13,292 matches
-
În baie deasupra chiuvetei să-ți arunci în față câțiva pumni de apă înghețată să-ți zărești chipul hilar sau să te privească chipul pe tine din ovalul oglinzii brusc aburite de toți morții familiei Încet cu gesturi lejere dar ferme să îmbraci una câte una haine sportive - de sezon - să înșfaci din mers de pe colțul mesei un măr superb roșu - mărul Albei ca Zăpada - (îți va sluji de foame și sete) apoi ușor înfiorat bâjbâind prin holul antic-umbros să te
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/6884_a_8209]
-
în mijlocul șoselei, la viteza cu care trec ăștia... În mijlocul acestui gînd opri exact în dreptul ei, cu portiera lîngă șoldul ei, un mercedes alb pe care-l asemănă instantaneu cu un înger salvator condus de un bărbat brunet, grizonat, cu trăsături ferme și bine proporționate - un actor sau un diplomat, își spuse, și uite că n-o întrebă nimic. Ceasul de pe bord arăta ora unu și jumătate și ea aștepta să se însereze, ca și cum timpul stătuse-n loc, se comprimase, iar omul
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
scriu. Și n-am în aripi plumb, ci vânt de Bogliasco, o, Cristofor Columb, sau temerarul Vasco. Maritimii mei pini, precipitați spre mare, eu nu am rădăcini, sunt numai iod si sare. Liguriei Când toate începeau să fie, Un Deget ferm, poruncitor Te-a desenat cu bucurie, Tatăl și Fiul, Duhul Creator. Nu pe nisip, pe scoarța lavei, Pășește primul heruvim, Ligurie, de Domnul Slavei Trasată ești, contur sublim. Și golfuri mici mai sapă încă De râd ca gropile-n pomeți
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
nu mai interesează, dar interesează altfel decât ar fi făcut-o atunci. În chip fatal, imaginile despre anii ’70 s-au istoricizat, au căpătat patină. Putem urmări în romanul de care vorbim, astfel cum a fost el restaurat, o linie fermă și totuși discretă de critică socială, vizând realitățile timpului. Îndeajuns de fermă încât să-i fie și azi sesizate țintele și îndeajuns de discretă încât să nu pună în umbră preocuparea principală a prozatorului: aceea de a înfățișa evoluții morale
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
În chip fatal, imaginile despre anii ’70 s-au istoricizat, au căpătat patină. Putem urmări în romanul de care vorbim, astfel cum a fost el restaurat, o linie fermă și totuși discretă de critică socială, vizând realitățile timpului. Îndeajuns de fermă încât să-i fie și azi sesizate țintele și îndeajuns de discretă încât să nu pună în umbră preocuparea principală a prozatorului: aceea de a înfățișa evoluții morale și psihologii. Și nici pe aceea de a evoca atmosfera unor medii
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
refugiați, printre care și pe românașii noștri în cauză - și «tîmpiți» pentru că românul are despre el total falsa idee că e foarte «dăștept». O altă tară națională o reprezintă amuzamentul gratuit, „trăncăneala” bine dispusă ce tinde a se substitui atitudinii „ferme, clare”: „despre ideea că umorul nu trebuie să ne părăsească în orice împrejurare a vieții - idee scumpă unor intelectuali români - o socotesc o pură automistificare sau cecitate. Cum să privesc ultimii 55 de ani ai istoriei României cu umor? Ar
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
edeologic explicit, a formelor sale cu o dinamică atît de spectaculoasă. Identificată rudimentar într-un soi de ruralitate sever circumscrisă etnic sau, convențional și suficient, într-un general interes al vremii pentru primitivismul exotic, în special african, și pentru sintezele ferme ale acestuia, consecința directă a unei priviri eliptice și a unei existențe abreviate, originile viziunii brâncușiene au fost împinse excesiv către particular și anecdotic, neglijîndu-se inexplicabil resorturile mari ale acesteia și presiunile enorme ale unui la fel de puternic topos spiritual. Vidul
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
cunoscut sculptura ca exercițiu curent și ca practică însușită. Doar la cîteva decenii bune după ce slugerul Tudor își manifesta europenismul prin admirația mărturisită pentru drumurile austriece, după ce odraslele boierilor se întorc de la Paris cu lecția modernității bine însușită, cu legături ferme prin diverse loje și cu proiecte pe jumătate romantice, pe jumătate politice de transformare a țării în sensul experiențelor europene, încep să se manifeste și aici personaje noi, actori ai unei istorii dinamice, tocmai buni pentru a mobila cu înfățișarea
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
insalubră, restauraționistă: „De atîta vreme deasupra orașului nostru/ plutește o duhoare pestilențială// greu se descompune duhul tiranului!” (Banală). Așadar „desuetudinea”, „demodarea”, „perimarea” pe care le cultivă cu un zîmbet subțire nu-l împiedică pe Petre Stoica a ținti cu mînă fermă și ochiul ager centrul corupției în curs, „multilateral dezvoltate”, centru pe care cu toții îl vedem, dar pe care surprinzător de mulți dintre noi afectează a nu-l vedea: „duhul tiranului” ce nu s-a descompus încă.
