1,443 matches
-
la cea a epatantei politiciene Elena Udrea, mai nou către Andrea Paul, de curând aleasă vicepreședintă a PDL, sau chiar privitor la unele referate ale doctorandului Vasile Blaga, proaspăt președinte al partidului majoritar din fosta putere. Presa a titrat cu fervoare „Plagiatul, armă politică!”, sau „Plagiatul în locul CNASS - comisia națională de studiu al arhivelor securității - pe micile ecrane au defilat obsedant pagini subliniate cu roșu sau cu galben, care ar fi fost plagiate sau copy-paste, nici nu se mai știa clar
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 by http://confluente.ro/Maria_samaunt_tara_tuturor_imposibili_maria_samaunt_1343521584.html [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
de furt intelectual. „The Independent”, ca să numin numai acest cunoscut cotidian britanic, a precizat chiar că „onestitatea mediului academic românesc e pusă sub semnul întrebării”. Cel mai mult sunt afectați, credem, aceia care au trudit la doctorat cu pasiune, cu fervoare, dornici de a se adânci în cercetarea unui domeniu captivant al științei sau artei, pentru a contribui la îmbogățirea tematicii alese prin actele iluminatoare ale inovației și creației, sub îndrumarea unor mentori de prestigiu, profesori universitari, academicieni, cercetători științifici, modele
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 by http://confluente.ro/Maria_samaunt_tara_tuturor_imposibili_maria_samaunt_1343521584.html [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
găsim mijloace de coabitare armonioasă cu mediul încojurător. Poziția lui Gisors este o concepție social-comunistă care sa dovedit a fi depășită. În studiul său, scris în 1933, asupra romanului La condition humaine, Iliya Ehrenburg, remarcând umanismul operei, spiritual de luptă, fervoarea, renunțarea la inerție a eroilor, făcea observația că romanul nu este o carte despre revoluție- plasarea acțiunii în China fiind un simplu incident geographic-, ci istoria a patru sau cinci oameni, romantici exaltați, izolați de lume, care trăiesc și suferă
CONDIŢIA UMANĂ -GEOGRAFIE SPIRITUALĂ A UMANITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_conditia_umana_geografie_spirituala_a_umanitatii_0.html [Corola-blog/BlogPost/357970_a_359299]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > PREZENT Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Rătăcim între azi și mâine cu pasini neexprimate, cu tensiuni neconsumate, cu nebunia de a scormoni cu fervoare, neliniște, încrâncenare, fiecare nereușită sau ce va veni în clipa următoare. De obicei. cu o devastatoare disperare! Când, doar o singură stare ne poate menține în prezent, ne face să simțim cu adevărat, azi, aici, acum lumina eliberatoare, pacea adâncă
PREZENT de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1485291256.html [Corola-blog/BlogPost/374217_a_375546]
-
simțit că atmosfera a devenit tensionată în audiență. Există lucruri pe care nu le poți descrie, dar le simți. Anterior, tăcerea publicului era preponderenta. Dar atunci când oamenii au realizat că "Va Pensiero"va începe, tăcerea a fost schimbată cu o fervoare reală. Se putea simți reacția viscerala a publicului la lamento-ul sclavilor cântând "Oh țară, atât de frumoasă și de pierdută! ". În timp ce corul se apropia de sfârșit, audiența deja strigă "Bis! "Publicul a început să strige:"Trăiască Italia! Și"Vive
OH, MIA PATRIA, SI BELLA E PERDUTA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Oh_mia_patria_si_bella_e_pierduta_.html [Corola-blog/BlogPost/360853_a_362182]
-
