1,361 matches
-
vorba de o vedetă internațională. Nu recunoștea numele, iar la cât de bine arăta nu putea fi decât o hologramă. Încă mai e acolo, lipit de ecran, încercând să își dea seama cu cine seamănă. Mishu Vass Tata Îmi trag fermoarul gecii vernil cu glugă, primită cadou de la frate-miu, îmi pun fesul albastru închis, îmi vâr mâinile în buzunare și ies din discotecă înaintea ei, pă șind afară, în noaptea rece care a cuprins toată co muna Vultu rești din
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Platinata mea prietenă îmi ține isonul. Merg. Băieții întorc cărțile. Eu și blonda le punem jos. E prima care-și scoate puloverul. Are ceva din agilitatea unei căprioare. Și din naivitatea ei. E ținta perfectă. Eu sunt opusul. Îmi deschid fermoarul gecii de parcă aș derula înapoi. Colegul din dreapta mea renunță la pantaloni de parcă s ar debarasa de ceva ce nu-i folosește. Stabilesc la ce renunț dacă pierd și jocul următor. E previzibil. Aș fuma, dar nu mă lasă mama. Ea
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
roșii ca de alcool și iPOD-ul dat la maximum, David e identic altor sutezecimii de călători cu destinație matinală precisă. A lui e incertă. Așa cum pare a fi totul în ultima vreme. Mai puțin geanta de pe umăr. Maro închis. Fermoar și clapetă. În spatele lor spațiul cu miros pregnant de piele întoarsă se delimitează în trei compartimente și două buzunare mici. În fiecare dintre ele, nevăzute de călătorii imersați în ziare iPOD-uri sms-uri cărțidespreselfachievement, stau vrafuri vrafuri de fotografii, toate
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
o luptă teri bilă, pe muțește, de parcă ar vrea să-l împiedice și să-i reziste, iar el deja s-a transformat în altceva, acum e un personaj de film de groază, un Freddie a cărui mână coboară febril spre fermoarul pantalonilor lui și în câteva secunde e dezbrăcat și trupul lui e o sculp tură întunecată. Nebuna îl privește cu ochi mari. Mâna lui caută prezervativul în buzunar și acum sexul lui se pregătește de atac, dar brusc nebuna deschide
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
și că sexul lui caută să atingă și să sărute fiecare perete interior al Sophiei, și tot ce urmează nu se întâmplă decât în închipuirea mea. Mâinile mele nu ezită nici o secundă atunci când coboară spre pantalonii mei și îmi deschid fermoarul și imediat pantalonii mei ajung pe podeaua dor mi torului, dar gura mea nu se dezlipește de gura Sophiei, și acum Sophia îmi simte sexul pulsând în apropierea ei, și mâna ei mă caută și mă găsește și mă strânge
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
poală. Și-a ținut-o acolo inertă, dar după câteva secunde a început să mă mângâie. Dacă mi-o iei acum, am să mă îndrăgostesc de tine, i-am spus. Și-a desfăcut centura, mi-a deschis cureaua, a tras fermoarul și s-a aplecat. Conduceam încordat, ca beat, după o noapte nedormită, zvâcnind din bazin, dând mașinii impulsuri și bâțâieli peste limita de viteză. Foarte rapid, geamurile s-au aburit pe dinăuntru, nu mai vedeam decât vag, dibuind doar că
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
trufia!” Are dreptate. În plus, acum o conștientizează și el... O să vă povestesc cîte ceva despre unii din studenții mei. Mai precis, despre ticurile lor verbale: D.A. : tiribombă (merge la orice: facem o tiribombă? Sau i-am băgat tiribomba! etc.), fermoar (adică, mucles!), dă cu var (măgulește), je pronunțat fonic (eu); G.M.: ciorbeanu, fomeanu (vrea papa); macioalfe (fete); ieși cu marinarii pe covertă!(scoate bani); mă iertați, mă duc să micționez (nu mai e nevoie de traducere); P.F.: parfum! (bun); șampanie
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
scoase batista din poșetă și își șterse fruntea, apoi nasul, buza superioară și ceafa. Căută în poșetă două monede pentru bilet, degetele lăsară urme umede ca niște amprente în pielea poșetei. Mara puse batista și biletul în primul compartiment, trase fermoarul și se duse mai aproape de trunchiul copacului. Acum doamna Aurelia se uită la știri și mănâncă bomboane de ciocolată. Oare Nela i-o fi așezat pernele la spate? I-o fi întins cearșaful bine până la stinghie? 133 veni repede, Mara
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
