113 matches
-
experimentală a apelor minerale românești de diferite tipuri. Apele minerale: definiție, clasificare, compoziție chimică, izvoare representative, efecte fiziologice și terapeutice, indicații și contraindicații. Apele oligominerale, apele carbogazoase, apele alcaline și alcalino-feroase, apele clorurate sodice și iodurate, apele sulfuroase, ape arsenicale, feruginoase sulfatate, apele radioactive, apele minerale îmbuteliate, alte categorii de ape minerale; efecte terapeutice, mecanisme de acțiune, metodologie de utilizare, indicații și contraindicații. 6. Nămolurile terapeutice. Definiție, mod de formare, clasificare. Compoziția fizico-chimică, proprietățile biologice ale nămolurilor. Tipuri și metodologie de
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
experimentală a apelor minerale românești de diferite tipuri. Apele minerale: definiție, clasificare, compoziție chimică, izvoare representative, efecte fiziologice și terapeutice, indicații și contraindicații. Apele oligominerale, apele carbogazoase, apele alcaline și alcalino-feroase, apele clorurate sodice și iodurate, apele sulfuroase, ape arsenicale, feruginoase sulfatate, apele radioactive, apele minerale îmbuteliate, alte categorii de ape minerale; efecte terapeutice, mecanisme de acțiune, metodologie de utilizare, indicații și contraindicații. 6. Nămolurile terapeutice. Definiție, mod de formare, clasificare. Compoziția fizico-chimică, proprietățile biologice ale nămolurilor. Tipuri și metodologie de
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
experimentală a apelor minerale românești de diferite tipuri. Apele minerale: definiție, clasificare, compoziție chimică, izvoare representative, efecte fiziologice și terapeutice, indicații și contraindicații. Apele oligominerale, apele carbogazoase, apele alkaline și alcalino-teroase, apele clorurate sodice și iodurate, apele sulfuroase, ape arsenicale, feruginoase sulfatate, apele radioactive, apele minerale îmbuteliate, alte categorii de ape minerale; efecte terapeutice, mecanisme de acțiune, metodologie de utilizare, indicații și contraindicații. 6. Nămolurile terapeutice. Definiție, mod de formare, clasificare. Compoziția fizico-chimică, proprietățile biologice ale nămolurilor. Tipuri și metodologie de
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
experimentală a apelor minerale românești de diferite tipuri. Apele minerale: definiție, clasificare, compoziție chimică, izvoare representative, efecte fiziologice și terapeutice, indicații și contraindicații. Apele oligominerale, apele carbogazoase, apele alkaline și alcalino-teroase, apele clorurate sodice și iodurate, apele sulfuroase, ape arsenicale, feruginoase sulfatate, apele radioactive, apele minerale îmbuteliate, alte categorii de ape minerale; efecte terapeutice, mecanisme de acțiune, metodologie de utilizare, indicații și contraindicații. 6. Nămolurile terapeutice. Definiție, mod de formare, clasificare. Compoziția fizico-chimică, proprietățile biologice ale nămolurilor. Tipuri și metodologie de
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
de fier prăjite (cenușă de pirite) 2601 11 00 - - neaglomerate ................................. scutire - 2601 12 00 - - aglomerate ..................................... scutire - 2601 20 00 - Pirite de fier prăjite (cenușă de pirite) ....... scutire - 2602 00 00 Minereuri de mangan și concentratele lor, inclusiv minereuri de mangan feruginoase și concentratele lor cu un conținut minim de mangan de 20% din greutatea produsului uscat .................................................. scutire - 2603 00 00 Minereuri de cupru și concentratele lor ..... scutire - 2604 00 00 Minereuri de nichel și concentratele lor ..... scutire - 2605 00 00 Minereuri
32005R1719-ro () [Corola-website/Law/294373_a_295702]
-