efemer ieri și poate mâine niciodată astăzi mutarea III. Permutări de Ture de noapte clipe ne.traite în.tuneric abis orfani de Luminator neînfiați de Mângâietor neîmpăcați cu Cel Iertător mutarea IV. Tac.tici de tranquili.zare a con.științei fervoare de mutări aleatorii alegorii adrena.linice incoerențe centrate pe teamă incongruenta de transparență ne.antului care de fapt nu există filo.sofia lui știu că nu știu piesele puzzle piete.sele duce.sele în atac dublu prin Ce.dări de
POEM HIERATIC XXIV-ŞAH LA MASA TA.CERULE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1445781623.html [Corola-blog/BlogPost/381226_a_382555]
-
o adevărată derută printre cei ce ne-au pus la stâlpul infamiei, negăsind de cuvință să consulte mai întâi un dicționar, pentru a înțelege despre ce este vorba! Toate acestea au creat în jurul nostru un cerc de suspiciune - întreținut cu fervoare de diverse interese adverse- care i-a ținut departe pe mulți dintre intelectualii, scriitorii, artiștii și oamenii de cultură din exil și emigrație, atât români, dar în special germani din România, care, știindu-se urmăriți, preferau distanța. Parte dintre aceste
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1437970302.html [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
de atunci trăsătura definitorie: linia mângâietoare, rotundă și clară totodată, care se ivește și își ia zborul într-o mișcare fără opreliști. Ca un caligraf japonez, ca un poet de haiku ce nu-și permite să greșească, artistul își concentrează fervoarea într-un gest unic, definitiv. Grație cioplirii pietrei, Modigliani și-a împlinit un vis care îl bântuia încă din copilărie: să deseneze în spațiu. Amprenta sculptorului român este considerabilă asupra lucrărilor sale realizate între 1910 și 1914. Băiat cu pantaloni
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]
-
îl bântuia încă din copilărie: să deseneze în spațiu. Amprenta sculptorului român este considerabilă asupra lucrărilor sale realizate între 1910 și 1914. Băiat cu pantaloni scurți Când a izbucnit războiul, în 1914, Modigliani se întorsese definitiv la pictură. Pictează cu fervoare portretele prietenilor sau necunoscuților: Picasso, Soutine, Kisling, Survage și Zadkine, fiul proprietăresei sau Max Jacob, care i-l va prezenta pe Paul Guillaume, cel care va devenit negustorul său de artă exclusiv până în 1916. Tot acum a pictat-o pe
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]
-
întâmplat cu Europa și cu noi între 2007 și 2017? Acum 10 ani, România era primită în Uniunea Europeană și o largă majoritate de români simțea că aceasta era singura cale spre prosperitate și spre o societate bazată pe valori. În fervoarea acelor ani s-a născut și festivalul One World Romania. De atunci, el a crescut odată cu societatea civilă, după cum au crescut și preocuparea pentru statul de drept, pentru combaterea corupției și pentru libertatea de expresie. Producția de film documentar - acest
Astă-seară începe “One World Romania” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105718_a_107010]
-
a unui adolescent“ - și face parte dintr-o bandă de băieți sălbatici care resping lumea adulților ca fiind iluzorie, ipocrită și sentimentală. Adolescentul este surprins de apariția lui Ryuji, ofițer de marină, în micul său univers familial și urmărește cu fervoare scenele senzuale din camera mamei sale. La început îl admiră pe Ryuji, ca toți băieții din banda din care face parte. Dar, sub influența liderului micului grup, descoperă deziluzionat că cel pe care l-a investit cu toate atributele unui
Seară japoneză dedicată romanului “Amurgul marinarului” de Yukio Mishima by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105512_a_106804]
-
activ numeroase colaborări cu Filarmonica de Stat din Arad. Mai e puțin până la finalul celei de-a 5-a ediții a Festivalului internațional de Teatru Nou și doar 8 (opt) spectacole ne mai trec pragul, dar vă așteptăm cu aceeași fervoare să ne bucurăm împreună de veritabilul teatru românesc. Haideți la teatru!
