195 matches
-
1996), 224. 134 Piero di Marco Parenti, Storia fiorentina, ed. A. Matucci, I (Florența, 1994), 311. 135 H. Bredekamp, "Renaissancekultur als "Hölle": Savonarolas Verbrennungen der Eitelkeiten", în Bildersturm (mai sus, Cuvânt înainte n. 6), 41-64, l-a comparat cu un fetișism. 136 Girolamo Savonarola, Prediche italiane ai Fiorentini, ed. F. Cognasso și R. Palmarocchi, 3 vol. în 4 (Perugia-Veneția-Florența, 1930-1935), ÎI: 161-162 (17 mai 1495), citat și de Belting, Likeness (mai sus, Prefață n. 7), 72. 137 M. Bergstein, "Marian Politics
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
în lumea politicului are cu totul altă semnificație decât în alte domenii. O idee politică nu trebuie să fie "adevărată"; nici un control teoretic nu-i poate anula eficiența, dacă ea este fecundă. Ruina sigură a unui om politic ar fi fetișismul temporar al adevărului. Reflexia lui se reduce la atât; eu am dreptate, adversarul nu. Prin aceasta, partizanul deține totdeauna un sumum mai mare de adevăr decât adversarul cel mai dotat. Unii teoreticieni reduc esența politicului la termenii; dușman - prieten. Concepția
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
oamenii care se reclamă de la "curgerea lucrurilor" pentru a-și justifica inactivitatea suferă de o neputință constituțională. Lipsa de sânge este izvorul înțelepciunii. Individualismul ultimelor decenii ale secolului trecut nu trebuie înțeles decât ca o reacție pasionată împotriva automatizării prin fetișismul evoluției, a implicației lui fataliste. Să fim noi oare simple instrumente ale devenirii, capricii ale curgerii lucrurilor, pretexte ale trecerii continue a firii? Revolta aceasta individualistă a avut o notă eroică, și ea este una din aparițiile periodice ale istoriei
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a tuturor obiectelor, chiar și a celor ce le provocau cândva repulsie. Tot după lezarea feței inferioare a lobului temporal se modifică comportamentul sexual. Se instalează o hiperfuncție sexuală, animalul alegându-și ca partener sexual alte specii și chiar obiecte (fetișism). Stimularea cu electrozi implantați cronic a diferitelor structuri ale rinencefalului (sistemului limbic) determină la animale expresii de comportament emotiv, în raport cu aportul alimentar, cu agenții nocivi și de comportament sexual. Se deduce, că cele două moduri comportamentale principale de conservare ale
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
WU, golul Pentru acesta nu mai există schimburi spontane cu realul; izolat de uneltele sale, constrăns la o autonomie primejdioasă, el parvine la o identitate care îl înfricoșează. Cine a avut ghinionul să treacă prin această experiență, va păstra mereu fetișismul formulării sau cine știe ce superstiție de care doar cuvintele beneficiază. Dispunănd, așadar, de un talent de care se teme, el se va avănta fără convingere în opere în mod necesar avortate, ageamiu suspendat între cuvinte și tăcere, jalnic pretendent la acea
Limbajul ca închisoare. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Bianca Iuţuc () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2301]
-
din Feuerbach (1804-1872), căruia îi aduce numeroase omagii. Acesta din urmă își concentrase reflecția asupra fenomenului religios, propunând o critică a alienării religioase (1841). Marx îi transpune analizele în critica muncii industriale (Manuscrisele economico-politice, zise "din 1841") și în teoria "fetișismului mărfii". Alienarea este imposibilitatea muncitorului de a sesiza sensul lucrului pe care-l produce. Restituirea sensului trebuie să treacă prin eliberarea muncii salariate, odată cu acea utopie a unei societăți comuniste în care nu ar mai exista artiști, pentru că toată lumea va
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