este mai mare de 200 mg/l Calcică Conținutul de calciu este mai mare de 150 mg/l Magneziană Conținutul de magneziu este mai mare de 50 mg/l Fluorurată Conținutul de fluorură este mai mare de 1 mg/l Feruginoasă Conținutul de fier bivalent este mai mare de 1 mg/l Acidulată Conținutul de dioxid de carbon liber este mai mare de 250 mg/l Sodică Conținutul de sodiu este mai mare de 200 mg/l Corespunde pentru prepararea alimentelor
jrc610as1980 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85748_a_86535]
-
de fier prăjite (cenușă de pirite) 2601 11 00 - - neaglomerate ................................. scutire - 2601 12 00 - - aglomerate ..................................... scutire - 2601 20 00 - Pirite de fier prăjite (cenușă de pirite) ....... scutire - 2602 00 00 Minereuri de mangan și concentratele lor, inclusiv minereuri de mangan feruginoase și concentratele lor cu un conținut minim de mangan de 20% din greutatea produsului uscat ................................. scutire - 2603 00 00 Minereuri de cupru și concentratele lor ..... scutire - 2604 00 00 Minereuri de nichel și concentratele lor ..... scutire - 2605 00 00 Minereuri
32006R1549-ro () [Corola-website/Law/295524_a_296853]
-
prezintă stres diferit, în special disconfortul prin încălzire în timpul verii, cel de litoral fiind avantajat de existența brizei marine care modifică toți parametrii climatici, respectiv temperatura, umezeala, dinamica aerului; b) ape minerale: ... b1) oligominerale, carbogazoase, clorurate, sodice; ... b2) sulfatate, sulfuroase, feruginoase, iodurate recomandate pentru anumite afecțiuni. ... Fiecare compoziție chimică va fi punctată egal fără ierarhizare. În cazul apelor minerale se vor avea în vedere compoziția minerală și recomandările terapeutice, pe diferite tipuri de afecțiuni; c) lac terapeutic sărat; ... d) nămol terapeutic
METODOLOGIE din 25 aprilie 2016 pentru analiza potenţialului turistic al teritoriului *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272575_a_273904]
-
prezintă stres diferit, în special disconfortul prin încălzire în timpul verii, cel de litoral fiind avantajat de existența brizei marine care modifică toți parametrii climatici, respectiv temperatura, umezeala, dinamica aerului; b) ape minerale: ... b1) oligominerale, carbogazoase, clorurate, sodice; ... b2) sulfatate, sulfuroase, feruginoase, iodurate recomandate pentru anumite afecțiuni. ... Fiecare compoziție chimică va fi punctată egal fără ierarhizare. În cazul apelor minerale se vor avea în vedere compoziția minerală și recomandările terapeutice, pe diferite tipuri de afecțiuni; c) lac terapeutic sărat; ... d) nămol terapeutic
METODOLOGIE din 1 iunie 2016 pentru analiza potenţialului turistic al teritoriului *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272577_a_273906]
-
ce le-ar putea face utile în tratamente terapeutice), ape de adâncime (excelente surse potabile). Cercetările arheologice de pe raza orașului au scos la lumină urmele unor activități meșteșugărești cum ar fi reducerea minereului de fier și obținerea fierului din solurile feruginoase locale, fier din care se realizau în ateliere specializate diferite obiecte și unele unelte agricole, datând din Secolul XI - XII. Însă tot pe raza orașului au fost surprinse și urmele unor activităti de obținere si prelucrare a fierului, mult mai
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice. Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a., ce conțin specii vegetale ("Striatoabietites" sp., "Ovalipollis ovalis" ș.a.), foraminifere ("Glomospirella" sp., "Spirillina" sp. ș.a.), conodonde ("Gondolella navicula", "Gladiogondolella tethydis
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
