858 matches
-
aduna toate cinematografele din lume și toți oamenii fericiți. Umblam mult, ca două furnici năuce, prin ditamai furnicarul, până mă stârneau un afiș, un titlu, un nume de actor. Atunci tata mă lăsa să-l aștept într-un loc mai ferit, se pierdea în mulțime, cred că sufla flăcări pe nări ori se dădea peste cap, nu știu ce făcea, dar făcea sigur ceva ieșit din comun, fiindcă se întorcea întotdeauna cu brațul ridicat, cât să înțeleg de la depărtare că a reușit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de nuiele țepoase se vedea o statuie ciobită și coclită, făcută parcă dintr-un bloc de piatră ponce. Clopoțelul, ascuns sub porticul În stil victorian timpuriu, sună, trezind un ecou ce părea să alerge după locatari În odăile cele mai ferite, ca și cum puțina viață ce mai rămăsese În această casă se refugiase de-a lungul coridoarelor ei Întunecoase. Albul imaculat al șorțului și manșetelor slujnicei care le deschise avea ceva neverosimil. Deși slujnica părea să aibă aceeași vîrstă ca și casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
absolut necesară dacă voiai să ai cuoștințe mai temeinice despre ținuturi sau rutele de navigație din Lumea Nouă. Jurnalul de navigație al unei nave spaniole, un jurnal personal ori „cartea pilot” În care se notau cu exactitate vînturile, curenții, porturile ferite sau dificultățile și primejdiile de pe ruta Indiilor Occidentale, precum și itinerarele prin care se Înconjura globul pămîntesc reprezentau, În ochii armatorilor și ai căpitanilor străini, adevărate comori de o valoare inestimabilă, dat fiind că nu existau hărți și nici cărți pilot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ea ca Într-o doară. În ținuta asta de campanie? Întrebă el. De ce nu? zise ea. A acceptat invitația, uitând că nu avea costum de baie. Nici ea nu avea, dar lucrul ăsta nu o Îngrijora deloc. Știa un loc ferit, greu accesibil, unde costumul de baie era un moft. Apoi, studenții de la Arte erau obișnuiți cu nudurile și cu nudismul. Drumul spre acel loc, numit de ea golf, trecea prin pădure, printre ferigi și ciuperci. Călca rar. Nu părea grăbită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
-i nimica toată și, prin extensie, moartea e și ea nimica toată. Să fiu o femeie din lumea cumsecade a satului patriarhal, ca bunica Leonora. Cu bucurii timide și zîmbete timide, cu gesturi timide și cuvinte timide. Pantofii de duminică, feriți cît se poate de... glodul strămoșesc, icoana Sfîntului Gheorghe, înnegrită de flăcările lumînărilor, respirația paradisiacă, atunci cînd răcoarea dimineții de Florii pătrunde plămînii. Știu că simplitatea asta a vieții de țară e doar închipuită, scoasă din basme. Cruzimea săracului, viclenia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
barieră dintre două lumi. Lumea Mioarei și lumea exterioară. Și pentru a o feri de răul la puterea... Vai, e de neconceput câte rele sunt pe lume, îi spuneau părinții la masa de seară și de trei rele trebuie întâi ferită fata noastră: 1. răul libertății, 2. răul ademenitor și perfid al iubirii și 3. răul speranței. Citadela sfărâmată E ra vânt afară. Dar Mioara râdea de fericire și odată cu ea râdeau arlechinii din posterele de pe peretele din nord, fără ferestre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
UNUI BUN IMOBIL Sublumea a VII-a, sfera scufundată al tui Saturn. Lumina de bază, infraroșul. Locatari de 280 de ani îngropați în Cimitirul "Sfântul Constantin". Zgomot de fond: Plânsetul și scrâșnetul dinților. Domnule Președinte, Subscrisa societate comercială Noi: Enver, Ferit, Gazi, Hamdi, Hadis în înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului la numărul la data reprezentată de dl/d-na chemăm în judecată societatea comercială cu sediul în pentru ca pe baza probelor care vor fi administrate să pronunțați o hotărâre judecătorească prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
rezervîndu-și o cursă charter spre Cuba, își amintește domnul Președinte. — Eu nu opresc pentru nimic în lume, zice Sena, trecînd prin dreptul unei table de intrare în localitate. — Sîntem deja în Urziceni, remarcă domnul Președinte, trecînd în revistă fabricile de ferită, de cărămidă, tutun, ulei și zahăr, înșirate în stînga și-n dreapta pe marginea șoselei. Asta înseamnă că mergem într-un ritm bun, să ai numai grijă la radare, îi recomadă lui Sena, e adevărat că cu cît ajungem mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
