140 matches
-
autoritatea unor personaje mitice care își asumă răspunderea de a ocroti viața socio-cosmică a omului. În aceste condiții, individul, aflat în punctul inițiatic de maximă tensiune sufletească și transformare, se întîlnește, „într-adevăr”, cu sacrul; sărbătorescul năvălește în interiorul său. Alura festivistă propriu-zisă se presupune doar în privința primelor două secvențe ale complexului existențial, nașterea și nunta, fie și cu unele momente de agitație și de frenezie. De prim interes, însă, mi se pare faptul că sărbătoresul intră și în compunerea riturilor funerare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
greci și, mai mult, pentru filosofia modernă, existențialistă), nevoit să întîmpine moartea prea devreme. Așa și este, dovadă că mentalul folcloric a încercat să găsească o soluție reparatorie, adică i s-a înscenat dalbului de pribeag o nuntă fictivă și festivistă. Se alătură ambiguități meșteșugite și convenții poetice, justificate fie de „specificul” textului folcloric (în cazul Mioriței: colind-cîntec-baladă, „amestec de genuri”), fie de exigențele construcției romanești (Sadoveanu). Anonimul a decis că este mai profitabil, pentru calitatea emoției și sensibilizarea ascultătorului, să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
așa cum sîntem obișnuiți, ca sărbătoarea recoltei. Partea a doua Însă are grijă să dea o replică antifestivistă primei interpretări, recoltele menționate nefiind deloc Îmbucurătoare. Substantivul compus redevine astfel o sintagmă În care părțile componente nu mai sînt solidare, iar sensul festivist este drastic amendat. Recolta este luată În răspăr căci recoltarea este mereu mai curînd negativă. Mai reputat pentru această tehnică este poemul lui Șerban Codrin: de ziua muncii - la soare uscându se pielea unui cal În care ziua muncii ca
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
E momentul care, fără să-mi dea o direcție clară, m-a precipitat spre un posibil poem. Am cochetat ca prim vers cu Anul Nou și am Încercat mai multe formule, dar menționarea Anului Nou mi s-a părut prea festivistă și am ales În final o sintagmă mai neutră: prima zi din an. Prima dintr-o numărătoare oarecare lipsită de orice prestigiu. Doream apoi să evoc, vizualizînd, zăpada care se cernea de pe o creangă, și ea oarecare, pentru că, evident, ceea ce
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de amplificarea "fondului biologic primordial" și supraponderarea autohtonismului dacic în ființa etnică a românilor; ii) caracterul său euforic, conferit de hiperbolizarea trecutului național și supradimensionarea realizărilor istorice ale poporului român; iii) caracterul său aniversativ, conferit de patosul celebrativ și istoria festivistă. Unitatea. Faza internaționalismului proletar și a patriotismului socialist destrămase mitologema unității naționale, acoperind locul lăsat liber de dispariția acestei structuri mitoistorice a conștiinței identitare românești cu ideea coeziunii proletare, a solidarității de clasă și a unității sindicale patronate de Partidul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a mijlocirii relației dintre scara orizontală și verticala divină. Forme ale discursului subversiv Ideologia totalitară implică la nivelul manifestării sale o retorică păguboasă, contraproductivă a discursului. Întreaga ei utopie s-a axat pe dimensiunea unei practici sui generis a discursului festivist, triumfalist, urmărindu-se, cu orice preț, impunerea unei noi ordini. Instalarea retoricii totalitare a culminat, efectiv, cu schimbarea de paradigmă. Fenomenul aplicării discursului subversiv se întâlnește la noi, în cadrul spațiului recluzionar, unde comunicarea între deținuții politici anticomuniști se derula sub
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
literare noi înșine am acumulat și am atins unele rezultate, o anume experiență. Dar, bineînțeles, este vorba de o altă problemă, pur tehnică. Să spunem doar atât pentru a încheia, că o politică a culturii oficială, propagandistică, de tip ceaușist, festivist, n-are absolut nici o șansă în Europa culturală contemporană. Dar despre toate acestea cu altă ocazie. Subtitlurile aparțin redacției revistei Familia 4. Literatura română intră în Europa Necesitatea de a transforma prezentarea culturii și literaturii române în acte sistematice de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
