714 matches
-
nume și pe deasupra mai era bărbat. A găsit că se potrivește ca sonoritate la fel de bine și odraslei ei de sex feminin. Antoniu Îi spune Însă Plăcințica. Nu poate să o strige pe nume. E un nume pe care l-a ferecat În suflet pentru totdeauna. Și dacă tot i se pare că ea este o alcătire irezistibilă de lapte, miere, făină și scorțișoară, ca un aluat de plăcintă, i-a spus Plăcințica. -De ce a murit? Nu te-ai dus să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
aproape zece pagini de literatură. Acum, nici el nu-și explică de ce, vroia să-l mântuie pe Kawabata, cu această istorie care nu avea nici o legătură cu moartea lui. Povestea căpătase dimensiunile unei izbăviri, și bătrânul adormise ostenit de suferință, ferecând-o prin moarte, pentru totdeauna. Antoniu are În permanență o senzație emoțională de sufocare. A deschis ușa prin care aerul a năvălit aducând cu sine un miros de cocleală și, și-a dat seama că bătrânul nu mai respiră. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
scaun se învârte în jurul propriului ax. Țipătul zboară din nou pe deasupra, împreună cu o flamură de păr roșu și negru. Lănțișoarele și amuletele de argint de la gât stau perfect întinse în afară. Amândouă mâinile-i sunt încleștate pe bara de protecție ferecată în poala ei. Ruinele civilizației occidentale, crenelurile, turnurile și hornurile își iau zborul din părul Monei. O piatră de ghicit trece pe lângă noi ca din praștie. Helen o urmărește cu privirea și zice: — Cred că Mona a pus mâna pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
aș putea să-i spun că doar blestemata asta de mâncărime este singura care mă obligă să-i dezvălui tot acel carnagiu dichisit cu teroare și sânge, cu spaimă și agonie, pe care aș fi vrut să-l pot păstra ferecat în cel mai întunecos colț al amintirilor mele? Ce va crede el - să lăsăm acum pentru prima oară ușa larg deschisă - despre noaptea aceasta care se furișează duminica la ora două după-amiaza după perdele ca o pisică (ireală, străvezie, amenințătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
atunci Golemul va răsturna lumea cu fundul în sus. Guvernul simțea că îi fierbe cazanul sub picioare și pentru că nu vor să se dea jos de pe el, să lase aburii să se împrăștie, măcar pentru o vreme, vor să-l ferece, să-l țină strîns cu lăcate și zăvoare. Și pentru asta sînt în stare să-l aducă pe domnul Caraiman să stea cocoțat chiar pe vîrful capacului într-un echilibru atît de precar, încît ei să fie singurii care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cu privirea peste paragrafe, răsucind cartea deschisă, atât cât permitea lanțul, după lumina anemică a becului. Colbul gros care se așternuse pe cotoare ca și pânzele văluroase ale păienjenișului stăteau mărturie că acele cărți nu fuseseră vreodată atinse. Cărțile erau ferecate În lanțuri, ca ocnașii de galere, doar că lanțurile nu aveau și lacăt. Asta era deci, Îmi ziceam eu, faimoasa Enciclopedie a morților! Mi‑o Închipuisem ca o carte antică, asemănătoare Cărții tibetane a morților sau Cabalei ori Vieților Sfinților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
să se scuture de oda somnului și de amorțeala degetelor anchilozate, ce parcă se Împreunaseră Între ele, și să‑și presimtă trupul Împovărat, inima care, iată, se Însuflețise, dar și pântecele avea să se Însuflețească, apoi plămânii și chiar ochii ferecați de plumbul somnului, ca și mădularul său adormit și rece, Înstrăinat precum se Înstrăinase păcatul de el. Apoi reveni cu cugetul În inima peșterii, În catranul vârtos al beznei, deslușind clepsidra veșniciei timpului, pentru că vroia să‑și strămute vremelnicia pământeană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
fie exclus din dicționare, Întrucât Încarnează o forță vitală, din care pricină gloata devine o haită de fiare Însetată de sânge.“ Este adevărat că aceste fiare adorm de fiecare dată când se Îmbată cu sânge și atunci pot fi ușor ferecate În lanțuri. Armata fanatizată, Înarmată cu o astfel de Învățătură, o pornea cu inima curată la pogromuri. Primele victime În masă ale cărților ucigașe deja se numărau ci zecile de mii. O anume Enciclopedie - a cărei obiectivitate e contestată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și aruncă societatea Într‑un război declarat Împotriva autorității și chiar Împotriva lui Dumnezeu. Este principiul Întrupării forței. Care preface poporul Într‑o bestie Însetată de sânge, care mai ațipește de cum se aghesmuiește cu sânge și atunci poate fi ușor ferecată În lanțuri“. Afară era o blândă noapte mediteraneană, iar X vedea Învolburarea fulgilor mari de nea și În tihna nopții din Istanbul, auzea nechezatul cailor cazacilor. Apoi Îl zări de ofițerul care lăsase pentru o clipă cartea, ținând degetul arătător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