fețele, mai rău decît regimul Piticului ce-ar putea să urmeze? încearcă să se mai încurajeze puțin dîndu-și seama că a ajuns la gura de metrou. O să-și tragă puțin sufletul înainte s-o apuce mai departe, e un locșor ferit și are avantajul de a fi situat exact în buricul evenimentelor, se gîndește coborînd cîteva trepte, lăsîndu-se pe vine, doar atît cît să nu fie observat și cît să mai poată privi în direcția Baricadei prin spațiul îngust dintre parapet
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
e un secret? Simte cum i se taie picioarele, tocmai ți-ai văzut munca de ani de zile spulberată, se gîndește, trebuie să-mi pun ordine în gînduri, începe să le explice dînd să se îndrepte înspre un loc mai ferit. Așa nu merge, să tragi chiulul tocmai acum, măcar privește și ia notițe, cel puțin atîta poți să faci. Cască ochii, adulmecă, ciulește urechile, lucrurile se pare că nu stau chiar atît de rău: aglomerația din jur e tot mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
duci nici o grijî, domnu’ profisoru’, cî știu eu ci sî fac - a răspuns piranda... ― Dacă-i așa, am toată nădejdea că nu ai să mă faci de rușine. ― Da’ sî poati sî fac eu di rușâni pi domnu’ profisoru’ doctoru’? Ferita Sfântulu’! ― Acum mergi sănătoasă acasă. Mâine e zi de vizită... ― Am Înțăles... ― La revedere! ― Rămâi sănătos, domnu’ profisoru’ doctoru’. Cu aceste vorbe, spuse chiar cu afecțiune, s-a ridicat, și-a făldurit poalele fusteicii, ca să nu-i rămână printre uși
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Să creascî odată cu el... N-a fi rău să găsesc și un butaș-doi de vie, pe care sâ-i pun În spatele casîi... A mânca și băietu’ un struguri de poamă... „Vezi tu ce Înseamnă țăranul gospodar? N-a lăsa locul gol, ferita Sfântului. Și unde mai pui că pomul și vița vor crește odată cu băiatul!” - a apreciat gândul de veghe. „În multe locuri din țară a sădi un pom când ți se naște un copil este o datină” - i-a răspuns Gruia
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de matematică, nu era ca la filologie sau ca la științe sociale. Scutit de goarnele propagandistice ale regimului, acel colț de universitate era un fel de oază a gândirii matematice, libere și neîngrădite. Desigur că facultatea nu putea fi complet ferită, dar, cel puțin, politrucii de serviciu care foiau prin universitate nu prea găsiseră mijloace eficiente ca să paraziteze un curs de trigonometrie sau un seminar de geometrie în spațiu. Har domnului, se gândea Victor, că lui Stalin nu-i dăduse prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
indiscret, aveți rude sau prieteni în satul meu, în Arbore ? Sau ce alte motive ar putea să vă aducă în plină iarnă până aici ? Dora ezită, străinul insistă și iată-i așezați pe două scaune alăturate în cotlonul cel mai ferit de curent. Dora nu a mâncat din seara precedentă și nu și-a luat cu ea nici o provizie în această călătorie spre "nu se știe unde, nu se știe când". Vorba calmă, aspectul și insistența străinului o înduplecă și descoperă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
a le avea la îndemână pentru apărătorii granițelor Ucrainei. Atanasie și atelajul lui vor fi pregătite. Plecarea ar trebui să fie pe la miezul nopții, sunt vreo 20 de kilometri până acolo, zăpada e mare și va trebui să luăm drumuri ferite. Să "luăm drumuri ?" Mai pleacă cineva în această expediție în afară de Atanasie și cu mine ? Vă însoțesc până la Horodnic și de acolo, vom vedea... Ciprian stăruie să vină și el cu noi până acolo. Este foarte bine să fiți amândoi. Cine știe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Balaurului Moșul a lăsat-o moștenire lui Băbălean de la Bobeica pe care-l înștiințez eu cu buciumul cel nou. De peste munți se auzea un vuiet înspăimântător. Orătăniile, animalele de casă și jivinele se agitau ca niciodată și căutau cotloane, locuri ferite, adăposturi și gaură de șarpe în așteptarea monstrului aducător de moarte. Oamenii își făceau semnul crucii și îngenuncheau în fața icoanelor din casa cea mare, implorând izbăvirea cerească. Deodată, în plină zi, soarele a dispărut de pe cer și s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
sinceră, îți spun că nici nu știu ce răspuns i-aș mai da Înălțimii Sale. Asta înseamnă că m-am ramolit de tot, că trebuie să-mi iau iute șevaletul și penelul și să-mi găsesc un colț de lume și mai ferit decât Little Cayman, dacă nu vreau să eșuez pe o Heart of Island. Altfel, toate-s vechi și nouă toate. A. 17 Reuniunile festive ale familiei nu-mi cădeau niciodată cu tronc. Dar asta nu doar din cauza deranjului și agitației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
