703 matches
-
creadă din senin, în virtutea unei facultăți cu care s-a pomenit din născare. E nevoie de o dospire care să ducă la ivirea unei stări de care nu te credeai capabil, numai că dospirea are nevoie de un ferment, iar fermentul în cauză nu e dintre soiurile pe care organismul le produce de la sine. Pe scurt, credința nu e un sentiment fiziologic, aflat în prelungirea firească a metabolismului sufletesc, ci o reacție de apărare la un factor deconcertant: se strică ceva
Săgeata bucuriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6077_a_7402]
-
e enorma lor versatilitate. Pe care și-o vor păstra, în forme ceva mai simpatice, la Caragiale tatăl și fiul. Felul în care se folosesc de onoare e strict instrumental, fără consecințe. Sunt niște profesioniști ai expedientului, care mărturisesc, ei, fermenții schimbării, o libertate ocupațională de modă veche: „mă iartă, domnule, eu nu metahirisesc nici o meserie, numai proștii au meserii." În această formă, nu în aceea, caducă, a absolvirii de muncă prin naștere și rang, ideea revine periodic în cultura noastră
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6094_a_7419]
-
apăsarea chinului georgic, din neputința de a intui lava ideilor. Iar el, Ion Papuc, el efebul înalt, deșirat și slab ca o fantomă, el simțea că nu poate să rămînă la treapta minoră a țărînei agricole, humusul conceptelor fiind singurul ferment în stare a-i dospi destinul. Episodul e simptomatic, căci tînărul cu siluetă de pilastru surpîndu- se de cașexie era încredințat că o biografie fără punct de sprijin într-o idee e o zbatere absurdă către nicăieri, o anecdotă stearpă
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
despre lupta partizanilor sau despre închisorile comuniste nu e oblic pe temă, adică n-o atinge cu spiritul. Dintr-un autor cu viață confortabilă nu poate ieși un narator copleșitor. E nevoie de un stagiu de fierbere metafizică, de un ferment de cizelare tenebroasă, de un chin trăit fără asistență socială. De pildă, Anița Nandriș e o autoare nulă sub unghi estetic, dar mărturia ei din Siberia e bulversantă sub unghi uman. Aspazia Oțel Petrescu e o scriitoare reculeasă sub unghi
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
țîșniri stilistice și din revolte expresii cu savoare. Înzestrarea lui te trimite cu gîndul la suprema nedreptate pe care o presupune talentul în genere: e ca și cum senzațiile pe care le resimte îi sunt prelucrate de o glandă care secretă spontan fermenți lexicali de o mare putere corozivă, de aici efectul puternic, de agresiune verbală, pe care o resimți citindu-i paginile. Arțagul care îl împinge la căutarea expresiei vîrtoase îi împrumută avocatului un aer brutal, cu accente tari și nedelicate, stilul
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
deseori te face inapt pentru unghiuri spirituale, de aici vederea pozitivista, mergînd pînă la cinism moral, cu care medicul întîmpină decesele spitalicești. E ca si cum umoarea impasibila cu care s-a înarmat împotriva suferinței îl aduce în neputința de a sesiza fermentul spiritual care mocnește în catastrofă morții, și din acest motiv medicul e un tehnician care nu ia moartea în tragic. Nu o dramatizează, dar nici nu o bagatelizează, ci o privește că pe o situație-limită dincolo de care, competența lui încetînd
În pragul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4384_a_5709]
-
frunzelor moarte. „Profitorii” sunt animalele pădurii, căprioarele, elanii, vizitatori obișnuiți ai satelor și suburbiilor, oaspeți fără complexe ai grădinilor neîngrădite, oaspeți care găsesc un desert delicios în aceste dulce-acrișoare fructe. Dar, mai ales, acidulate, căci în ele au dospit deja fermenții alcoolului. Și... La fel ca noi, oamenii, aceste ființe de felul lor blânde, pot deveni agresive și primejdioase atunci când, amețite ori, poate, visătoare, traversează cu nonșalanță șosele și autostrăzi. Iată, așadar, un nou paragraf de adăugat la biografia de mult
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4386_a_5711]
-
alchimie. Intervalul cu pricina ține de o pauză a filozofiei europene, de un răstimp de odihnă: gîndirea creștină dă semne de oboseală, grecii sunt acoperiți de patina uitării, Leibniz și Kant încă nu au apărut și, în acest gol de fermenți ideatici, înflorește tiparul ezoteric. Povestit în racursi, conținutul tomului este următorul: conceptul de spațiu, moștenit de occidentali de la dialogul Timaios al lui Platon și de la Fizica lui Aristotel, a suferit sub influența filozofiei hermetice o intensă modificare: și-a pierdut
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