trebuie să treacă prin eliberarea muncii salariate, odată cu acea utopie a unei societăți comuniste în care nu ar mai exista artiști, pentru că toată lumea va fi devenit astfel (Ideologia germană, 1845). Artiștii sunt concepuți ca figuri inversate ale muncitorului alienat. Analizând fetișismul mărfii, Marx arată că munca lucrătorilor are ca rezultat o obiectivare (marfa) care este apoi pusă în circulație în lume ca atare, cu propria valoare de schimb, fără a mai face referire la originea sa umană. Această viață obiectivă a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
artiștilor le rezervă exprimarea singularității și realizarea de sine. El asociază această reprezentare celei a intelectualului: producător de sens, creator de simboluri, acesta este figura unei vieți libere sub domnia imaginarului; el creează, fără să fie alienat sau înlănțuit de fetișismul mărfii. Și Weber vede în intelectual un producător de sens, "cel care vrea să dea sens lumii". Identificarea și reprezentarea artiștilor în Profesiile și categoriile socioprofesionale Deosebit de relevant este să urmărim locul și poziția afectate simbolic artiștilor în munca de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Expoziție, 46, 49, 65, 69, 101, 103, 120, 140, 168, 178, 188, 191-192, 205, 208, 221, 239, 253, 255, 301. F Fapt social / total, 26-27, 44, 63, 68, 119, 121, 131, 141. Femeie, 117, 122, 125, 217, 283. Fenomenologie, 44. Fetișism, 146, 172. Fetișizare, 35. Figură, 146, 161, 166-167, 171-172, 177, 181, 183-184, 188, 192, 248, 259, 264. Filozofie, 7-10, 17-18, 22, 28, 30, 34, 39-40, 50, 52, 54, 59-60, 65, 69, 105-106, 111, 157, 282. Formare, 101, 107, 153, 187-188
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
filozofice asupra începutului lumei, a originii făpturii și răsăririi neamului omenesc). Astăzi duminică d. Pogor va introduce pe auditori în materie prin considerațiuni teoretice. Șirul prelecțiunilor este următorul: 1) Duminică 6 fevruarie. Privire teoretică, V. Pogor. 2) Duminică 13 fevruarie. Fetișismul, V. Conta. 3) Duminică 20 fevruarie. Politeismul, P. Verusi. 4) Duminică 27 fevruarie. Panteismul, A. D. Xenopol. 5) Duminică 6 martie. Monoteismul, V. Pogor. 6) Duminică 13 martie. Criticismul, A. D. Xenopol. 7) Duminică 20 martie. Materialismul, V. Conta. [6 februarie 1877
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la efect, și neputând la 'nceput să pătrundă natura lor, el s-a temut de unele, au iubit pe celelalte, însă nu in abstracto, ci în formele cu totul concrete în cari i se prezentaseră. De-aci s-a născut fetișismul, adorarea obiectelor din natură, întrucît ele erau privite ca cauze stricăcioase sau folositoare omului. După aceea însă inteligența omenească bagă de samă că o serie întreagă de fenomene e pătrunsă de o singură lege, că afară de șirul văzut al lucrurilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
niște formalități. Cu părere de rău constatăm că Ungaria învinge și învinge pe deplin. [11 februarie 1877] {EminescuOpIX 326} PRELEGERILE JUNIMEI ["DUMINICĂ ÎN 13... "] Duminică în 13 luna curentă d. V. Conta va ținea în sala Universității prelegerea sa asupra fetișismului. D. Conta ca scriitor e din numărul acelor puțini cari nu reproduc numai idei nerumegate din cărți străine, ci gândesc mai cu seamă singuri; apoi d-sa mai are talentul de a espune foarte clar materiile cele mai grele, fără ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va depinde de la turnura ce vor lua lucrurile la Constantinopol și de măsurile ulterioare la cari se va opri Rusia. [16 februarie 1877] PRELEGERILE JUNIMEI ["DUMINICA TRECUTĂ D. VASILE CONTA... "] Duminica trecută d. Vasile Conta a ținut prelegerea sa asupra fetișismului. După cum era ușor de prevăzut pentru cei cari cunosc individualitatea intelectuală a acestui scriitor, prelegerea sa a fost foarte interesantă