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
-mi fac rost de-un ministru, spuse Pépin îndîrjit. Asta o să fac! O să găsesc undeva un Mazarin sau un Richelieu și-o să-l pun pe el să se ocupe de chestia asta. - O să descoperi că miniștrii de calibru sînt foarte fermi în chestiunea amantei, zise unchiul Charlie. Ia închipuie-ți - ar fi ca și cum ai merge pe stradă fără haine. Națiunea franceză n-ar tolera așa ceva. - Nu mai am strop de intimitate, se plînse Pépin. Nici n-am fost încoronat și-am
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
veni vorba de alegeri: mă întreb ce-o fi în mintea pesedeilor cu plimbarea împleticită a datei votului între kalendele greceșeti și ziua de apoi. Ceva-ceva coc ei, că demult nu mai fac gesturi gratuite. Se zvonește că un grup ferm și compact de lideri ai universităților de stat pregătesc o micro-lovitură de stat: se spune că ei ar cere modificarea Legii învățământului în așa fel încât actualele funcții de rector să fie înlocuite cu un fel de manager general. Asta
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
e cel care a primit sarcina să țină opinia publică în priză. Care e însă cea mai mare victorie a ministrului interimar al Sănătății, în afara aceleia că incompatibilii au început să plece tiptil de la Sănătate? Dl Blănculescu a obținut asigurări ferme că nu se va mai atinge nimeni de bugetul pentru Sănătate! Cîte procente sînt pe hîrtie, tot atîtea se vor regăsi pe lista de fonduri a ministerului. Altfel spus, șeful Agenției Naționale de Control recunoaște că pînă acum guvernul Năstase
Controlul și autocontrolul lui Blănculescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13406_a_14731]
-
dincolo de realism sînt recomandate elevilor de azi; firește nici una, cea mai recentă referință critică datînd din anul 1980 în cazul lui Ion, respectiv 1985 la Pădurea spînzuraților). O oarecare confuzie se poate naște din faptul că dicționarul nu folosește criterii ferme în selectarea „operelor” diverșilor autori. Poezia unui autor are același regim ca și volumul de poezii al altuia, iar Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, de G. Călinescu beneficiază de același spațiu de interpretare ca o nuvelă de
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
Marga, Virgil Mihaiu, Ion Mureșan și alții abia prind coada acestui clasament (cu câte 4 p.). Ce să mai zic de Marta Petreu, prezentată în numai 2 pagini și jumătate, recomandată în fraza de început ca "una dintre cele mai ferme și șatenție!ț contondente personalități feminine actuale" (p. 297). Sunt și altfel de surprize de valorizare. Lui Cornel Vâlcu i se semnează o poliță în alb (în 5 pagini!), pentru un volum în curs de apariție. Roxana Din beneficiază de
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
scriitori (Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi, E. Lovinescu sau M. Sadoveanu, de exemplu). Toate aceste subiecte posibile sunt "povestiri" de istorie literară cu final deschis. Ornea a fost, în sine, o instituție culturală și editorială, o personalitate de opinie clară și fermă, neezitând să se exprime limpede atât despre politica trecutului, cât și despre aceea a prezentului, citită din perspectivă istorică. A fost un editor excepțional, căruia cultura noastră clasică, modernă și contemporană îi datorează enorm pentru programul înțelept de promovare. În
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
am întrebat de unde-o fi provenind brusca preocupare a compatrioților mei pentru etic și estetic. Ce mutație fundamentală s-o fi produs în societatea românească de-am ajuns să ne punem problema lui "cum" și "de ce" în termeni atât de fermi? Om fi trecut cu toții, în ceasul sfânt al revelației, printr-o criză? Ni s-o fi arătat din Ceruri că în fruntea nației trebuie pus, musai, Adonis? Mira-m-aș. N-am constatat nici o avalanșă la cabinetele dentare și nici
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
lui E. Lovinescu, remarcabila claritate și rigoare a conceptelor se situează pe o bază irațională, atestată într-o manieră neechivocă de însuși autorul Memoriilor, a vagului muzical, a inefabilului unor dispoziții sufletești. Pe de-o parte expresia limpidă, de-o fermă tăietură a celui ce-a plăsmuit nu doar pagini de critică aplicată, ci și un sistem estetic de-o solidă articulație, de cealaltă parte un "subsol" decisiv, incontrolabil, al eului neconceptualizat. "Am precizat încă din primul volum al acestor Memorii
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