esența universului stă în spirit, e păcat să nu vedem ce au spus alchimiștii despre acest spirit - aceasta e motivația cărții. Sub unghiul expresiei, volumul Piatra filosofală intră în tiparul textelor academice, avînd un sunet mat de text vitros, fără fermenți de înlesnire estetică, de unde și halena abstractă ce ajunge la cititor. Paginile nu au obscurități de înțelegere, dar nici sclipiri retorice. Un text neted și sobru, de-a lungul căruia Radu Drăgan are meritul de a converti simboluri de firidă
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
fără să te tulbure, fiind genul de scriitor care scrie impecabil fără să te impresioneze. E o sfîrșeală doctă în cuvintele lui, un soi de blîndețe resemnată care împrumută scrisului aerul unei procesiuni elegante. Didactic și prevenitor, autorul n-are ferment de controversă, adică imboldul de a încălca tabuurile, și nu are nici intrigă de sentiment, adică tensiunea aceea inițială din care ies frazele cu virtuți expresive. Paradoxul lui Creția e că scrie estetic, dar nu scrie expresiv, literele sale transmițînd
Un stoic elegant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5519_a_6844]
-
adăugîndu-se un detaliu de optică creștină: scrisul în varianta lui estetică se hrănește din imbolduri drăcești, în măsura în care orice frumusețe literară care tinde să atragă are ceva necurat în ea. E ca și cum inspirația artistului vine dintr-o tensiune pe care numai fermentul diavolului o poate ridica la temperaturi creatoare. La drept vorbind, oricine scrie cu gîndul de a culege reacții prielnice știe că motivațiile lui nu sunt defel caste. Dimitrie Bejan e om al harului, deci un spirit rupt de condiția zămislirii
Crucea de la Oranki by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5679_a_7004]
-
în predică aulică. Vasile Morar nu e histrion și nici sever, ci mai curînd din încrengătura liricilor cu tumult ascuns. Un bard încropind în minte stanțe fierbinți sau un adolescent visînd la năluca iubitei sunt ipostaze mult mai apropiate de fermentul său interior. Amenințat de surpări timide, Vasile Morar pare un intrus cu reacții angelice, adică o natură reticentă măcinată de o fragilitate pe care n-o poți pune în acord cu lumea aceasta. Te și miri că, supus agresiunilor zilnice
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
de seamă a cărei corectitudine în literă face casă bună cu inerția în spirit. Și cum a fi personal e o condiție de la care nu abdici nici măcar în textele de comentariu, volumul are de ispășit netezimea de stil și lipsa fermenților de controversă, textul fiind un exemplu de aceea ce înseamnă scrupulul prea zelos față de ideile comentate: dorința de a fi exact îi taie exegetului apetitul asociațiilor proprii, tomul avînd langoare discursivă, adică ritm placid și sunet apatic. Și chiar dacă nu
Ultima suflare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5597_a_6922]
-
a ucis, probabil, suficienți" țigani. Din cauza acestor afirmații, Bourdouleix a fost nevoit să părăsească partidul UDI (Uniunea Democraților Independenți, de centru-dreapta). "Comportamentul lui Gilles Bourdouleix este întru totul intolerabil pentru ordinea publică. El aduce atingere valorilor sociale și este un ferment de dezordine, ură și violență", a subliniat Gambert în cadrul ședinței. De asemenea, acesta a fost condamnat joi la plata unei amenzi în valoare de 6.000 de euro pentru defăimarea și insultarea jurnalistului care i-a citat afirmațiile și a
Primar francez: ”Hitler nu a ucis suficienți” țigani () [Corola-journal/Journalistic/54882_a_56207]
-
scurt. A le enumera e oțios: de la Fichte și Schelling pînă la Mozart și Schubert, de la Görres la Clemens Brantano, de la Franz Anton Mesmer (autorul teoriei eterului universal) și pînă la Carl Gustav Carus, panoplia paladinilor romantici e strivitoare. Ce ferment a dospit în aerul epocii de i-a putut scoate, pe bandă rulantă, pe Novalis și Beethoven, pe E.T.A Hoffman și Heinrich von Kleist, pe Schiller și Franz Baader? Despre fermentul acesta vorbește volumul Ricardei Huch. Pentru a se
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
Gustav Carus, panoplia paladinilor romantici e strivitoare. Ce ferment a dospit în aerul epocii de i-a putut scoate, pe bandă rulantă, pe Novalis și Beethoven, pe E.T.A Hoffman și Heinrich von Kleist, pe Schiller și Franz Baader? Despre fermentul acesta vorbește volumul Ricardei Huch. Pentru a se ridica la înălțimea protagoniștilor, Ricarda Huch nu putea să joace decît o singură carte: să se molipsească de etosul lor, împrumutîndu-le entuziasmul și scriind patetic, dintr-un elan de simpatie inițială, a
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
sub înrîurirea poantei în scena unui spectacol hazos. În loc să te cutremuri, te amuzi. Efectul e de bagatelizare a unor întîmplări promiscue, care sînt atît de respingătoare încît nu mai rabdă încă un strat de caricatură, dar Vintilă Mihăilescu secretă niște fermenți comici sub acțiunea cărora mizeriile sociale devin prilej de chicoteală. În totul, avem de-a face cu un temperament sfătos mustăcind la vederea unor excese pe care le descrie cu detașare surîzătoare. Se produce un fel de contaminare grație căreia
