594 matches
-
deși nu văd altele decât astea de mai sus. Cu criticii care nu-mi sunt binevoitori am alt contencios: de ce nu-mi sunt binevoitori? Păi, nu ? Articol despre carte căruia i se potrivește vorba franțuzească rabattre le caquet. A turti fesul, cum ar veni. Traian Dorgoșan: ...și reîntors la jocul de-a Parcă-Nici-N-Am Fost mă văd în vis, copil grozav de prost.... Cu banii primiți pe nespusa comoară mi-am cumpărat un ocean de indiferență amară... și de-aș putea, pe
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4439_a_5764]
-
Gibraltarul sunt teritorii ce trebuie incluse în procesul de 'decolonizare' și în cazul lor nu trebuie să se aplice 'principiul autodeterminării', ci 'principiul integrității teritoriale', iar acest contencios 'trebuie să se rezolve prin negocieri directe între țările implicate'. Interesul poartă fesul Această coaliție dintre Argentina și Spania poate fi însă surprinzătoare în condițiile în care cele două țări au și ele un diferend serios provocat de decizia guvernului de la Buenos Aires de a naționaliza compania petrolieră YPF, filiala argentiniană a societății spaniole
Spania și Argentina bat palma împotriva Marii Britanii by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55347_a_56672]
-
legați în partea de jos circular cu sfori pentru a face o priză mai bună cu bocancii sau șoșonii ce-i aveau în picioare. Pe cap, aceste luptătoare feminine pentru hrană aveau căciuli de blană românești, căciuli cu clape rusești, fesuri fortificate cu cârpe, glugi asociate cu fulare, pungi de plastic.” Portretul bărbaților este la fel, tragi-comic, aplatizat de foame, frică și frig : „Bărbații, la rândul lor, mai cu seamă vârstnici arătau de parcă în urmă cu o zi se întorseseră dintr-
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
lunganului de Pârnaie. - Așa zic io de câte ori mă pocnește careva... - Și ți se întâmplă des?! se minună piticul. - Păi dacă așa mi-a rămas numele... Pârnaie abia dacă îl mai învrednici cu o privire, în timp ce Iadeș își culegea de pe jos fesul care sărise odată cu pleasna de pe țeasta cheală. Apoi se întoarse la mormanul care se ridica, în toată măreția lui. - E ceva de lucru aicea... - Vai de capul meu, se căină chelul, trăgându-și fesul țuguiat ca un ciorap întors. Pârnaie
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
în timp ce Iadeș își culegea de pe jos fesul care sărise odată cu pleasna de pe țeasta cheală. Apoi se întoarse la mormanul care se ridica, în toată măreția lui. - E ceva de lucru aicea... - Vai de capul meu, se căină chelul, trăgându-și fesul țuguiat ca un ciorap întors. Pârnaie se întoarse și ridică palma. - Iadeș! răcni celălalt, ca din gură de șarpe. - Așa că vezi, zise Pârnaie, lăsând palma jos și evaluând grohotișurile. Chisăliță întoarse pe verticală ceva ce odinioară fusese un sertar și
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
de ce-și aduce aminte, răspunse la repezeală, sigur pe sine, Iadeș. - Ba io zic că ăla care se uită ca prostu..., i-o reteză Pârnaie. - Atunci te pomenești că io-s ăla..., conchise Iadeș, fără să trădeze vreo surpriză. Fesul era țuguiat, cu un pompon multicolor în vârf, și-l trase adânc pe frunte, de parcă ar fi vrut să se ascundă. Apoi întinse brațele lateral, lovi ceva, se ridică în cot și privi câteva clipe, încercând să înțeleagă. Se ridică
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