față de poporul român. În fond, el este un scriitor erudit și un estet rafinat întregit de un moralist". Deși proiectul, grandios și ferm articulat, rămâne optimist, iar sensul construcției nu poate fi decât pozitiv, dl. Mihail Diaconescu nu este un festivist exaltat, iar în tonalitatea scripturală nu poate fi obturat și un sunet mai grav, mai întunecat, mai sceptic uneori. Mai mult decât atât și rog să fiu corectat dacă greșesc destinul general conturat de istorie pare atenuat de umbra deșertăciunii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de amplificarea "fondului biologic primordial" și supraponderarea autohtonismului dacic în ființa etnică a românilor; ii) caracterul său euforic, conferit de hiperbolizarea trecutului național și supradimensionarea realizărilor istorice ale poporului român; iii) caracterul său aniversativ, conferit de patosul celebrativ și istoria festivistă. Unitatea. Faza internaționalismului proletar și a patriotismului socialist destrămase mitologema unității naționale, acoperind locul lăsat liber de dispariția acestei structuri mitoistorice a conștiinței identitare românești cu ideea coeziunii proletare, a solidarității de clasă și a unității sindicale patronate de Partidul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Nisa"), cea mai fastă perioadă a omului de cultură Corneliu Sturzu, ce i-a oferit inclusiv fertile sugestii poeticești (a se vedea împlinitul poem "Camera de recuzită"). Atunci și acolo a început lupta poetului cu sine, întru abandonarea compromisului ocazional festivist căruia îi mai plătise tribut din când în când; versul a câștigat evident în substanță și-n altitudine. N-a rezistat prea mult în fotoliul lui Sadoveanu (teatrele sunt directorofage). I-am obținut postul de redactor șef (transformat, cu timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a existat o continuitate a negării, mai fiecare generație înscriindu-și contribuția barem la șubrezirea soclului, dacă nu la dărâmarea statuii. Frumos drapată în fraze de necontrazis, prin care se cere legitima și necesara scoatere a poeziei eminesciene de sub zodia festivistă a solemnității de carton, contestarea contemporană derapează din când în când, trecând dincolo de onorabila intenție declarată și, uneori, coborând până la jalnic ("poezia lui Eminescu nu-mi spune nimic"). Iată și un episod mai puțin cunoscut din veacul trecut: în urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
legitimeze existența bănuitului "spiritus loci", dacă nu chiar și a unui "genius loci", precum și înduioșate rememorări din tinerețea locuitorilor urbei. De curând lansată, antologia "Iașii de aproape și de departe", gospodărită de criticul Al. Dobrescu, e-o reală surpriză: tonul festivist și firesc-edulcorat al unor contribuții este echilibrat imediat de intervenții deloc entuziaste, chiar, s-ar putea zice, cu tentă negativistă. Cum bine observa cineva, de departe, Iașul se vede seducător, iar de aproape... detestabil (probabil, fiindcă nimeni nu-i profet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
să și le respecte. Nimeni și niciodată nu s-a gândit, în Ungaria, să-i aplice lui Petöfi tratamentul pe care românii i l-au rezervat lui Eminescu ("poezia lui nu-mi spune nimic"!) și nici unul dintre reproșurile aduse "receptării festiviste", demodării totale etc. (în mare măsură întemeiate, dar duse dincolo de limita realului și, adesea, coborâte la nivel mărunt șicanator) nu s-au aplicat vârfurilor literaturilor vecine. Lui Eminescu, român neaoș, i s-a pus mai întâi la îndoială apartenența la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și arătate participanților), I.C. Brătianu susținuse un discurs în care insista asupra motivelor pentru care trebuia ales Carol în fruntea statului român, printre care, nu în ultimul rând, sprijinul de care beneficia din partea lui Napoleon al III-lea376. În ciuda acestor aspecte festiviste, în rândul guvernului începeau să apară mai multe neînțelegeri. Situația prelungită de provizorat nu avea cum să nu lase urme. Având viziuni și temperamente diferite, membrii executivului se acuzau acum de cele mai diverse lucruri, printre care dorința unora de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
r”, seamănă cu anteriul lui Arvinte: din cât de falnic și doldora era acum câteva săptămâni, acum trebuie să iei dintr-un buzunar ca să pui în altul, să păstrezi un echilibru, ca să nu rămână țara descoperită în vreo parte. Dezmățul festivist afișat de toate forurile conducătoare a sfârșit lamentabil într-o austeritate impusă de primul ministru Tăriceanu care mai crede că, în urma alegerilor din 30 noiembrie, va fi iar uns premier (îl vedeți voi pe Băsescu făcând trebușoara asta ?!) și, prevăzător
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și nu numai în ale ei) există și oameni de calitate excepțională din domenii în care nu se fac glorii cu una cu două. Atât timp cât nu ne vom asimila cu adevărat exilul și valorile lui vor fi preluate în mod festivist, capitalul de inteligență, pe care l-a înjumătățit Ceaușescu și continuă să-l înjumătățească Iliescu, nu va putea fi asimilat României și va fi o pierdere din ce în ce mai greu de acoperit. Fără îndoială, lucrul acesta nu e ușor de făcut. Dar
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
și arătate participanților), I.C. Brătianu susținuse un discurs în care insista asupra motivelor pentru care trebuia ales Carol în fruntea statului român, printre care, nu în ultimul rând, sprijinul de care beneficia din partea lui Napoleon al III-lea376. În ciuda acestor aspecte festiviste, în rândul guvernului începeau să apară mai multe neînțelegeri. Situația prelungită de provizorat nu avea cum să nu lase urme. Având viziuni și temperamente diferite, membrii executivului se acuzau acum de cele mai diverse lucruri, printre care dorința unora de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