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
tonusul cade pînă la depresie cronică. Omul se prăbușește fiindcă nu mai are de ce să se agațe în cadrul vedeniei proprii. Din această categorie face parte Dan Iacob. Detaliul bizar e că deficiența în cauză nu e defect de conformație, ci ferment înzestrat cu virtuți culturale, orice ființă cu apetit umanist fiind atinsă de o deficiență similară. E îndeajuns să constați că opusul deficienței în spirit e suficiența arogantă a filistinului contemporan: pleziristul trăind în secvențe scurte, puse cap la cap în
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
pe deasupra în alura de compendiu sobru, cu considerații stricte, la obiect, în care tema muzicii e uitată în favoarea finețurilor speculative. În al treilea rînd, aversiunea lui Nietzsche față de mituri nu intra în vederile lui Wagner, a cărui convingere era că fermentul artei stă în miezul mitic al imaginației germane. Citită azi, cartea impune prin știința de carte a lui Nietzsche, dar și prin darul literar de a povesti atrăgător niște idei a căror abstracțiune e greu de gustat de un cititor
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
ivirea unui dezechilibru în cursul căruia noțiunea nu doar că înăbușă sentimentul, dar pe deasupra exclude actul la care îndeamnă sentimentul. E ca și cum unitățile docte de intelect ating un asemenea rafinament încît nu mai lasă loc umorilor obscure ale sufletului: în loc de fermenți mistici de credință, dai peste cadrul sterp al jargonului de aparat. În final, rămîi cu senzația că ai parcurs un text a cărui ariditate e incompatibil cu viața. Situația e acută cînd tema aleasă e dragostea. Să tratezi iubirea dinlăuntrul
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
cărora nu putem vorbi nici de progres și nici de regres, ci doar de providență, adică de un destin ale cărui criterii nu intră în puterea noastră de înțelegere. Orice perioadă ciclică începe cu un interval anistoric, în cursul căruia fermenții simbolici dau naștere marilor mituri care vor străbate cultura acelui ciclu. Paradoxul e că intrarea în istorie, cu consemnarea timpului în felurite forme (vestigii, documente, monumente etc.), este de fapt o cădere care ne rupe de primordiile ce mocnesc în
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
de a scăpa de condiționarea epocii în care s-a născut. Gîndirea suferă astfel o emancipare care îl scutește de prejudecățile semenilor. De aceea, frecventarea miturilor nu e evaziune pornită dintr-un sentiment al inadaptării, ci înnoire pe baza unor fermenți mitici. În fine, a pretinde unui simbol să se supună unei singure interpretări e semn de amatorism. Orice lămurire univocă e aberantă, un simbol fiind cu atît mai fecund cu cît primește o suită mai largă de interpretări. Cauza stă
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
totuna cu „a avea sens“. E ca o ahtiere după o direcție în lipsa căreia edificiul lumii se crapă, de aceea obsesia sensului e condiția preliminară a filosofiei. Așa cum în teologie providența e premisa obligatorie, tot astfel în filosofie sensul e fermentul fără de care o teorie nu poate fi legată. Unde nu e sens nu e legare a gîndurilor, după cum unde nu e pronie nu e coerență a faptelor. Împingînd nuanța spre o simplificare drastică, sensul e echivalentul secularizat al prevederii divine
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]
-
încurcă, surprizele îl stînjenesc și răutatea semenilor îl pune pe picior de fugă. Blaga nu are organ pentru rău, antenele lui neputînd sesiza cruzimile istoriei. Mai mult, filosoful nu are umor, sfătoșenia lui fiind doctă, fără urmă de intuiție a fermenților sarcastici ce dospesc în creierul omenesc. Cînd vezi atîta cochetărie duioasă, nu poți să nu-ți amintești de aerul ticăit cu care își citea, plicticos pînă la răpunere, prelegerile în fața studenților. E aici o încetineală cronică însoțită de o candoare
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
de la bun început întocmit anapoda: temperamentul, sensibilitatea sau pur și simplu viziunea asupra vieții. Că tocmai în acești perdanți limba ajunge să capete virtuți literare este un amănunt care ține de geneza frumosului: dacă nu suferi nu scrii, și fără fermenții chinului nici un om nu ajunge să se exprime mai aparte. În cazul Mihaelei Stănișor, suferința apare pe linia unei predispoziții ancestrale, la capătul unei încrucișări nedeslușite de impulsuri obscure. Cînd în două familii ardelenești (din Rod și Săliște) ultimele generații
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]