142 matches
-
asupra valabilității lor nu numai pentru lumea ficțiunii caragialiene, ci pentru lumea cea aievea (vorba lui Eminescu) de ieri și de azi. Exemplele s-ar putea înmulți cu ușurință. Ne mărginim doar la încă unul, din Politicianismul - o cangrenă intratabilă: Fetișizarea politicii ca fac totum a cimentat fortăreața Puterii. Politica este spiritul Puterii, creația și apoi emanația ei. Cuvântul născător de mister, de admirație și de frică este Politica. Unul singur blesteamă acest cuvânt, ca pe cea mai cumplită creație a
Harta ținutului Caragiale by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13510_a_14835]
-
pe vremuri precum ,inconsecvențe" ale celui ce le-a inițiat, revin în actualitate nu numai ca un ceremonial lustral al conștiinței critice, ci și ca o obligație a acesteia de-a sluji valorile care se sufocă într-un spațiu al fetișizării fariseice sau numai opace, ca și al amestecului viclean cu valori modeste ori expirate, ambele operații practicate de ,paznicii templului". Opinia lui Ion Bogdan Lefter este, spre onoarea d-sale, tranșantă: , Fie că își dau ori nu seama, cei care
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
Sunt cuvintele lui Régis Debray dintr-un eseu polemic intitulat Vârsta frumoasă. Ținta autorului e multiplă: fetișizarea tinereții, a tweeter-ului, a ablațiunii vocabularului, a noutății cu orice preț și așa mai departe. „Cultul tinereții a devenit inamicul nr.1 al tinerilor”, scrie Debray. Termenul folosit de el este jeunisme. Care ar trebui combătut la fel cum
„Numai imaturul merită adorația noastră“ () [Corola-journal/Journalistic/3614_a_4939]
-
Printr-o calofilie fanatică, dusă pînă la o delirantă pedanterie. Dacă, așa cum s-a afirmat (Hermann Helmers: Lyrischer Humor, 1971), umorul e rezultatul genetic al integrării (asimilarea normei) și al emancipării (critica normei), aci "emanciparea" se produce printr-o părelnică fetișizare a normei. Autorul pare obedient față de aceasta pînă-n pînzele albe. "Critica" e învăluită în iluzia manieristă a respectării ei fără crîcnire. O notă așezată în fruntea volumului dă asigurări de integră supușenie în fața literei: "Revăzută și adăugită, noua ediție a
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
Marx și devenite atotprezente în presa populară sub diferite nume : alienare și anomie, între acestea. Geniul romantic consacrat ieșise din scenă anterior, la începutul secolului al XIX-lea, o dată cu John Keats, lăsând în urmă un nor de frumusețe lirică, o fetișizare a inocenței, viselor și viziunilor, precum și o îndoială radicală în ceea ce privește rațiunea. Baudelaire a sorbit toate aceste lucruri o dată cu absintul său parizian, numai că el n-a trecut peste rațiune la fel de ușor cum o făcuseră Keats sau chiar Rimbaud. În loc de așa ceva
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
sau Gundolf, ci lichidarea analfabetismului. Filosofia culturii o confundă cu democrația lui Gheorghiu-Dej, iar axiologia a fost izgonită de slogan ("România veche devine România nouă, socialistă, o țară a civilizației celei mai înaintate" - Gazeta literară, 2 iunie 1960)". Întrucît fenomenul fetișizării valorilor și apucătura jugulării duhului critic continuă pînă în prezent, nu e de mirare că Virgil Ierunca a fost hulit și că un reputat istoric literar și-a exprimat chiar opinia - hilară, dacă n-ar fi mai întîi întristătoare - că
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
ca locomotivă a progresului, iar împărtășirea de la „catehism“ drept garanție a succesului în orice acțiune. Omul neînarmat cu această busolă orientativă se considera neputincios, abia putându-și îndeplini minimele îndatoriri de serviciu. Cel mai departe au ajuns, se pare, în fetișizarea politicului ca panaceu, chinezii, în timpul faimoasei revoluții culturale, când acest instrument magic se materializase, concis și salutar, în cărticica roșie a lui Mao. O delegație română de ziariști, aflând de medicul ce pusese la loc mâna retezată a unui muncitor
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