gata pregătit și cu rotițele șterse de praf. Jacheta lui odihnea peste mânerul negru. Nici nu plecase și holul devenise mai mare, acum, că își strânsese haina și pardesiul, căciula, mănușile, fularul, puloverul și vesta. Le împăturise repede și trăsese fermoarul peste ele. Și dormitorul se lărgise de când fuseseră scoase cămășile și șosetele, iar polița de la oglinda din baie era aproape goală, în afară de rujul și peria mamei, nu mai rămăseseră decât cerculețele pe care stăteau spuma și after-shave-ul tatei cu praful
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
salariul mediu era de cincizeci de dolari pe lună, Naggie o găsi, la drept vorbind, meschină. Totuși, suficientă pentru a și cumpăra un nou costum cu taior și fustă, de culoare crem. Sau poate o rochie, nu prea decoltată, cu fermoar la spate. În acest din urmă caz, i-ar mai fi rămas ceva și pentru a contribui la cheta organizată de Christina, cu ocazia Marii Spirale. Îi părea destul de rău pentru biata Christina și, Înțelegînd că suferea de un fel
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cu hainele ei, iar pe de altă parte, se simțea mai bine așa. Întîrzie numai puțin, foarte puțin, să ia fusta din mîinile lui, apoi trase la loc cortina, cu un gest nervos. Această a doua fustă avea Însă un fermoar prea scurt sau care nu se Închidea perfect. Marlon ar fi trebuit să o ajute. Ezită Îndelung Înainte de a-l chema Înăuntru. — Vino puțin, zise. În definitiv, asta era Îndatorirea lui, nu? Să ajute clienții. Îi arătă ce trebuia să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de altul și strînse În legătura funiei, aproape că nu și le mai simțea. În schimb, Își simțea urechea fierbinte și i se părea că se umflă ceva Înlăutrul ei; pesemne că, Întorcîndu se, o agățase Într-un nasture sau fermoar al sacului de dormit. Ar fi vrut să-și bage degetul și să o scarpine. Apoi Îi veni o nouă idee și zîmbi Încîntat de perspicacitatea sa. — Mhm. Parcă ziceai că Îl admiri pe Ceaușescu. Dar atunci, de ce ai inventat
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
dosul tejghelei dezlegînd pe genunchi o integramă Maxim și observă cu întîrziere că are clienți. Tușica se apropie prima de vitrina ticsită cu tot felul de sortimente de patiserie, prăjituri și înghețate. Angelina își scoase de pe umăr poșeta, îi desfăcu fermoarul și dădu la iveală un portofel din piele. Comandară o salată de fructe Exotic mare, cîte o felie de Diplomat și două sticluțe de Coca-Cola. Își luară singure paharele, șervețelele și lingurițele de pe bufet, și se așezară la o măsuță
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pentru asta v-am abordat? — Cum adică? se miră Roja mai potolit, atunci despre ce altceva poate fi vorba? Am rămas fără un sfanț, dar cel puțin acum sîntem chit, începe Roja să repete pentru sine, clănțănind din dinți, trăgîndu-și fermoarul pufoaicei pînă sub bărbie, zgribulind de frig. E singur în stradă, începe să țopăie pe loc neștiind în ce direcție s-o apuce, i-auzi cu ce trăsnăi îmi mai venise și secătura asta de Patru Ace, începe să-și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
deschidea portbagajul, asta-i marfa, folosiți-o fără frică, dar eu habar n-aveam despre ce era vorba, din clipa asta ești revoluționar, pe dracu’, nu se abține Roja să spurce, eram sigur că voi ați deturnat o, am deschis fermoarul și m-am cutremurat, dar era prea tîrziu, omulețul intrase-n pămînt, ia l de unde nu-i ca să-i cer explicații, era clar că mă confundase. Fusese indus în eroare de faptul că arătam ca o ceată de derbedei, mi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
adoarmă, uneori o mai lua și peste picior, dîndu-și cu părerea că mult n-o să mai țină, că ceva tot o să se întîmple, o să se pună taxe, o să închidă granițele, ceva tot se va face ca să nu mai renteze. Trăgea fermoarele, apoi apuca pe rînd fiecare bagaj și-l întorcea cu gura-n jos, deșertîndu-l pe parchet, măi să fie, cum ai putut să cari atîta? se mira Părințelul privind la marfa care se împrăștia pe parchet. Cine și-ar fi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