valahilor, desigur. Fiecare cu trăsăturile sale, cu ceva propriu în mentalitate, în vestimentație, în bucătărie și în toată manifestarea, desigur în vorbire, în proverbe și în ziceri care sintetizează plastic, uneori ironic și autoironic, spiritul și deprinderile locului. „Interesul poartă fesul“ ar fi o astfel de zicere, vorbind, poate mai mult decât altele, despre ceva ce am deprins de la otomani (de la purtătorii de fes !). Daniel Vighi identifică în ambianța de azi pe unul dintre aceștia: „Turi Mustafa de la restaurantul cinegetic de pe
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
proverbe și în ziceri care sintetizează plastic, uneori ironic și autoironic, spiritul și deprinderile locului. „Interesul poartă fesul“ ar fi o astfel de zicere, vorbind, poate mai mult decât altele, despre ceva ce am deprins de la otomani (de la purtătorii de fes !). Daniel Vighi identifică în ambianța de azi pe unul dintre aceștia: „Turi Mustafa de la restaurantul cinegetic de pe strada Schelei“. Demersul recuperator întreprins de Daniel Vighi atrage mai ales prin faptul că dă prioritate evocării cotidianului. Nu atât instituțiile timișorene îl
Orașul din cutia de pantofi by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3180_a_4505]
-
înțeleagă, să i se integreze și, în cele din urmă, să o "civilizeze": el introduce în casa boierului Hartular obiceiuri noi, acceptate cu greu și, la început, din amuzament, de niște oameni care purtaseră, pînă la venirea sa, șalvari și fes; fapt semnificativ, ceea ce țintește Simon este "revoluția", una dintre obsesiile veacului. Simon, împămîntenit în Moldova lui Mihail Sturdza, iubește literatura și libertatea, adică exact ceea ce lipsește celei de-a doua sa patrii; atitudinea sa, re-prezentînd într-un plan mai general
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
că în lista cu materialele și obiectele de propagandă electorală permise de lege sunt cuprinse următoarele: afișe, pliante, cărți poștale, calendare, caiete, ilustrate, pixuri, brichete, chibrituri, brichete, insigne, ecusoane, DVD-uri, fanioane, steaguri, căni, pungi, tricouri, șepci, eșarfe, fulare, veste, fesuri, mănuși, pelerine, jachete inscripționate cu însemnele electorale ale formațiunii politice sau ale candidaților care participă la alegeri. Mircea Dușa a precizat că sunt permise și alte obiecte de propagandă electorală, inscripționate cu însemnele electorale ale formațiunilor politice sau ale candidaților
Guvernul a stabilit prin OUG conținutul "mitei electorale" () [Corola-journal/Journalistic/41390_a_42715]
-
în fruntea listei, ceea ce necesită cheltuieli suplimentare de imagine. "Mita electorală, prin personalizarea candidaților, a căpătat proporții considerabile și s-a diversificat până la hilar. Candidatul nu livrează alegătorilor idei și modele de comportament, ci saltele, treninguri, ceasuri electronice din plastic, fesuri, fulare, mănuși, șorțuri pentru gospodine, genți cu rechizite, pantofi, bocanci de iarnă (stângul înainte de alegeri și dreptul după, numai în caz de căștig, altminteri alegătorul rămâne doar cu țopăiala), godaci, curcani, pui zburați, pește, ulei, zahăr, orez (vestitul UZO), pelerinaje
Vosganian: Cea mai tristă consecință a votului uninominal e decăderea umană () [Corola-journal/Journalistic/41434_a_42759]
-
înfricoșez, voi nu mai puțin. sonatinî cu genunchii la gură stăm în găoacele din ghetoul galben: fetele lăutarului cu țîța obrăznicuță și Iocasta cea transparentă cu un soare mic și lichid licărindu-i printre picioare, ori Guță, paznicul flaușat, cu fesul pe o ureche. ca niște ouă de matcă în stup stăm noi: eu cu iluzia drept animal de casă, puștiul cu maneaua la maxim de-ndată ce soarele prinde puteri, băbuța pitită-n muslin după gratii ori falstaful împroșcîndu-ne cu
