122 matches
-
consum" (commodified culture, spune LaCapra) ca și cum creațiile intelectuale ar trebui să se plieze pe standardizarea mercantilă și uniformizantă a pieței editoriale. S-a tot vorbit, total aiurea, de un "raport constitutiv" între gândirea lui Foucault și cea a lui Heidegger. Fenomenologul german, departe de a fi filosoful secolului XX, cum aiurea îl văd mulți intelectuali de aici și de dincolo, e un filosof ca "un dumnezeu" (pentru a parafraza titlul ultimului său interviu), fără o relevanță de fond pentru gândirea umanistă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și miturilor copilăriei (...), întoarcere deopotrivă arheologică și sentimentală în memoria spațiului cultural autohton". Prozatorul satiric, neîndurător și lapidar, se dovedește a fi în contrapartidă un paseist al reîntoarcerii conform celebrului declic proustian. Momente în care Mircea Zaciu este un veritabil fenomenolog al originilor, dar și al propriului eu proiectat cosmic, un visător bachelardian al arhetipului copilăriei, dar și un peisagist blagian și senzor al lumii concrete, calde, tandre, sevoase, dezmințind imaginea aparent aseptică și monocordă a istoricului literar abstras din contingent
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
une serre" [Maupassant, Bel-Ami, p.25]. 386 Semnificația modei în sânul societății moderne a fost dezvoltată de Balzac într-o serie de eseuri provocatoare: Des mots à la mode, Phsyologie de la toilette, Traité de la vie élégante. Balzac este primul mare fenomenolog al modei. "Dans la Comédie humaine la mode, cette fine fleur de la vie mondaine, est une institution sociale remarquable, reflet de moeurs et des valeurs fondamentales d'un monde dominé par l'argent" [Haidberg, p.143]. 387 "Modă este și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
universalis, article "Texte". De altfel, R. Barthes vorbește în întreg spațiul alocat de enciclopedie textului despre intertext, plecând de la cuvântul-cheie tissu, care ar demonstra, aprioric-etimologic, faptul că intertextul constituie "condiția oricărui text". Putem considera articolul respectiv ca purtând titlul intertexte. Fenomenologul plăcerii textului subliniază trecerea de la textul-pânză (produs) la textura pânzei (producere). Un ochi atent ar sesiza anticiparea ajutorului pe care intertextualitatea îl va acorda criticii genetice. 6 [On distinguera la fausse citation on a la formule "comme on dit", familièrement
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lectură (precum noțiunile de "schemă corporală" sau "model postural"), dar în primul rînd convingerea că reprezentarea corpului se construiește pe un dublu nivel individual și social, și că imaginea este subiectivă, dinamică, relațională și emoțională (așa cum a subliniat-o și fenomenologul Merleau-Ponty), niciodată neutră. Cercetările lui Edward Hall asupra limbajului gestual și a discursului despre corp ca fiind intim legat de discursul despre spațiu (proxemie) completează fericit fundalul teoretic din care autoarea și-a putut extrage informațiile pentru a-și delimita
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
avut o importanță hotărâtoare în constituirea interogației heideggeriene asupra ființei, fapt menționat în mod repetat de Heidegger în scrierile lui autobiografice. În ceea ce privește receptarea acestor scrieri, trebuie spus că în timp ce intenționalitatea și, în genere, psihologia brentaniană au fost cercetate constant de către fenomenologi și, în ultimii 50 de ani, de către filozofii analitici, problematica aristotelică a multiplelor sensuri ale ființei tratată de Brentano în prima lui scriere a fost analizată exclusiv de către cercetătorii interesați de geneza gândirii heideggeriene. Franco Volpi (4. 10. 1952-14. 04
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
sensul și se raportează la el în funcție de acesta. Din acest punct de vedere, fenomenul intențional este actul de a conferi sens. Într-un comentariu legat de problema obiectului în concepția husserliană, Emmanuel Lévinas susține că acesta nu este pentru filosoful fenomenolog expresia unui realism oarecare, "obiectul apare determinat de structura însăși a gândirii care are sens și se orientează în jurul unui pol de identitate pe care ea îl pune"94. Astfel, Husserl nu are în vedere situația obiectului în cadrul realității și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
termenii lui Alexandru Boboc, prin "ideea conștiinței intenționale este pusă în umbră definitiv concepția conștiinței-oglindă, trecându-se la o abordare cu adevărat modernă a întregii problematici a cunoașterii"95. Edmund Husserl distinge între imaginea-lucru, imaginea-obiect și imaginea-subiect, în opinia filosofului fenomenolog acestea două din urmă dobândind sens numai dacă sunt plasate într-o relație interactivă în care fiecare dintre ele este fie obiect supus cercetării, fie subiect cercetător. În mod implicit, cercetarea realității se poate face prin intermediul unei experiențe perceptuale 96
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