vis frumos ce se sfârșește în zori.," Când ne întoarsem la masa tinerilor, pe aceștia îi găsirăm posomorâți. Ce s-a întâmplat? întrebarăm. I s-a făcut rău Mireillei. Cum de? întrebarăm iar. Emilie ne luă într-un loc mai ferit și spuse. Mireille bea. Cu toții bem, îi arătai paharul plin cu vin. Înțelegeți? Făcu un semn. Nu am știut, îmi pare rău, spusei. În afară de mine nu știa nimeni. Nici măcar Michel? Îhm. Sper că n-au făcut o scenă, spuse Adi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Simții că fusesem totuși undeva. Simții un miros dulce, masculin. Se părea poate să fi visat chiar înainte de a mă fi trezit. Un apartament, într-o clădire înaltă. Se simțea înălțimea. Se puteau atinge norii. Și acolo, în acel colț ferit, mă dusei și văzând frumos aranjată, în acel loc frumos aranjat, masculin dar dulce, o sabie. Și acea sabie străluci tăios, și o stinsei. Atunci veni în spatele meu el și îi pusei sabia la gât. Poate tăiai, subțire și delicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
schița cea mai inspirată, după părerea autorului, și se întrebă de ce n-a inclus-o în volumul „Întâlnirea din pământuri”, pentru ca tot el să motiveze că acea schiță era un secret al lui care nu trebuia dezvăluit. „Salcâmul acela trebuia ferit, era ceva 77 de preț, intim care putea fi ucis într-o carte de nuvele. Acest salcâm doborât era singura întâmplare din ceea ce scrisesem la douăzeci de ani, care avea legătură adâncă, neștearsă cu familia mea”, era mărturisirea scriitorului pe
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
absolute arată că drumul care trebuie parcurs până la integrarea sexualității în viața individuală și colectivă este încă lung. Școlărița N-am înțeles ce anume îi fascinează pe americani la școlărița japoneză. Chiaki Kuriyama Le privesc în voie, din colțul meu ferit, pe Namita și pe Keiko. O istorie, dar nu, aceasta nu ar fi de ajuns, o cultură de mii de ani le-a modelat celor două oasele, carnea, sângele, și-a pus pecetea pe felul în care își înalță ochii
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Calderón de la Barca, În una din comediile sale: Dimineața mă voi afla, să te văd, la biserica ta; după-amiaza, de vei ieși, la promenadă te voi Întâlni; la Prado voi merge pe seară, aproape de carâta-ți ușoară; apoi, pe strada ferită, șopti-voi la fereastra zăbrelită. Astfel: mesă, Prado, plimbare, rúa, grilaj, Strada Mare sunt a iubirii recapitulare. Nu exista, prin urmare, loc mai potrivit ca acela, pentru ca monarhul nostru, al Patrulea Filip, galant cum era În anii tinereții, să hotărască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
opera unui maniac. Născocise, probabil, totul cu gând ascuns, pentru a pune stăpânire pe urbe, așa credeau. Fusese un ins periculos Ceasornicarul; ascultând spusele lor și pe cele ale autorităților, târgoveții și-au dat bine seama. Acum erau - în sfârșit - feriți. „Gata, au scăpat!” i-a zis Profesorului de naturale Filozoful când l-a întâlnit. „Nu o să le mai sune orologiul! Masa o să le fie masă, casa casă și somnul somn! De-acum, și binele, și răul vor veni fără veste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
lumină și mirare, Cu inima de piatră și trup mănos de lemn. Ochi fără de odihnă îl devorau în toate, Adulmecându-i urma, vânat de preț regal, Simțindu-l și-n afară, știindu-l și-n cetate, Firav și trainic totuși, ferit dar triumfal. Era din pași și umbră, din a nu fi și-a fire, Statornic în credința pe care o purta, Hlamidă din granitul ce-l colinda, subțire, în presimțirea formei și-ntru jertfirea sa. Răstignit Răstignit, am verbul pe hârtie
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7963_a_9288]
-
apt să se adreseze maselor). Mult mai expusă decât proza șabloanelor și rețetarului, poezia proletcultistă se prezintă ca o structură suprasaturată de termeni-valori (soldatul sovietic, ilegalistul erou, raiul comunist, omul nou etc. și, în contrapartidă: complotistul, spionul, chiaburul etc.), așadar, ferită (pentru că nu mai era loc și de altceva) de elementele referențiale, de intruziunea realității. Cel puțin până la începutul anilor '50, în general discuțiile privind substanța poetică s-au purtat în fapt în zona extraliterară. Intitulată Unde merge literatura?, ancheta inițiată
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]