104 matches
-
Iarna anului 2005 - 2006 din punct de vedere termic a înregistrat o temperatură maximă de 150C iar temperatura minimă -90C. Cantitatea de precipitații a fost de 119 mm / mp, încadrându-se în limitele normale pentru această perioadă. În acest aspect fenologic, speciile cele mai des întâlnite aparțin familiilor: Corvidae, Paridae, Fringillidae, ordinului Passeriformes. Alte ordine bine reprezentate sunt ord. Piciformes și ord. Columbiformes. Singura specie oaspete de iarnă semnalată în Grădina Botanică Iași este mătăsarul Bombycilla garrulus, specie accidentală în Europa
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
hrana este mai ușor de procurat. Păsările granivore domină, găsind aici o hrană vegetală alcătuită din semințe de Larix decidua, Acer campestre, Thuja occidentalis, fructe de Taxus baccata, Rosa canina, Crataegus monogina. Migrația este una din cele mai spectaculoase manifestări fenologice din viața păsărilor. Perioadele de migrație ale păsărilor sunt manifestări fenologice ereditare, care încep "automat" la anumite date fiind declanșate de impulsuri hormonale pentru ca specia respectivă să poată călătorii primăvara spre nord în perioada cea mai favorabilă realizării reproducerii, iar
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
o hrană vegetală alcătuită din semințe de Larix decidua, Acer campestre, Thuja occidentalis, fructe de Taxus baccata, Rosa canina, Crataegus monogina. Migrația este una din cele mai spectaculoase manifestări fenologice din viața păsărilor. Perioadele de migrație ale păsărilor sunt manifestări fenologice ereditare, care încep "automat" la anumite date fiind declanșate de impulsuri hormonale pentru ca specia respectivă să poată călătorii primăvara spre nord în perioada cea mai favorabilă realizării reproducerii, iar toamna spre sud, în perioada cea mai favorabilă pentru ajungerea cu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de năpârlire. După faza de pregătire a migrației de toamnă are loc perioada migrației care se continuă cu perioada de iernat în regiunile sudice. Astfel, în instinctul păsărilor s-au fixat cronologic și într-o anumită ordine toate aceste manifestări fenologice , una pregătind apariția celeilalte. Dinamica speciilor de păsări va fi în continuă desfășurare atât timp cât condițiile mediului se vor schimba în permanență. 5.3. Distribuția pe habitate S-a constatat faptul că cercetările cantitative asupra populațiilor de păsări pe lângă importanța teoretică
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
În continuare este prezentat minighidul " Parcuri ieșene, refugii pentru păsări", realizat de elevi în cadrul proiectului de mediu. CONCLUZII Studiul vizând principalele aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieșene s-a realizat în perioada 2005-2006, acoperind toate cele șase aspecte fenologice. ● Lista sistematică a speciilor de păsări observate în Grădina Botanică Iași cuprinde 102 specii încadrate în 37 de familii și 14 ordine. ● Cele mai multe specii aparțin ordinului Passeriformes (66%) cu 21 de familii și 67 de specii, urmate de ordinul Piciformes
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
4 ordine și 13 familii. ● Dintre păsările comune în parcuri și Grădina Botanică am identificat cele mai multe specii (77%) aparținând ordinului Passeriformes. ● În Grădina Botanică Iași, în cursul observațiilor asupra avifaunei am stabilit că speciile identificate se încadrează în șase categorii fenologice și predomină speciile de păsări oaspeți de vară și speciile sedentare, după cum urmează: 39,21% oaspeți de vară, 32,35% specii sedentare, parțial migratoare 14,70%, oaspeți de iarnă 5,88%, specii rar iarna 5,88% și specii de pasaj
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