Festivalul Internațional de Teatru Nou, un micron de Românie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105515_a_106807]
-
tău suflet.” Dar, este tot atât de adevărat că ura își găsește uneori motivații, așa zise raționale, fără să ne dăm seama că ea ajunge în “imediata vecinătate a răului.” Adusă problema în vremurile pe care le trăim, ura a cuprins cu fervoare societatea românească încă de pe vremea comunismului; cei care am trăit în acea perioadă, am cunoscut acea „ură de clasă”, considerată de comuniști drept “combustibilul motorului progresului”. Ura poate fi inoculată, așa precum ne-a fost inoculată în comunism ; de-atunci
SENTIMENTUL VIETII NEIMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ura_sentimentul_vietii_neimplinite.html [Corola-blog/BlogPost/344952_a_346281]
-
acte banale, Fără însă a pricepe înțelesul vieții sale. Atunci când el se înalță, lumea merge înspre bine. Nu vezi ură pe-a sa față, dăruiește și revine, La cetatea-n care mâine,ajungând în timp sămânță, Ce-i va conserva fervoarea, ilustrând a sa dorință. Tot ce a clădit în viață, dăinui-va peste veacuri. De fapt, dragostea se-nvață, suferința n-are leacuri. Durerea și bucuria ,sunt prinse-n balansul sorții, Să-ntrețină armonia, plămădind florile vieții. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință
OMUL de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1464356620.html [Corola-blog/BlogPost/375223_a_376552]
-
om și natură. Primele înregistrări le-a făcut cu Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii Române, dirijate de maestrul George Vancu, în 1966. Aici, și acum se aprinde filamentul unui fericit cântec pe care Viorica Flintașu îl va interpreta cu fervoare, efervescență, dragoste inepuizabilă. A cântat cu o rară intensitate, iluminație și acuratețe în Israel, Danemarca, Norvegia, Rusia, Ungaria, Austria, Germania, Franța, Italia, Olanda, Belgia... dar niciun sân de oriunde, nu a fost pentru cântecele interpretei Viorica Flintașu sânul mamei! Numai
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1453902742.html [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
ne rugăm un sfert de oră, așa facem. Poate mulți creștini se țin de aceste lucruri care au devenit într-un fel un ritual, dar care sunt golite de bucuria aceasta extraordinară pe care ai simțit-o tu, de această fervoare, în proșternarea ta, în închinarea ta înaintea lui Dumnezeu. Cred că aceasta este deosebirea pe care o putem sintetiza. Au fost momente în viața ta când te rugai doar din datorie și citeai Biblia doar din datorie? Rodica Bercean: Da
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_rodica_bercean_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/367389_a_368718]
-
Entuziastă, încrezătoare în oameni, cu o familie întregită de cântec, pe lângă soțul ei, compozitorul Dumitru Lupu și fiica lor, Dumitrana Teodora, Ileana Șipoteanu este o artistă adorabilă și un om de onestitate. E dominată de pasiuni pentru muzică trăite în fervoare și dăruire. Are eleganță în atitudinea comportamentală față de fiecare semen demn de respect și-n numele dramului de zeitate însădit în fiecare dintre oameni găsește timp și generozitate de a vorbi cu oamenii de jos și de la egal. Niciodată nu
ILEANA ŞIPOTEANU. GENEROZITATE ŞI EGALITATE CU SEMENII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1395046227.html [Corola-blog/BlogPost/354140_a_355469]
-
Sonnet IV Neprihănita frumusețe-n floare, de ce a risipirii fire ești? traducere adaptată Mihaela Tălpău Neprihănita frumusețe-n floare, de ce a risipirii fire ești? nu îți ascunde sufletu’-n fervoare, în fapte insipide și lumești natura-ți din buchetu’-i de frumusețe-ți ‘nalta divină și senina lumină ca un semn din cer ce-ți cade-ncet pe față, împrumutându-ți efemer o vină nu crede că stăpânul acestei lumi
NEPRIHĂNITĂ FRUMUSEȚE-N FLOARE, DE CE A RISIPIRII FIRE EȘTI? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1432051780.html [Corola-blog/BlogPost/362960_a_364289]
-
Adrian Pop, Florian Roatiș, Nuțu Roșca, Traian Tr. Velea, Mugur Voloș. Coordonatorii au și ei articole în carte. - Vorbind despre Eminescu, Mircea Eliade spunea că “Rareori un neam întreg s-a regăsit într-un poet cu atâta spontaneitate și atâta fervoare cu care neamul românesc s-a regăsit în opera lui Eminescu.” În ce măsură ai reușit să îl reactualizezi pe marele poet altfel decât apelând la clișeele al căror efect este exact opusul celui ințentionat de cei ce le folosesc? - În „Eminescu