și a ținut încordată atenția auzitorilor mai mult de o oară și jumătate. Precum nici se putea altfel, d. Conta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de prevăzut pentru cei cari cunosc individualitatea intelectuală a acestui scriitor, prelegerea sa a fost foarte interesantă și a ținut încordată atenția auzitorilor mai mult de o oară și jumătate. Precum nici se putea altfel, d. Conta a judecat despre fetișismul antic după asemănarea celui modern; arătând apoi urme de fetișism în credințele de astăzi ale popoarelor, judecata sa prin analogie s-a dovedit a fi cu totul corectă, limpede și fără săritură. Cu această ocazie d-sa a dezvoltat o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
scriitor, prelegerea sa a fost foarte interesantă și a ținut încordată atenția auzitorilor mai mult de o oară și jumătate. Precum nici se putea altfel, d. Conta a judecat despre fetișismul antic după asemănarea celui modern; arătând apoi urme de fetișism în credințele de astăzi ale popoarelor, judecata sa prin analogie s-a dovedit a fi cu totul corectă, limpede și fără săritură. Cu această ocazie d-sa a dezvoltat o sumă de cunoștințe etnologice, încît fiecare propoziție conținea ceva nou
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
despre mărfuri sau de semne ale forței politice, de rachete, statui, palate ale poporului sau aspiratoare, prezența fizică masivă a obiectului și compactitatea sa joacă rolul de atestare primordială a forței. În acest sens societatea este reifiantă, materialistă, de un fetișism feroce" (A. Brossat, 1992:198). * subordonată unei mitologii a pieții Noile titluri sînt emblematice în acest sens ("Cash" în Polonia și Bulgaria, "Capital" și "Bursa" în România, "Profit" sau "Businessman" în Polonia etc.) Ideologia sovietică a fost mai puțin eficace
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
În altă ordine de idei, propensiunea spre idealizare a amorului de tip romantic-trubaduresc pare a "masca" o serie de "înclinații" nesănătoase, diagnosticate drept "perversiuni" în studiile de psihopatologie erotică. Mai importante mi s-au părut, în cazul de față: masochismul, fetișismul și voyeurismul 128. Ei bine, tot ca pe un fenomen excentric în raport cu așa-zisa "normalitate" au perceput erotismul eminescian și detractorii poetului (Aron Densusianu, Al. Grama etc.), și mare parte dintre contemporanii săi. Aceștia acuzau "imoralitatea" scriitorului, considerat un reprezentant
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
erotismul eminescian, în care identifică simptomele unei "maladii" creatoare, caracteristice modernității în genere. "Degenerarea" devine, astfel, un termen conotat pozitiv, desemnând o formă de singularizare orgolioasă în raport cu mediocritatea condiției umane. În același sens, "perversiunile" amintite mai sus (masochismul, voyeurismul și fetișismul) se cuvin înțelese ca expresii sui generis ale actului creator, afirmat numai cu prețul ascezei, al refuzului unei vieți sexuale normale, în spiritul "naturii"134. În fapt, ne avertizează Lovinescu, creativitatea nu datorează aproape nimic "voinței", care nu-i decât
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ca împreunarea "să nu se facă prin organele de evacuare, într-o promiscuitate jignitoare de funcțiuni, ci prin organele superioare ale facultăților intelectuale: iubirea să stea din împerecherea a două suflete ca două flori ce și-ar amesteca aroma"141. Fetișismul semnalează însă, după cum afirmă Krafft- Ebing 142, tocmai tendința individualizării în amor, ceea ce conduce firesc la unicizarea obiectului pasiunii, a femeii iubite. Concomitent cu procesul individualizării, fetișismul produce, de asemenea, și un soi de exaltare foarte asemănătoare cu aceea religioasă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