primăvară. Combaterea chimică a rapănului, constituie măsura de bază ce se aplică în livezile de măr. Tratamentele se fac la recomandarea stațiilor de avertizare pe baza celor trei criterii, cel ecologic (condițiile climatice), cel biologic (evoluția agentului patogen) și cel fenologic (mersul vegetației pomilor), ținându-se seama și de rezerva biologică a ciupercii, sensibilitatea soiurilor și de eficacitatea și perioada cât rămân active produselor folosite. Numărul de tratamente diferă în funcție de criteriile de mai sus, între 5-12 și anume: la soiurile rezistente
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a reduce numărul acestora, stropirile în plantațiile viticole se execută ținându-se seama de particularitățile biologice ale ciupercii (criteriul biologic), de influența condițiilor climatice asupra evoluției agentului patogen (criteriul ecologic), cât și de starea de vegetație a plantei gazde (criteriul fenologic). Aceste criterii urmărite în timpul perioadei de vegetație stau la baza funcționării stațiilor de prognoză și avertizare a căror importanță este foarte mare pentru combaterea eficientă a manei viței de vie. Aplicarea tratamentelor numai după fenologia viței de vie sau numai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporilor de rezistență ce dau contaminările primare și a celor ce dau infecțiile secundare, perioada de incubație și apariția miceliului cu spori), criteriul ecologic respectiv condițiile climatice (temperatura aerului, a solului, cantitatea de precipitații, durata umectării frunzelor), cât și criteriul fenologic (formarea frunzelor ce pot fi infectate, lungimea lăstarilor neacoperiți de soluție, înflorirea etc.) se înscriu pe un grafic, obținându-se elementele necesare pentru a putea avertiza tratamentele în timpul perioadelor de incubație, astfel ca la apariția miceliului și a sporilor (când
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
al zonelor industriale, al sectorului feroviar etc.). Menționăm că fiecare din aceste climate locale și microclimate au caracteristici specifice, ce variază în timp, în funcție de caracterul suprafeței active, de albedoul și conductivitatea termică a acesteia, schimbându-se, de exemplu, în funcție de faza fenologică prin care trec plantele, în cazul microclimatului culturilor agricole, în funcție de apariția noilor bazine acvatice, a noilor obstacole, a noilor artere stradale etc. Din cele expuse, rezultă că și clima, ca element al cadrului fizico-geografic al teritoriul județului Iași, constituie o
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
este afectată stratificarea termică pe o distanță de 1-3 km în aval de punctul de deversare și pe verticală, poate ajunge la jumătate din adâncimea apei. Perturbarea ciclului termic sezonal, care se poate manifesta în mai multe feluri: prelungirea verii fenologice, exprimată prin dezvoltarea biocenozelor, mai ales a producătorilor primari (alge și macrofiteă, cu alte cuvinte sezonul de dezvoltare a producătorilor primari. La noi în țară, dezvoltarea normală a acestor plante se face dei aprilie-mai până în octombrie-noiembrie. În cazul deversării apelor
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
biocenozelor, mai ales a producătorilor primari (alge și macrofiteă, cu alte cuvinte sezonul de dezvoltare a producătorilor primari. La noi în țară, dezvoltarea normală a acestor plante se face dei aprilie-mai până în octombrie-noiembrie. În cazul deversării apelor de răcire, vara fenologică de prelungește din februarie până în decembrie. absența stratului de gheață iarna modificarea concentrației de gaze solvite (oxigen sau dioxid de carbonă. Se știe că aceste concentrații sunt corelate direct cu variația de temperatură, ceea ce determină apariția unui gradient al concentrației
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
atât de târziu pune în pericol covorul vegetal, îndeosebi pomii înfloriți și, deci, viitoarea recoltă de fructe. O importanță practică deosebită reprezintă și cunoașterea numărului mediu al zilelor din cursul anului cu diferite temperaturi ale aerului, ca și principalelor date fenologice. Astfel, în urma cercetărilor științifice,pentru perioade mai îndelungate, rezultă că numărul mediu al zilelor de iarnă, cu temperatura maximă de 0șC a fost de 37,3 zile anual( El. Erhan,1979),cele mai multe înregistrându-se în luna ianuarie (14,5 zile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