partea superioară), cu fosile de foraminifere ("Textularia jurassica", "Spirillina orbicula" ș.a.), dinofagelate ("Nannoceceratopsis spicula", "N. pellucida", "Ctenidodinium panneum" ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal, din argile și siltite feruginoase, cu intercalații de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce conțin o fitocenoză săracă cu "Trilobosporilites apiverucatus", "Clavifera triplex" etc. Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian - 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Baritina din fața Văii Vinișoru, Izvorul La Ciuroi, Izvorul din Groată (Galeria Alexandru), Izvorul Colbu (în total 20 de surse). ; Zăcăminte de minereuri complexe (minele Gura Băii, Colbu, Burloaia, Dealul Bucății) și cuprifere. Factorii naturali de cură sunt apele minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, atermale, care se folosesc atât în cura internă, pentru afecțiuni ale tubului digestiv, rinichilor și căilor urinare, cât și în instalațiile de băi, pentru afecțiuni ale aparatului locomotor și ginecologice. Dată fiind clima propice, stațiunea este recomandată
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]
-
Apoi străbate Odăile, Bozioru și Cozieni urmând ca în comuna Pârscov să se verse în râul Buzău, cea mai mare apă din regiunea Subcarpaților de curbură. Afluent al Bălănesei, Pârscovelul (apă dulce) curge prin satul Ruginoasa și are numeroși afluenți feruginoși și sulfuroși. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brăești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,83%). Pentru 4,17% din populație, apartenența etnică
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
încă nerezolvata în acest sens este reprezentată de unitățile de cazare, sătul nedispunând de o bază hoteliera sau de pensiuni agroturistice. Bobota este un sat cu un bogat trecut istoric și cultural. Zestrea istorică, etnografica, resursele naturale, izvorul sulfuros, izvoarele feruginoase și prezența lalelei pestrițe, biserica, Centrul Cultural, Fântână lui Șincai, Cimitirul Eroilor, Masa Pinti și toate celelalte locuri încărcate de istorie constituie reale și valoroase oportunități pentru dezvoltarea în zonă a agroturismului. Sigur că marile perspective agroturistice pe care le
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
Malnaș-Băi () este un sat în comuna Malnaș din județul Covasna, Transilvania, România. Stațiunbe balneoclimaterică cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone, izotone și bicarbonatate, clorurate, sodice, carbogazoase, hipotone; recomandate în cura afecțiunilor digestive și renale. Principala cale de acces în Malnaș-Băi este pe drumul european E 575 (DN 12). Localitatea are stație de cale ferată pe
Malnaș-Băi, Covasna () [Corola-website/Science/300379_a_301708]
-
Malnaș a crescut în a doua jumătate a secolului XIX, odată cu investițiile mai multor familii nobiliare maghiare. În 1873, Malnaș-Băi a primit oficial statutul de stațiune balneară. La acea vreme, aici funcționau băile Venus, bogate în dioxid de carbon, baia feruginoasă Neptun, băile calde feroase și cele pe bază de nămol. Pe lângă băile terapeutice, medicii recomandau apa izvorului Maria de la Malnaș pentru cure interne, în tratarea afecțiunilor digestive și respiratorii. În 1903 Ministerul de Interne al Regatului Ungariei a atestat prin
Malnaș-Băi, Covasna () [Corola-website/Science/300379_a_301708]
-
împodobite cu picturi policrome pentru care erau utilizate creta și ghipsul pentru fondul alb; bitumul, funinginea, piroluzitul (minereu de mangan) și silicatul de calciu pentru negru; azuritul sau malachitul (minereu de cupru) pentru albastru; o întreagă gamă de ocru (pământ feruginos) mergând de la galben până la maro închis. Celelalte culori erau obținute prin amestecul acestor pigmenți între ei. Tehnica utilizată a constat în diluarea pigmenților cu apă în amestec cu un adeziv (ingelatină, gumă arabică etc.), ca mai apoi să fie descoperit
Vopsea () [Corola-website/Science/311274_a_312603]
-
în peste 20 de puncte: pe Vaser, la Făina, Șuligu, Glimboaca, Novăț, etc. Dintre acestea se remarcă izvorul Șuligu, care are o mineralizație totală de 9,8/l și 2,3 g/l CO. Mai multe izvoare minerale cu ape feruginoase se găsesc în zona orașului Vișeu de Sus și pe Valea Vinului. Izvoarele minerale de pe Valea Vinului și în special izvorul cunoscut sub numele de „Gulaci”, au o mineralizație de 12,7 g/l și o concentrație de 2,26