împerecherea a două suflete ca două flori ce și-ar amesteca aroma"141. Fetișismul semnalează însă, după cum afirmă Krafft- Ebing 142, tocmai tendința individualizării în amor, ceea ce conduce firesc la unicizarea obiectului pasiunii, a femeii iubite. Concomitent cu procesul individualizării, fetișismul produce, de asemenea, și un soi de exaltare foarte asemănătoare cu aceea religioasă 143. Ca atare, când nu-i un simplu "fetiș", femeia va fi iubită mai intens în absență, deoarece amintirea prezenței sale (și nu prezența ei efectivă) amplifică
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o luptă continuă pentru cucerirea identității proprii 164. Și, cum masculinitatea se definește mai ales prin două tipuri de activități majore concentrarea ("concentration") și proiecția ("projection") -, cercetătorul italian găsea o surprinzătoare similitudine între procesele cognitive și anumite perversiuni sexuale, precum fetișismul (fenomen de "concentrare" prin excelență) sau voyeurismul (ce ar corespunde "proiecției")165. Mai exact, conchide elevul lui Bloom, identitatea oricărei persoane se manifestă și se definește printr-un anumit fel de a "privi"166, ceea ce înseamnă că orice relație erotică
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
obicei, femeia se exhibă iar bărbatul privește, exegetul atribuia "iubirii" (mai precis: îndrăgostirii, "cristalizării" amoroase) o formă de privire "furișată", care surprinde numai o parte din intimitatea feminină dar tocmai această "frustrare" intensifică, de fapt, pasiunea erotică. Voyeurismul (și, implicit, fetișismul: ochiul bărbatului nu vede niciodată "întregul") desemnează de fapt, spune Culianu, o mentalitate magică, ceea ce conferă "obiectului" pasiunii o aură sacră, intangibilă, astfel că "numai ritualul privirii furișe conferă interes iubirii" (altminteri, un sentiment obștesc, reductibil în ultim resort la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
acum: regenerarea țesuturilor/organelor sub efectul propriilor coduri bară mentale, când transferul de informație de la un subiect uman la altul (începând de la telepatie până la terapie distală și/sau hipnoză etc.), fenomenele de (bio)energizare sau/ și de energizare cu ajutorul obiectelor - fetișism și/sau ideilor spiritism etc. Efectul pulstonic de la nivelul membranei celulare (membrane DDM) relevat permite înțelegerea modului, în care un tip de energie (și implicit de informație) este transformat/transferat în alt tip de energie (substanță) prin intermediul luminii. Este cunoscut
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
bucura mai deplin de experiențele noi. Nu există mântuire în afara progresului consumului, fie el și redefinit de noi criterii; nu există speranța unei vieți mai bune dacă imaginarul satisfacerii complete și imediate nu este repus în discuție, dacă rămânem la fetișismul creșterii nevoilor comercializate. A trecut vremea revoluțiilor politice, ne aflăm în fața momentului reechilibrării culturii consumeriste și al reinventării permanente a consumului și a modurilor de trai. Începuturile societății de hiperconsum datează de la sfârșitul deceniului 1970-1980, iar de atunci, aceasta n-
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
s-a deplasat de la câmpul societal înspre oferta-marketing. Nu mai interesează atât imaginea socială și vizualizarea ei, cât imaginarul mărcii; cu cât e mai puțină valoare statutară în consum, cu atât crește potențialul de orientare al valorii imateriale a mărcilor. Fetișismul mărcilor, luxul și individualismultc "Fetișismul mărcilor, luxul și individualismul" Odată ajunși aici, nu putem eluda o întrebare: cum să conciliem avântul consumului emoțional cu gustul pentru marcă, remarcat atât la tineri, cât și la adulții din noile clase înstărite 7
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]