să scape. Soarta, și-a zis, lasă-te-n voia soartei. Se părea Însă că nu mai vine nimeni. De unde până atunci șuvoiul de oaspeți care cobora din limuzine nu se oprise o clipă măcar, hotelul părea să-și fi ferecat porțile. Adam a privit de jur Împrejur cu grijă să nu-și salte capul prea mult. Zgomotele se stinseseră, În afară de câte-un râs nervos ori de vreo doi bărbați care se străduiau să pară veseli. Restul era Înecat de muzică
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
satisfăcător. Pentru că, după mai multe generalități rostite foarte convingător, avea posibilitatea să exemplifice cu propria sa persoană: Uite, ea de pildă, din pricina existenței sale de zi cu zi, arhicunoscută de toți, poseda atâtea disponibilități sufletești neexplorate, atâtea resurse sentimentale îngropate, ferecate cu șapte lacăte, pur și simplu era un adevărat izvor, mocnind în interior, fără putința de a ieși la suprafață. Era de fapt așa de neștiutoare, de inocentă, ca un fruct bine pârguit, marile decepții suferite încă din primii ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
primejdie, mult timp reușiseră s-o evite, să creadă că ea nu le va însufleți gesturile niciodată. Dar în seara aceea violența din ei răbufnise, reușise să le arate adevărata culoare, adevăratele lor fețe desfigurate de ură, de gânduri nerostite, ferecate între oasele cutiei craniene. Era sigură că, de i-ar fi cedat, actul amoros dintre ei ar fi fost nespus de intens și el mai ales ar fi vrut să-l repete în aceleași condiții. Își strânse în grabă cearceaful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pe acest meleag, iar din cântul ciocârliilor - graiul neamului. Cântă din fluier vers dulce și razele soarelui, împletite în horă, coc rodul pământului. Mulți au dușmănit-o pentru frumusețea și hărnicia oamenilor. S-au bătut cu oști nenumărate și au ferecat-o în lanțuri. Dar când din bucium a sunat, din văi și din munți s-au ridicat Mircea, Mihai, Ștefan și au scăldat în sânge lăcomia lor. Au venit alții. Fecioara cânta cu jale, codrii se zbuciumau, apele fremătau și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cioburile din sticla bărbatului care le răpiseră de lângă alesul inimii, aurul topit în jurămintele strâmbe, apa neagră a văduviilor tuturor femeilor după bărbații trași la fundul Dunării de somnii mari cât balenele, nectarul vâscos al sărutului de lipoveancă, mătrăguna pentru ferecat inimi, argintul viu al farmecelor cu gust necăjit, pentru că fusese săgetat de urină de fată mare și toate oglinzile sfărâmate ale copilăriei, alături de pleava rămasă intactă a nenumăratelor vieți anonime intrate deja în circuitul legendelor homerice. Deși ele nu aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu teme / ți-or înscrie căi viclene, / și tardiva ta ofensă / înghiți te-va, imensă, / căci roșeața cea de sfeclă / de pe cer nu-i foc, ci e clă... / bucul vrăjilor de ledă / al himerei Nimeni, ce dă / în grădini fosforescente / ferecate cu patente, / în livede cu boeme / pentru care-ți trebe gheme...“ etc. Rimele „sfeclă - e clă...“ și „ce dă - ledă“ dovedesc o anumită inventivitate (rebusistică), dar nu au nici o funcție estetică, iar versurile din care fac parte - „căci roșeața cea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu privire la episoade de cea mai mare Însemnătate din trecutul lui și al celor apropiați, abia În acel an, Încurajat pesemne de dispariția cenzurii, pre cum și de Îndeletnicirea mea de jurnalist, a cutezat să rupă două peceți de pe ceea ce ținea ferecat În el: povestea lui Weisz și propria sa poveste, a lui Valeriu Ruba, din anul 1944. Din drama lui Weisz din acel an nu mai pot fi deslușite prea multe. Tata și cu el legaseră o prietenie, o alianță strînsă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
multe... Ne aflăm într-o lume a antimateriei, o lume opusă celeia din care venim, de care ne desparte inversul gravitației adică antigravitația, dacă vrei... Putem să ne deplasăm oriunde gândim, într-un fel de plutire la care visează omenirea ferecată în lanțurile gravitației. Deși nu chiar oriunde... Sau mai exact, sunt și aici niște reguli și niște ierarhii... Eu, de pildă, am statutul de suflet reîncarnabil. Cu puțin efort mă pot întoarce în lumea din care venim și chiar pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