referință pe baza cărora să-și ghideze existența. Denunțând eroarea de a identifica imaginea cu semnul și, implicit, cu obiectul, Sartre susține că natura imaginii trebuie să fie investigată cu instrumentele teoriilor fenomenologice. Pentru a înțelege adevărata natură a imaginii, fenomenologul francez propune folosirea imaginației cu scopul de a descoperi mecanismele care stau la baza formării imaginii. Întrucât este nevoie de un proces imaginativ pentru a discuta despre imagine, aceasta nu poate fi identificată cu obiectul percepțiilor, dimensiunea vizuală fiind doar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Trifonova susține că Sartre "plasează imaginea între senzație și gândire (...) atunci când imaginea pare apropiată de senzație, Sartre accentuează că ea este un tip de gândire și viceversa, și de câte ori imaginea se apropie de gândire sau pretinde a fi cunoaștere pură, fenomenologul francez evidențiază asemănarea cu senzațiile și mișcările"100. Practic, este în natura imaginii să penduleze între senzație și gândire, îmbogățindu-se când cu elemente senzoriale, când cu elemente analitice, fără a se rezuma la niciunul dintre acestea datorită faptului că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
întrucât a fi în relație "înseamnă a fi deopotrivă înăuntrul și în afara ei, în modalitatea dublă a dependenței de celelalte elemente relaționate și a deschiderii pe care o presupune din partea celor angajați în ea"419. De fapt, Mihali preia ideea fenomenologului ceh Jan Patočka420; acesta susține că omul trăiește în strânsă legătură cu ceilalți, întrucât ne privim pe noi prin intermediul relației cu celălalt, ne raportăm la propria noastră existență făcând apel la exteriorul nostru 421. Astfel, Mihali conturează perspectiva existenței unei
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
are o intenție care urmează să fie împlinită printr-un act de intenție corespunzător. Aici intenționalitatea dobândește semnificația de orientare și direcționare, în ideea că sensul apare în cadrul procesului și fenomenului care însoțesc imaginea, prin intermediul conștiinței. Dezvoltând teoria constructului personal, fenomenologul George A. Kelly evidențiază faptul că indivizii se comportă față de realitate în funcție de felul cum și-o imaginează 511. George A. Kelly susține că individul își construiește un model reprezentațional asupra lumii prin care dă sens tuturor lucrurilor, conturând astfel o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dintre diferitele ființe; 'un înăuntru' care este mai degrabă o imixtiune de sine în lucruri și a lucrurilor în sine decât o delimitate precisă a spațiului ocupat de cutare sau cutare lucru. Se simte în acest punct efortul maxim al fenomenologului de a evita limbajul și semnificațiile geometrice și de a oferi o înțelegere intensivistă în locul uneia extensiviste". (Ibidem). 421 Jan Patočka, Body, Community, Landuage, World, Chicago and La Salle, Open Court, 1999, p. 31. 422 Ciprian Mihali, op. cit., p. 14
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cunoștință, ci de mutarea punctului de gravitație. 2255 Adevăruri [... ] și adevăruri fenomenologice [ADEVĂR ORGANIC ȘI ADEVĂR ELEMENTAR] 2263 religie = adevăr organic știință = adevăr elementar phaenomenon = adevăr organic noumenon = adevăr elementar 322 {EminescuOpXV 323} [ARTA ȘI ȘTIINȚA] 2255 I Arta = adevăr fenomenolog[ic]. [... ] Legile simțurilor Legile judecății Simțuri: scădere gradată după depărtare Minte: infinit suma * gradului * *** egalitatea unităților de valori finit, suma oricării valori concrete [... ] ["TREI SOIURI DE ADEVĂRURI"] 2263 Trei soiuri de adevăruri * Infinit - progresiune ca atare finit - constante - raport[uri
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
a nu le vulgariza, oferindu-le totodată o dimensiune proaspătă în perspectiva înțelegerii actuale a fenomenelor sonore (vezi Imago mundi și expresia muzicală, în rev. "Muzica", nr. 3, 2007). în definitiv, Tudor Misdolea demonstrează prin scrierile sale că este un fenomenolog. O mărturisește însuși autorul în rezumatul studiului Pentru o fenomenologie a muzicii. Idee și act de gândire în expresia muzicală: "abordarea fenomenologică a unui proces dinamic, așa cum poate fi privită o operă muzicală, este determinată de întrepătrunderea dialectică a două
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]
-
fenomenologia intenționată drept conștiința obiectului intențional, adică a unui fenomen perceput și existent în realitate. Este apropiat de conceptul spiralogic al dublei spirale "cunoaștere-conștiință". 5 Jean-Paul Charles Aymard Sartre (1905-1980), filosof, dramaturg, scriitor, și politician francez. Existențalist prin excelență și fenomenolog. Adept al relațiilor libere exemplificate de relația sa cu Simone de Beauvoir. La 15 ani citește eseul lui Henri Bergson, Un Essai sur les données immédiates de la conscience ("Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței"). La absolvirea studiilor îi citește pe
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