substanță activă. Fertilizarea foliară în câmp și în vasele de vegetație s-a realizat cu îngrășăminte obținute atât în țară cât și în străinătate. IV.2.2. METODICA OBSERVAȚIILOR ȘI MĂSURĂTORILOR După însămânțare, la 1-2 săptămâni s-au făcut observații fenologice în care s-a urmărit: data răsăritului considerată când 75% din plante au ieșit la suprafața solului și rândurile erau vizibile; desimea plantelor s-a stabilit prin numărarea plantelor pe doi metri de rând în trei puncte aleatorii ale fiecărei
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
10. Sămânță (cu privire la soiurile de struguri pentru vin și masa) Fotografia celor două fete și a profitului (cu scals) B. CARACTERISTICILE FIZIOLOGICE CARE SE IAU ÎN CONSIDERARE ÎN EXAMINAREA DISTINCTIVITATII, UNIFORMITĂȚII Sl STABILITĂȚII 1. Fenomene vegetative 1.1. Stabilirea datelor fenologice Datele fenologice sunt stabilite prin comparare cu unu sau mai multe soiuri de control. 1.1.1. pentru România 1.1.1.1. soiuri cu struguri albi - Chasselas d'ora, Sauvignon 1.1.1.2. soiuri cu struguri negri - Pinot
REGULI din 13 ianuarie 2006 privind testarea şi înregistrarea soiurilor de vita-de-vie, pomi fructiferi şi plante ornamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175124_a_176453]
-
cu privire la soiurile de struguri pentru vin și masa) Fotografia celor două fete și a profitului (cu scals) B. CARACTERISTICILE FIZIOLOGICE CARE SE IAU ÎN CONSIDERARE ÎN EXAMINAREA DISTINCTIVITATII, UNIFORMITĂȚII Sl STABILITĂȚII 1. Fenomene vegetative 1.1. Stabilirea datelor fenologice Datele fenologice sunt stabilite prin comparare cu unu sau mai multe soiuri de control. 1.1.1. pentru România 1.1.1.1. soiuri cu struguri albi - Chasselas d'ora, Sauvignon 1.1.1.2. soiuri cu struguri negri - Pinot noir, Merlot
REGULI din 13 ianuarie 2006 privind testarea şi înregistrarea soiurilor de vita-de-vie, pomi fructiferi şi plante ornamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175124_a_176453]
-
căldură, exprimată în constanta termică (suma temperaturilor medii zilnice mai mari de 5°C), având valori cuprinse între 900°C și 2200°C pentru majoritatea plantelor medicinale și aromatice. Cerințele de temperatură sunt influențate de originea speciei, astfel încât fiecare fază fenologică are un optim de temperatură ce variază între 18°C și 25°C, cu maxime care nu trebuie să depășească 35°C. În general, temperaturile moderate favorizează producerea de biomasă vegetală, în timp ce temperaturile ridicate determină acumularea de principii active, cum
ORDIN nr. 170 din 11 iulie 2011 privind aprobarea Ghidului de bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233982_a_235311]
-
căldură, exprimată în constanta termică (suma temperaturilor medii zilnice mai mari de 5°C), având valori cuprinse între 900°C și 2200°C pentru majoritatea plantelor medicinale și aromatice. Cerințele de temperatură sunt influențate de originea speciei, astfel încât fiecare fază fenologică are un optim de temperatură ce variază între 18°C și 25°C, cu maxime care nu trebuie să depășească 35°C. În general, temperaturile moderate favorizează producerea de biomasă vegetală, în timp ce temperaturile ridicate determină acumularea de principii active, cum
GHID din 11 iulie 2011 de bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233983_a_235312]
-
număr suficient de caracteristici care să permită descrierea varietăților; întrucât aceste caracteristici au fost stabilite de Directivă 72/169/CEE3; întrucât anexă I din directivă respectivă conține o listă de varietăți de viță-de-vie care constituie varietăți martor pentru constatarea datelor fenologice; întrucât a devenit necesar să se specifice varietățile martor pentru Grecia și Spania; întrucât măsurile prevăzute în prezența directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material săditor agricol, horticol și forestier, ADOPTA PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 Anexă