niște amintiri nu tocmai plăcute. Că moldovenii îl urmăreau atunci îndeaproape și l-au obligat să dispară în mare grabă către Liov cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava și cu icoana Fecioarei Maria cu Pruncul Isus în brațe, ferecată în argint, prădate de la Suceava și Sucevița pentru a săvârși minuni în viitor, în folosul pospoliților. Își mai amintea craiul cum și-a scrijelit adânc numele în fresca de pe zidul de la soare-răsare al Suceviței, Jan Sobieski-Rex, spre a dăinui acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
sunt prea puțin vrednice pentru Cea-Care-Strălucește-pe-Cer. Peștera i se păru dintr-o dată neîncăpătoare. Afară, Ama-no-Uzume își începu dansul, lovind cu piciorul în albia de bambus. Sânii ei erau mici. Dezgoliți în noapte, pentru că lumina pierise de când Amaterasu se ascunsese și ferecase intrarea, sânii ei se roteau în aer pentru plăcerea celor opt milioane de zei. Pe oamenii morți și murind în chiar această clipă nu îi mai punea nimeni la socoteală. Uitând de sine, Ama-no-Uzume își descoperi, în dansul nebun, coapsele
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
se descoperi ca lumină, iar frumusețea se cutremură, înspăimântată de propria frumusețe. Strigă Amaterasu. Uitându-și ascunzătoarea, ieși spre nemaivăzutul care o pândea din oglindă, ieși spre ea însăși. Înainte ca imposibila întâlnire să aibă loc, intrarea în peșteră fu ferecată cu frânghia vrăjită din paie de orez. Amaterasu, ținută strâns de opt milioane de zei orbiți de strălucirea celei regăsite, fu silită să-și reia locul în lumea de deasupra. Strigătul cocoșilor pecetlui zorile. Atunci când, peste multă vreme, Amaterasu își
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
descotorosire de atribute și dichisuri, ajunge la rându-i un maldăr de veșminte sub care trebuie căutat un trup, o enigmă care se cere descifrată, o citadelă a cărei poartă se deschide numai unui sesam din ce în ce mai lung, mai elitist, mai ferecat în abstracta-i și aroganta-i oficialitate". Tipul de lectură al lui N. Steinhardt are însușiri pe care el le trecuse în rândul beteșugurilor. E un impresionism superior (în linie lovinesciană și zarifopoliană!), rareori acidulat și mai adesea aluziv. Scrie
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
capul Sfanțului Ioan Gură de Aur (urechea stânga este neputrezită; la aceasta i-a tâlcuit îngerul Sfântă Evanghelie și a rămas neputrezită, spre mărturie că a fost adevărată tâlcuirea îngerului) și cel al Sfanțului Grigorie de Nazianz, acesta din urmă ferecat la 1709 de Maria Doamna, soția lui Șerban Cantacuzino. În biserică se mai păstrează și un deget al Sfanțului Ioan Botezătorul simana Sfanțului Grigorie Decapolitul, dăruita de doamna Maria Cantacuzino. Două cruci de la Sfanțul împărat Constantin cel Mare, făcute dupe
Stareţul Mănăstirii Vatoped de pe Muntele Athos, arestat pentru afaceri imobiliare () [Corola-journal/Journalistic/58957_a_60282]
-
Ioan Petru Culianu prin vălul, subțire și transparent, al privirii lui. Ne împrumută cu generozitate claritatea propriilor ochi. Măiestria este dublă: Mai întâi, aceea de a scruta, fără contaminare, cu toate instrumentele și abilitățile cerute, viu și curat, o operă ferecată pentru mulți: neînțeleasă pentru cei ce nu au multiplele înzestrări pe care ea le cere ca o precondiție a apropierii de text; dificilă pentru cei ce, chiar înzestrați fiind, nu sunt suficient de perseverenți pentru a urma atent fiecare potecă
Ultimul Culianu by Man () [Corola-journal/Journalistic/6121_a_7446]
-
avea pricini să-l mustre că aruncă banii pe fereastră. Și el și-a reluat viața de școală și din toate noile lui inițiative s-a ales praful. Regulamentul de ordine interioară s-a destrămat, banca de împrumut și-a ferecat seifurile și registrele cu mari pierderi, normele de viață pe care și le impusese au căzut în desuetudine. Ce iluzii efemere nutrise! Încercase să construiască un baraj de ordine și eleganță care să stăvilească fluxul sordid al vieții din afara lui
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
dar fără tresărire de viață. Ce este uimitor e că toate solemnitățile vin din partea unei naturi feminine care, în loc să calce pe treapta evocării sentimentale, alege sunetul mat al laudelor postume. La Zoe Dumitrescu-Bușulenga simțirea ia forma conceptului, iar emoția e ferecată într-un lexic profesoral, de rigidă alură memorialistică. Parcă obișnuința didactică i-a uscat seva, iar morga de catedră i-a sleit spontaneitatea. Și astfel intuiești că, pentru viitoarea maică Benedicta, canonul academic nu a fost zorzon de paradă, ci
Ritmuri memoriale by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6664_a_7989]