deschisă.. -Înțelege, n-am cum să Împart cu tine spațiul ăsta. Bruta se Încruntă, scrâșnește din dinți și așează pe pat, sacul de voiaj. după care Își Încrucișează mâinile și-și rotește privirea, fotografiind interiorul, cu ochi de expert.. Prin fermoarul Întredeschis, gâtul sticlei a ieșit și mai mult la vedere. -Ți s-a urât cu binele? Crezi că-s idiot? Am aflat tărtăcuță plină cu aer, că a mai locuit cineva cu tine. Crezi că mă duci cu zăhărelul? -Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mi-a fost prietenă. Și orice ați crede, ea niciodată nu s-a ocupat cu „K. und K. “. Dora n-a fost niciodată o „curvă“. — Din nou, data e... Încercă Pieplack să intervină din nou. Trăgându-i peste gură un fermoar imaginar cu două degete de pedagog, Diels Îl anunță: — O clipă, colega. Domnul Knisch tocmai ne spunea ceva important. Se Întoarse spre mine și mă privi cu bunăvoință. Cred că am putea atinge miezul problemei. Da, acum e momentul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cu bunăvoință. Cred că am putea atinge miezul problemei. Da, acum e momentul să fiți un pic mai cooperant, domnule Knisch. Scăpați de povara care vă apasă. Mărturisiți. —... greșită, reuși să adauge Pieplack, Înainte ca Diels să repete gestul cu fermoarul, care acum părea blocat. Încrucișându-și brațele, zâmbi glorios: „K. u. K. “, deci? Ce-i ăsta, vreun cod secret, cumva? Numele unui vizitator necunoscut? Sau ultimele cuvinte pe care le-a rostit Înainte să moară? Domnule Knisch, se aplecă Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
complăcea. Un ziar și o pătură zăceau lângă frunzișul des. Chiar când mă gândeam să iau ziarul, un muncitor de pe șantierul din scuar dădu la o parte ramurile grele și Își făcu apariția. Când m-a observat și-a tras fermoarul de la șliț și, ștergându-și mâinile pe pantaloni, bâlbâi: „Vei vedea...“ Dând un picior dezinteresat În direcția lui Chérie, Își recuperă Völkischer Beobachter-ul și pătura, apoi plecă. Am Încercat să atrag atenția câinelui stupid al lui Heino, care adulmeca tufișurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
hotărât că de rimel și de peria de păr chiar pot să mă lipsesc. Dar când am văzut că degeaba le scot, că tot nu am destul loc, am scăpat și de pachetul de Moslem. Acum am reușit să trag fermoarul. Tot ce trebuia să mai fac era să decid dacă ar trebui s-o port pe braț, sau s-o arunc pe umăr și s-o lipesc de mine, Într-o parte. Și fiindcă nu eram sigur cum ar proceda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cu cataligele lui uriașe, niște oase de evreu. De ce să-mi asum acest risc în fața celui mai înverșunat dușman al meu? Ce-o să se aleagă de mine dacă mă prinde?! Ajungem la jumătatea tunelului până reușesc să-mi desfac discret fermoarul și iat-o, iat-o arcuindu-se în sus, umflată ca de obicei, clocotind poruncitoare, ca un macrocefal idiot care-și terorizează părinții cu pretențiile lui insațiabile, de nătărău. — Ia-mă la labă, mă îndeamnă monstrul mătăsos. — Aici? Acum? — Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
dat, le văd traversând piața și intrând vesele în micuța cofetărie de lângă parc. Până-mi adun și eu curajul să intru pe ușă - toate privirile vor fi, desigur, ațintite asupra mea! -, fetele și-au dezlegat deja fularele, și-au descheiat fermoarele de la geci și le găsesc cu ceștile de ciocolată aburindă ridicate în dreptul obrăjorilor lor netezi și îmbujorați - iar năsucurile alea, mare mister mare! se pierd cu totul în ceștile pline de ciocolată și frișcă și răsar de cealaltă parte fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
de șaizeci de metri de vila familiei Lindsay, și-a îngropat peruca în poala mea și mi-a luat-o la muie. — Maimuțo, nu, am implorat-o eu, nu, m-am împotrivit eu în timp ce-mi trăgea în jos fermoarul la pantalonii negri, locu-i ticsit de caralii îmbrăcați în civil! Mă refeream la forțele de ordine care răspundeau de zona vilei Gracie. — Or să ne salte cu duba și-or să provoace și-un scandal public. Maimuțo, gaborii. Ea însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
care, mai mult o chinuie cu strîngerea lor prelungită, un sărut aparte, la fel de fierbinte ca cel al buzelor în intenția lor de-a o dezbrăca. Staaai... rîde Maria încet cînd simte degetele tînărului pe mijloc, la spate, încercînd să descheie fermoarul. Se retrage un pas, aruncă o clipă ochii spre Mihai, apoi, ca o revărsare totală a grației feminine, duce mîinile la spate și face un gest scurt, sigur, sprijinindu-și palmele pe șolduri, lăsîndu-le să lunece în jos, odată cu fusta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]