jrc1100as1986 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86239_a_87026]
-
SOIURILE DE STRUGURI PENTRU VIN ȘI SOIURILE DE STRUGURI DE MASĂ) fotografie a ambelor fețe și a profilului (la scară). PARTEA B CARACTERISTICI FIZIOLOGICE LUATE ÎN CONSIDERARE LA EXAMINAREA DISTINCTIVITĂȚII, STABILITĂȚII ȘI OMOGENITĂȚII 1. FENOMENE VEGETATIVE 1.1. Constatarea datelor fenologice Datele fenologice sunt constatate în comparație cu una sau mai multe soiuri martor. 1.1.1. în ceea ce privește Germania: 1.1.1.1. soiuri de struguri albi - Weiβer Riesling, Weiβer Gutedel, Müller- Thurgau 1.1.1.2. soiuri de struguri negri - Blauer Spätburgunder
32004L0029-ro () [Corola-website/Law/292653_a_293982]
-
STRUGURI PENTRU VIN ȘI SOIURILE DE STRUGURI DE MASĂ) fotografie a ambelor fețe și a profilului (la scară). PARTEA B CARACTERISTICI FIZIOLOGICE LUATE ÎN CONSIDERARE LA EXAMINAREA DISTINCTIVITĂȚII, STABILITĂȚII ȘI OMOGENITĂȚII 1. FENOMENE VEGETATIVE 1.1. Constatarea datelor fenologice Datele fenologice sunt constatate în comparație cu una sau mai multe soiuri martor. 1.1.1. în ceea ce privește Germania: 1.1.1.1. soiuri de struguri albi - Weiβer Riesling, Weiβer Gutedel, Müller- Thurgau 1.1.1.2. soiuri de struguri negri - Blauer Spätburgunder 1.1
32004L0029-ro () [Corola-website/Law/292653_a_293982]
-
10. Sămânță (în ce privește varietățile de struguri pentru vin și varietățile de struguri de masă): fotografii pe ambele fețe și din profil (la scară). PARTEA B CARACTERISTICI FIZIOLOGICE PRIVIND EXAMINAREA DIFERENȚEI, STABILITĂȚII ȘI OMOGENITĂȚII 1. FENOMENE VEGETATIVE: 1.1. Constatarea datelor fenologice: Datele fenologice sunt constatate în comparație cu una sau mai multe din următoarele varietăți martor. 1.1.1 în ceea ce privește Germania: 1.1.1.1 varietăți de struguri - Weiβer Riesling, Weiβer albi Gutedel, Müller Thurgau 1.1.1.2 varietăți de struguri negri
jrc147as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85282_a_86069]
-
în ce privește varietățile de struguri pentru vin și varietățile de struguri de masă): fotografii pe ambele fețe și din profil (la scară). PARTEA B CARACTERISTICI FIZIOLOGICE PRIVIND EXAMINAREA DIFERENȚEI, STABILITĂȚII ȘI OMOGENITĂȚII 1. FENOMENE VEGETATIVE: 1.1. Constatarea datelor fenologice: Datele fenologice sunt constatate în comparație cu una sau mai multe din următoarele varietăți martor. 1.1.1 în ceea ce privește Germania: 1.1.1.1 varietăți de struguri - Weiβer Riesling, Weiβer albi Gutedel, Müller Thurgau 1.1.1.2 varietăți de struguri negri - Blauer Spätburgunder
jrc147as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85282_a_86069]
-
precisă și amănunțită a variațiilor climatice prin alcătuirea unor serii sau cicluri climatice. Dendroclimatologia interpretează aspectul inelelor de creștere concentrica ale arborilor prin care se pot atestă condiții meteorologice dificile sau favorabile pentru civilizațiile anterioare. Înrudită cu dendroclimatologia este metodă fenologica care observa fenomenele vegetale din trecut. Metodă glaciologica observa perioadele succesive de răcire și încălzire a vremii, cu influențe asupra dimensiunii ghețarilor. De asemenea, sunt studiate sedimentele depuse pe fundul marilor, oceanelor și lacurilor prin a caror compoziție sau structura
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
1951 a fost înființată Direcția Generală Hidrometeorologică, aceasta incluzând atât Institutul Meteorologic Central, cât și Sectorul Hidrologic. În 1951, Direcția Generală Hidrometeorologică coordona o rețea meteorologică ce cuprindea 102 stații sinoptice, 230 stații climatologice, 1665 posturi pluviometrice și 250 posturi fenologice. Din 1945, sistemul de transmitere a informațiilor din interorul rețelei trece la un sistem modern. Astfel se renunță la comunicațiile prin telegraf care utilizau alfabetul Morse, la transmiterea prognozelor prin teleimprimatoare. În urma reglementărilor OMM, din anul 1959 se începe efectuarea
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]