o tandrețe și o pudoare irezistibile, către o adolescentă care se îndrăgostise de el în acei ani lugubri 1939-1940; un interviu amplu acordat în 1998 de Geo Dumitrescu lui Mircea Iorgulescu, în care poetul dezvăluie - nicicînd mai clar și mai ferm - ce l-a adus în Partidul acela Comunist din care a fost apoi exclus, și o anchetă printre 34 de critici literari pentru a-i stabili pe 'primii 10 poeți ai literaturii române' care, desigur, nu trebuie privită ca un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
s-au realcătuit coruri care să preaslăvească nerușinat izbînzile înfăptuite. Reflexele s-au trezit iute. După ani de exercițiu, nici n-a fost prea greu. Am simțit încercările nedelicate de a mi se pune pumnul în gură pentru poziții estetice ferme, pentru cronici adevărate - care nu au amestecat argumentele artistice cu atitudinea mea politică - pentru că nu-mi plac găștile și pentru că am memorie. Am fost denigrată cu voluptate. Doar pentru că nu-mi place să cînt în astfel de coruri. De fapt
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
cult în linii mari, ești lipsit de o competență axată pe o parcelă anume. E cazul culturii incompetente. 2) Varianta în care spițele există dar joacă liber și dezordonat, neavînd căpățîna în care să se îmbuce în mod coerent și ferm. În acest caz, coerența specialităților lipsește, totul semănînd cu un mozaic haotic de specialități incapabile de a comunica între ele. E cazul specialiștilor cu desăvîrșire inculți. 3) În fine, varianta ideală, cea în care spițele se îmbucă în butucul culturii
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
bine și de rău", ci binișor dincoace, pe solul încă umed de prea numeroasele intemperii ce s-au abătut asupra lui (asupra noastră!), sol al istoriei contemporane, Barbu Cioculescu găsește de cuviință a-și deschide ,cortul lucidității", bătut în țăruși fermi: Punctul fix îl constituie convingerea că în toate vîrstele comunismului în România, literatura a fost supravegheată/ dirijată pe un fond de tipică perversitate, cu plăsmuiri de fata morgana ale unei rîvnite libertăți. S-au acordat, în vreme, pe individualități ce
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
decădere, de haine purtînd semnele vechimii - uneori, pe cale artificială; se cunosc exemple de dandies care își puneau servitorii să le poarte prin casă hainele noi pînă cînd acestea dobîndeau gradul de uzură convenabil - dar cu nasturi din aur, de trăsături ferme ale croielii, pe fondul unor combinații de culori inimaginabile pentru vremea respectivă, ar fi fost catalogate drept kitsch), nimeni nu poate nega acum revoluția pe care acești ciudați au produs-o în artă, modă și moravuri. Ce este un dandy
Cavalerii dreptului la diferență by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12731_a_14056]
-
a muta din loc România. Onctuozitatea devitalizată, prețiozitatea de salon și dorința de-a patina pe lângă problemele realității l-ar califica pe Tăriceanu, eventual, pentru un post la protocolul de stat " dar nimic mai mult. Maleabili și lipsiți de convingeri ferme, ne dăm imediat pe lângă realitate: în loc să-i eliminăm asperitățile, i le acoperim cu pulberea fină a flecărelii inutile și cu buretele antișoc al unui penibil simț al relativului " " Merge și așa!" Iată că nu mai merge. Pentru a repune pe
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
sînt de acolo. Am petrecut un Crăciun de basm la Săpînța în 1990, cu colegii mei de facultate, ca să ne plîngem și să ne lingem rănile după bătăile și umilințele acelui an. Am simțit refugiul, am simțit protecția tandră și fermă a celor din cetate. Dramatismul, tînguirile, disperările de acolo, bocetele, țipetele, frisonul plenar al iubirii din acel spațiu al Maramureșului sînt în cîntecele și în interpretarea senzațională a celor din Grupul Iza, în spectacolul lui Mihai Măniuțiu. Ai senzația inepuizabilului
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
Spovedaniei pentru învinși. Cartea lui Panait Istrati, tipărită în 1929 în volumul-triptic colectiv Vers l'autre flamme, ce mai cuprindea două texte, de Victor Serge și Boris Suvarin, făcuse, cum se știe, mare vâlvă în acel moment, fiind prima contestare-demascare fermă a sistemului dictatorial instaurat de sovietici în 1917. Șocul produs de "spovedania" istratiană era cu atât mai puternic cu cât cel ce ajunsese să cunoască vreme de un an și ceva Uniunea Sovietică la fața locului, după un prim deceniu
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]