substanțială a logicii Imaginarului care concepe simbolul ca resort al semanticii, având un sens profund. Contrapunând imaginea simbolului și asociind-o memoriei, Bachelard propune o teorie pe care Durand o va respinge categoric. În opera sa testament, Flacăra unei lumânări, fenomenologul, apropiind imaginea de planul memoriei, disociază categoria imaginii care inaugurează noi raporturi cu lucrurile, de lumea simbolului care trimite mereu la știință, afirmând, de la început, ceea ce este cunoscut. Gilbert Durand are perfectă dreptate atunci când nu acceptă teoria bachelardiană care devalorizează
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
după ea să mai urmeze ceva", temele semnificative și chinuitoare ale gândirii absurde au urmat una alteia. Sau, cel puțin, și această nuanță e capitală, cele ale gândirii iraționale și religioase. De la Jaspers la Heidegger, de la Kierkegaard la Șestov, de la fenomenologi la Scheler, pe planul logic și pe planul moral, o întreagă familie de gânditori, înrudiți prin nostalgia lor, opuși prin metodele sau scopul lor, s-au înverșunat să bareze drumul real al rațiunii și să redescopere căile directe ale adevărului
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
pe Kierkegaard până la atât de iubitele sale "scandaluri" începe, de asemenea, în haosul unei experiențe lipsite de decoruri și întoarse la incoerenta ei cea dintâi. Pe un cu totul alt plan, acela al metodei, prin chiar exagerările lor, Husserl și fenomenologii restituie lumea în toată diversitatea ei și neagă puterea transcendentă a rațiunii. O dată cu ei, universul spiritual se îmbogățește în chip nemărginit. Petala de trandafiri, piatra kilometrică sau mâna omenească au tot atâta importanță cât și dragostea, dorința sau legile gravitației
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
principiu director. N-am putea, în orice caz, trece la consecințele care ne interesează fără a ne fi făcut o idee despre această nouă cucerire a spiritului nostalgic. Voi examina numai tema "Intenției", pusă în circulație de Husserl și de fenomenologi. De altminteri, am mai făcut aluzie la ea. Într-o primă etapă, metoda lui Husserl neagă demersul clasic al rațiunii. Vom repeta ceea ce am arătat mai sus. A gândi nu înseamnă a unifica, a face familiară aparenta sub chipul unui
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
etc.) ale sale. Îl putem recunoaște, însă, în acest moment, doar formal și cu un sens de fapt întâmplător. Însă prin aplicarea unei reducții fenomenologice, el se va înfățișa ca atare, "în carne și oase", sau "în persoană", cum spun fenomenologii, adică în propria sa necesitate: totuși, cum demersul va arăta, într-o necesitate locală, particulară, așadar, în bună măsură, predeterminată "semantic". Dar tocmai acesta este rostul unei readuceri la origine: ceea ce pare a fi întâmplător să se arate în toată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
el, totuși, de neocolit (cel judicativ, sub convențiile căruia lucrăm cu toții, încă), ne vom putea folosi de unele analogii cu conceptul spațiului (mai bine spus, al "locului"), superficial tematizat în istoria filosofiei, tatonat însă ca "obiect intențional" privilegiat în analizele fenomenologilor contemporani. Dar acest fapt reprezintă numai o tehnică de lucru, care nu poate interveni decât strict analogic și "local". Prima analogie se referă la relația de cuprindere, de incluziune. Astfel, logos-ul este cuprins în fiecare act de gândire, rostire
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
îl cuprinde, totuși, chiar și atunci când se sustrage în condiția datului sau se retrage în aceea a nimicului. De aici lipsa de semnificație a unei "fenomenalități" pure în privința surprinderii fenomenului (veritabil sau retras) și, în compensație, semnificația totală a unei "fenomenologii" pentru condiția de "fenomen". Aceasta înseamnă, în ultimă instanță, că în afara logos-ului nu putem vorbi despre fenomen. La drept vorbind, regula aceasta este valabilă chiar și atunci când avem în vedere așa-numitele "fenomene naturale", constituite intuitiv, cum arată Husserl
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
temporale ale imaginației; sau scenariul fenomenologic al "umplerii intuitive, al "sintezei" și al "ideației" (Heidegger, după Husserl), desprinzând din toate acestea ceea ce ar corespunde unui "lucru" anume și unui "nume" determinat. Dar ne putem baza pe intuiționiști și pe unii fenomenologi, admizând un fel de intuiție directă a lucrului în ceea-ce-este el, potrivit celor dintâi, sau potrivită intenției subiectului, după ceilalți. Fără îndoială, aceste scenarii au valabilitate înlăuntrul dictaturii judicativului. De aceea, ele constituie încă fapte originare pentru orice nou discurs
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aparentă, ci ea este o funcție ce se exersează exclusiv intențional, cum pe bună dreptate se socotește și se probează, "descriptiv", în mediile fenomenologice, și este o formă pentru ceva, acest ceva devenind obiectul său: cum ar fi, în vorbele fenomenologilor, cogitatum-ul pentru cogito. Altfel spus, ea are întotdeauna un obiect (pe care ea însăși, în calitatea sa de conștiință constitutivă, îl pune). Atunci când îi lipsește obiectul, gândirea nu este nimic. Funcționând, gândirea produce gânduri, care pot forma cunoașterea, care se
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]