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
Procesul de chemosinteză are o importanță deosebită în circuitul materiei și energiei în ecosistem, în ciclurile biogeochimice etc. Bacteriile chemoautotrofe, după substanțele minerale pe care le oxidează, pot fi de mai multe tipuri: bacterii sulfuroase, bacterii nitrificatoare, hidrogen bacterii, bacterii feruginoase (ferobacterii), bacterii metanogene. Chemosinteza se desfășoară în două etape: Chemosinteza a fost descrisă pentru prima oară în 1890 de biologul ucrainean Serghei Vinogradski. Diferențele dintre chemosinteză și fotosinteză constau în următoarele: Bacteriile sulfuroase (sulfobacteriile, tiobacteriile) sunt bacterii chemoautotrofe, care utilizează
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
pantotrophus" și sunt răspândite în medii puțin aerate (gunoiul de grajd, solurile mlăștinoase, tinoavele și apele stătătoare), în care are loc punerea în libertate a hidrogenului (H) prin fermentarea celulozei și care conțin și dioxid de carbon și oxigen. Bacteriile feruginoase (ferobacteriile) sunt bacterii care oxidează sărurile feroase (Fe) în compuși ferici (Fe). Bacteriile feruginoase sunt răspândite în soluri și ape care conțin compuși ai fierului. Sunt reprezentate de genurile "Leptothrix", "Crenothrix", "Cladothrix", "Gallionella", "Spirophyllum ferrugineum", "Ferrobacillus". Precipitatul de hidroxid feric
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
și apele stătătoare), în care are loc punerea în libertate a hidrogenului (H) prin fermentarea celulozei și care conțin și dioxid de carbon și oxigen. Bacteriile feruginoase (ferobacteriile) sunt bacterii care oxidează sărurile feroase (Fe) în compuși ferici (Fe). Bacteriile feruginoase sunt răspândite în soluri și ape care conțin compuși ai fierului. Sunt reprezentate de genurile "Leptothrix", "Crenothrix", "Cladothrix", "Gallionella", "Spirophyllum ferrugineum", "Ferrobacillus". Precipitatul de hidroxid feric este depozitat în afara acestor bacterii și dă o culoare roșiatică a apei. Bacteriile feruginoase
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
feruginoase sunt răspândite în soluri și ape care conțin compuși ai fierului. Sunt reprezentate de genurile "Leptothrix", "Crenothrix", "Cladothrix", "Gallionella", "Spirophyllum ferrugineum", "Ferrobacillus". Precipitatul de hidroxid feric este depozitat în afara acestor bacterii și dă o culoare roșiatică a apei. Bacteriile feruginoase contribuie la formarea zăcămintelor de fier de pe fundul lacurilor și al mlaștinilor. Unele se pot înmulți în tuburile de fier ale conductelor de apă pe care le astupă. În lipsa sărurilor feroase, unele bacterii feruginoase pot oxida și săruri manganoase formând
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
o culoare roșiatică a apei. Bacteriile feruginoase contribuie la formarea zăcămintelor de fier de pe fundul lacurilor și al mlaștinilor. Unele se pot înmulți în tuburile de fier ale conductelor de apă pe care le astupă. În lipsa sărurilor feroase, unele bacterii feruginoase pot oxida și săruri manganoase formând zăcămintele de mangan. Bacteriile metanogene sunt bacterii obligat anaerobe producătoare de metan. În prezența unor catalizatori celulari ele reduc dioxidul de carbon (CO) în metan (CH) în condiții anaerobe: Sunt reprezentate de genurile "Methanobacillus
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
Moinești" - În zona municipiului există o serie de izvoare minerale: la Lucăcești, Schela Moinești si Lunca Șesului sunt clorosodice, iar în Parcul Băi și pe versantul nordic al Dealului Oșoiu - în Lucăcești, sulfuroase (dar și bicarbonatae, calcice, magneziene, hipotone) și feruginoase. O parte sunt captate, mai puțin cele din Lucăcești. Cândva orașul a figurat printre stațiunile balneare din România în mod oficial. "Baia tradițională Muhos" - La poalele muntelui Barațcoș (1342 m), între satele Poiana Fagului și Răchitiș pe un afluent de
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]