Mariana Codruț by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/10069_a_11394]
-
ziceai c-ai pârlit un porc... a râs ea mai ales de-mi era frică că-mi bat vecinii la ușă. norocul meu a fost că era noimbrie / decembrie, o saptămână m-am dus la job îmbrăcat business și cu fes în cap, le-am zis că am o problemă la urechi și sunt sub tratament ” Ioana: “Știm cu toții cum sunt spitalele noastre, când ai nevoie de ele. Coadă mare, activitate redusă... Mergând la controlul de ochi pentru dosarul aferent obținerii
Gafa se întoarce, acum într-o nouă prezentare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18926_a_20251]
-
cei care au cap nu doar pentru a nu le ploua în gât, nu ies la fel în lume să arate că au. Și la urma urmei iarnă nu-i că vară, decapotezi BMW-ul, dai căldură la maxim, tragi fesul pe ochi și uite cum te bucuri de mașina ta de vară și pe timp de iarnă, cel puțin așa pare a fi modă la Constantă. De obicei doar vară veneau acasă să se rupă în figuri, ăștia ce căuta
La plimbare iarna cu decapotabila [Corola-blog/BlogPost/95495_a_96787]
-
că zăpada a fost adusă de Băsescu „cu avioane Lancer 3”. Zvonurile circulă ca gândul: „Trece trenul spre Galați/Plin cu unguri supărați.” Adică, nene, România va fi stat maghiar, zice unul. Altul, mai hâtru, i-o trage direct în fes: „Fiecare mașină care merge iarna, trebuie să aibă ,în portbagaj un ungur mic pentru deszăpezire!” Și tot așa, bazaconii valahe: „Zăpada de la unguri e verde”, „Berea, fiind alcool, e primul pas spre femeia gonflabilă”, „Guvernul trebuie ajutat să facă cât
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
o carte. Dar cu adevărat celebru este gulașul lui Gigi Tăuș: preparat în curtea de la Asta, în preajma colecțiilor de discuri, monede și antichități, sau direct pe deal, la Festival, adună armate de flămânzi, pofticioși și cunoscători. Cazanul cu gulaș și fesul lui Tăuș țin de ritual. De tradiție. Mai nou, adică de anul trecut, Tăuș a pus în meniu păstrăvii la proțap, iar anul acesta promite specialități chinezești. Când veniți la Gărâna, trebuie s-aveți și costum de baie, și pulover
Agenda2005-32-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284055_a_285384]
-
înflorește, devine sigură, privirile se pleac-alintate de gene dese și strălucire dăruiesc în jur... Un zâmbet deslușit prinde curaj pe chipul ce până ieri era intruchiparea temperanței împletite cu maliția... -Să fie scriitoare diva?! Nu știi, sărmane, ca Interesul poartă fesul?! Sau îți lipsește așa zicere din minte? Se vede c-o inspiră mecenatul tău? O fi vreo urâțică și la un chip frumos tânjește? Sau e vreo tinerică care-și dorește nume și, de ce nu, chiar bani, să poată cocheta
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
doua zi, dar în același timp doream să-mi iau pantofii preferați, am suferit puțin. Însă, adaptarea trebuie să se numere printre calitățile noaste și pentru că trebuia să înfrunt gerul, mi-am pus rapid vesta peste sacou, am ”furat” un fes de la Georgiana și am rezistat eroic. Cine spune că a fi fashion blogger înseamnă doar a face shopping, are o gândire complet eronată. Nu e deloc ușor să faci poze în asemenea condiții, să găsești un interval de timp care
Shooting cu provocări () [Corola-blog/BlogPost/92314_a_93606]
-