obișnuitele exerciții de antre- nament. Deci, toată lumea a fost, pe drept cuvânt, mulțumită. A venit și ziua inaugurării. Sau a dării în folosință a noului sediu al Pompierilor. Ca toate inaugurările, cu multă bucurie, dar și cu olecuță de fast... festivist. Doar nu era vorba de un obiectiv oarecare, ci de unul de importanță strategică pentru urbe. Au fost de față, cum era și normal, și re- prezentanții Primăriei, s-a tăiat panglica, s-au rostit scurte cu- vântări, s-au
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
comuniste, a fost și ea respinsă. Pentru că trebuia, totuși, să se ofere ceva, niște firimituri, s-a adoptat doar o rezoluție de condamnare a violării drepturilor omului de către regimurile totalitare. De asemenea, s-a votat o altă nuanță minimalistă și festivistă, aceea ca victimele să fie omagiate. Ultimele două chestiuni nu sunt însă decât gesturi retorice și răsuflate din partea Consiliului Europei: mă îndoiesc că victimele vor fi omagiate în mod real, atât timp cât călăii lor nu sunt sancționați măcar teoretic. Este doar
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Cultură a Senatului (din care fac parte Adrian Păunescu și Răzvan Theodorescu) a propus ca fiecare oraș al țării să primească, prin lege, un bust al „poetului nepereche“ în cazul în care „obiectul“ lipsește din „patrimoniu“. Dincolo de năzuințele de ordin festivist, Adrian Iorgulescu promite din nou investiții majore în infrastructura culturală din România. Ministrul a afirmat că în 2008 vor demara în sfârșit lucrările la clădirea Bibliotecii Naționale din România (BNR), la Sala Palatului sau la Palatul Culturii din Iași. Promisiuni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
ajunul căderii comunismului, a doua oară chiar când acesta se prăbușea. Cunosc deci împrejurările. Când scriam The Porcupine, m-au ajutat prieteni bulgari cu amănunte. Văd căderea comunismului ca pe o întâmplare fericită, dar mă îngrozește ceea ce a urmat sentimentul festivist de victorie al Occidentului, pierderea ideilor bune și adevărate ale Stângii (opuse tendințelor totalitare), terorismul violent al sistemului capitalist în expansiune. 8 noiembrie 2000 4.4. Alan Brownjohn: "Mi-e de ajuns să se înțeleagă ce spun indiferent dacă poezia
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a mijlocirii relației dintre scara orizontală și verticala divină. Forme ale discursului subversiv Ideologia totalitară implică la nivelul manifestării sale o retorică păguboasă, contraproductivă a discursului. Întreaga ei utopie s-a axat pe dimensiunea unei practici sui generis a discursului festivist, triumfalist, urmărindu-se, cu orice preț, impunerea unei noi ordini. Instalarea retoricii totalitare a culminat, efectiv, cu schimbarea de paradigmă. Fenomenul aplicării discursului subversiv se întâlnește la noi, în cadrul spațiului recluzionar, unde comunicarea între deținuții politici anticomuniști se derula sub
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
polemică pe această temă chiar în paginile României literare. Este absolut evident că G. Dimisianu avea dreptate. 2) Pe o treaptă ascendentă, mai înaltă, se află refuzul discret, dar conștient, asumat, de a scrie la comandă, de a semna articole festiviste, de a colabora la Omagii etc. Și această formă de rezistență este tot pasivă. Ea rămâne la fel, doar în domeniul strict literar. Dar ea implică riscuri mai multe: note proaste, admonestări, voturi de blam și alte asemenea sancțiuni tipice
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al cultului personalității familiei Ceaușescu. Mulți oameni de cultură din țară, ca de altfel și din străinătate, nu se asociază acestui cult grotesc. Ei fac tot ceea ce le este omenește posibil să i se sustragă. Nu se alătură nici unei manifestări festiviste, consideră umilitor și ridicol un cult al personalității care este străin și de tradițiile poporului român și chiar de esența marxism leninismului. El nu are echivalent în nici una din țările socialiste, cu excepția Coreii de Nord. Brejnev, Kadar sau Jivkov au
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și venalitatea de care dă dovadă. Duplicitatea sa este totală și caracteristică. Animator al Cântării României (ridiculizat de altfel, ca atare, recent la o ședință a studenților de la Arhitectură), el elimină din volumele pe care le publică toate poeziile omagiale, festiviste și patriotarde. El are, deci, încă vie noțiunea artei, a poeziei neangajate, a libertății inspirației. Ba mai mult, recent, în numărul din octombrie al revistei Familia, Adrian Păunescu publică poezia Gramatică și diatriba împotriva Analfabeților, altfel spus contra activiștilor culturali
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]