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Angela_monica_jucan_isi_gaseste_un_refugiu_in_cartile_pe_care_le_risipeste_.html [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
Adrian Pop, Florian Roatiș, Nuțu Roșca, Traian Tr. Velea, Mugur Voloș. Coordonatorii au și ei articole în carte.- Vorbind despre Eminescu, Mircea Eliade spunea că “Rareori un neam întreg s-a regăsit într-un poet cu atâta spontaneitate și atâta fervoare cu care neamul românesc s-a regăsit în opera lui Eminescu.” În ce măsură ai reușit să îl reactualizezi pe marele poet altfel decât apelând la clișeele al căror efect este exact opusul celui ințentionat de cei ce le folosesc?- În „Eminescu
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Angela_monica_jucan_isi_gaseste_un_refugiu_in_cartile_pe_care_le_risipeste_.html [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
întâlnește. Splendoarea scenică pe care o reflectă din fața spectatorilor Elena Plătică se coboară cu ea, dincolo de scenă, unde artista este aceeași: omul agreabil, atent și binevoitor cu semenul. Este o idealistă moderată, o cântăreață deplin fermecătoare, cu dinamism, personalitate și fervoare. Are un repertoriu selecționat, cules, păstrat în stare curată și naturală. Este o artistă care cruță cântecele de la distrugerea pe care o îndură când ajung în vocea cohortelor de cântăreți contemporani. Elena Plătică nu numai că nu strică nici un cântec
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1394644059.html [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
acum, un prag psiho comportamental depășit, când marile întrebări își găsesc răspunsuri, înțelegere, căi de urmat. Și Ana Maria își întrece tumultul creativ prin scris, își exprimă ardoarea anilor prin poezie și își află contingența ființei comunicând liric, frumusețea, puterea fervoarea eului său. Poeziile din acest nou volum, cu tematici proprii vârstei autoarei și-au menținut genul liric inițial dar exprimările au devenit subtile, lucrate cu scopul obținerii de efecte și mesaje lirice clar sugerate. Atentă cu schimbările emoționale prin care
ANA MARIA GÎBU- SAU COPILUL POET AL LIRE21 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428560747.html [Corola-blog/BlogPost/350347_a_351676]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE CRISTIANA MARIA PURDESCU Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Versurile Cristianei Maria Purdescu ființează într-un registru autumnal ce nu este încă desprins de fervorile solare ale anotimpului cald. Hipersensibilitatea lirică se manifestă cu deosebită acuitate. Neîmplinirile dictează mișcările sufletului poetic, supus multor încercări. Astfel, tentația abandonului este foarte aproape. Pluralitatea necunoscutelor determină o persistentă stare de insecuritate, accentuată de caracterul puțin consistent al anumitor
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE CRISTIANA MARIA PURDESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1454267844.html [Corola-blog/BlogPost/380633_a_381962]
-
străini pe tavă, Ca mare bombă de ispravă! Secrete mari de noi se ascund Și fenomenu-i cert, profund Ce-acoperă prin fals realul Spurcând nemernic arealul! Secrete mari ce trec prin vreme Devin istorii, nu probleme Și-s savurate cu fervoare Ca lozuri net câștigătoare! Referință Bibliografică: Secrete / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1493, Anul V, 01 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SECRETE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1422812454.html [Corola-blog/BlogPost/375969_a_377298]
-
pentru că poetul nu are timp să bată cîmpia inundată de mărăcini, el șlefuiește mantia de zăpadă a lumii și, a-i citi poeziile este un chin pe care mi-l asum cu bucuria christicului ce și-a crucificat trecutul în fervoarea viitorului: Se întâmplă să pierzi zi de zi la loteria unui Dumnezeu nepăsător, leș jeux șont faits, rien ne va plus! scrie pe fruntea Să luminoasă și tu nici n-ai apucat să alegi un numar sau un cuvânt, tu
POETUL FLORIN DOCHIA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetul_florin_dochia.html [Corola-blog/BlogPost/341243_a_342572]