pastă chinezească foarte, foarte moale. Ea, cadâna, stătea în picioare îmbrăcată pușcă, nota ceva pe-o tăbliță și număra: — ... o sută cinci, o sută șase, o sută șapte... Mai la vale, la picioarele ei, un om mic, mușchiulos, numai în fes și-n indispensabilii sine qua non, făcea flotări în ritmul numărătorii. Omulețul șiroia de sudoare, dar se vedea cât colo că e mulțumit. — Sultanul! - șopti cu admirație viziriul, arătându-l pe flotant. — ... o sută șaișpe, o sută șaptesprezece, o sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vrei, nu-ți fie frică - zise el. Dacă nu te-am omorât când te-am văzut venind, de ce-aș face-o acum? Oameni suntem... Metodiu se mulțumi să înghită, sfios, în sec. — Cald, bre - zise turcul dându-și și fesul pe ceafa și privind câmpia nemărginită: Mai dihai ca la noi. De unde sunteți de loc? - îndrăzni bunul călugăr. — Din Anatolia, bre, dintr-un sat, Cașmurük îi zice, dac-ai auzit - răspunse turcul. — N-am auzit, să fie cu iertare - răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
jalbe la stăpânire, negustori osmalâi strigând „kürtoș kolacsi!”, un taraf de lingurari atacând voios o vioaie melodie, o coadă la braga, zarzavagii, cafegii, borcanagii de iaurt și patrule. Chemați prin semne clare și imperioase cu mâna de o santinelă cu fes, eroii noștri acostară la primul chei și căpitanul Georgios pregăti pentru verificare actele. Episodul 229 PE CHEI Când vasul atinse parapetul cheiului, comandantul turc dădu mâna cu Metodiu și Georgios, spunând: — Ce-a fost, a fost. Nu mi-o luați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
marfa ni s-a luat în amonte, spuse Georgios. — înseamnă că nu erau turci, spuse vameșul. Noi lăsăm totdeauna o dovadă. — Dar ce erau? zise disperat grecul. — Erau dușmani, spuse vameșul. Dușmanul nu lasă nimic. — Erau îmbrăcați ca dumneavoastră, cu fes, cu șalvari... — Eee, câți nu fac la fel ca după aceea să spună că erau turci! surâse vameșul. N-am ce vă face. Plătiți zece galbeni pentru lipsă de încărcătură. — Luminăția-voastră, dar a fost cu noi un tovarăș de-al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
obligație, Își duce la gură paharul cu vodcă. Pare unul dintre privilegiații asupra cărora timpul nu-și exercită autoritatea. Din cînd În cînd aruncă o privire spre ușile transparente care se deschid glisînd silențios la apariția vreunui bărbat tuciuriu cu fes grena, cu ghiuluri masive pe degetele butucănoase, cu burta revărsată peste curea, cu picioarele scurte și crăcănate În pantalonii șifonați, Îl urmărește cum se oprește o clipă cîntărind din ochi madonele acelea pe jumătate adormite, cum se Îndreaptă apoi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Totul era împrejmuit cu un gard înalt din plasă metalică. Două porți mari întrerupeau gardul, una chiar în fața lui și cealaltă înspre drumeagul ce se pierdea în pădure. Un bărbat îmbrăcat într-un combinezon negru și capul acoperit cu un fes de aceeași culoare mergea de-a lungul perime trului, fumând nervos. Odată ajuns în dreptul ultimului camion, omul se opri. Flacăra brichetei licări scurt, cât să vadă inspectorul că acesta nu mai era singur. O altă siluetă, la fel de neagră, apăruse din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
curte lătra Întruna, Îndîrjit, se auzea cum se smulgea din lanț și cum lanțul aluneca pe sîrma Întinsă. Cineva lovea puternic cu pumnul În ușă. Domnul Benedek Își Îmbrăcă halatul de casă și ieși fără să-și scoată de pe cap fesul de noapte cu ciucurele care-i cădea pe-o ureche. Înălțînd mult lumînarea, o recunoscu În pragul ușii pe doamna Brener care-și strîngea În brațe fetița. Copilul se zguduia sufocat de suspine. Doamna Brener nu putea scoate o vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]