Nicolae Manolescu, Gabriel Dimisianu, Irina Petraș, Alex Goldiș și Cosmin Ciotloș a acordat premiiile Colocviului: Premiul de debut în roman - un cristian (pentru volumul Morții mă-tii), Premiul pentru exegeza romanului - Gabriela Gheorghișor (pentru volumul Mircea Horia Simionescu. Dezvrăjirea și fetișizarea literaturii), Premiul pentru cea mai bună intervenție în colocviu - Marta Petreu, Premiul pentru întreaga operă - D. R. Popescu. (În numărul viitor al revistei vom reveni pe larg asupra acestui eveniment.) Tot la universitatea din Alba Iulia s-a derulat o
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4683_a_6008]
-
dintre redactorii revistei, asumîndu-și, pe lîngă editorial și note redacționale, revista revistelor și pagina cu genericul Teme, probleme, dileme), intervine și el în discuția, ce a făcut atîta vîlvă, despre Eminescu, păstrînd inteligent cumpănă între extreme și analizînd atît primejdiile fetișizării și ale manipulării politice a poetului național, cît și excesele iconoclaste. El consideră necesare rediscutarea și reevaluarea operei și a mîțului, desi recunoaște că e un lucru dificil căci "ține de un domeniu extrem de delicat, acela în care se pun
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
pe vremuri precum "inconsecvențe" ale celui ce le-a inițiat, revin în actualitate nu numai ca un ceremonial lustral al conștiinței critice, ci și ca o obligație a acesteia de-a sluji valorile care se sufocă într-un spațiu al fetișizării fariseice sau numai opace, ca și al amestecului viclean cu valori modeste ori expirate, ambele operații practicate de "paznicii templului". Opinia lui Ion Bogdan Lefter este, spre onoarea d-sale, tranșantă: " Fie că își dau ori nu seama, cei care
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
și redesenat o hartă europeană moștenită, în principiu, de la Napoleon, Metternich și Frederick cel Mare. Prefațatorul, el însuși angrenat în manierele imbricate și, nu rareori, stocastice ale atribuțiilor publice, în calitate de ambasador, se poate pronunța într-un mod care, ocolind retorica fetișizării sau pe aceea a anatemizării, se instalează în luciditatea atât de neexploatabilă pentru amatorii contemporani de senzaționalism, aceia care nu realizează că omul zilei de azi e totuna cu o efemeridă, și doar ridicarea de la interesul propriu la doctrina de
Oameni de fier by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4460_a_5785]
-
despre cultură pornind de la presupozițiile post-1789 și schimbate prea puțin odată cu decolonizarea lumii a treia, ignorarea lumii noi asiatice și încăpățînarea de a rămîne pe pozițiile unui arbitru care face gesturi din tribună - pentru că pe teren arbitrează de fapt altcineva -, fetișizarea unei anumite idei despre literar ca axis al subiectivării omenești au continuat. Ca și cum lumea nu se schimba în sensul unei noi segregări culturale, între comunitățile de excelență, pe de o parte, o societate pragmatică a celor care urmăresc investiții cu
Nu vă supărați, caut Franța. Mai locuiește aici? by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4638_a_5963]
-
că limbajul științific la Galileu avea o terminologie diferită de cea consacrată de istoria științelor și de manuale; an limbajul monografiilor românești (cea a lui Doru Cosma și cea a lui George Lăzărescu) intenția pedagogica a discursului, ca și "comoda fetișizare a informațiilor de factură științifică" fac să apară incongruente an planul referințelor la descoperirile făcute de Galileu. Intervenția lui Gheorghe Stratan e și de astă dată pertinenta: "Galilei n-a folosit niciodată cuvântul latin lex său italian legge altfel decât
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
Gabriel Dimisianu Mircea Horia Simionescu s-ar fi bucurat, fără doar și poate, de această primă carte care i-a fost consacrată (Gabriela Gheorghișor, Mircea Horia Simionescu. Dezvrăjirea și fetișizarea literaturii, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2011). A murit însă cu doar câteva zile înainte ca volumul să fie trimis la tipar, fapt pe care editura ține să-l menționeze. „Un studiu admirabil” al Gabrielei Gheorghișor, astfel găsește cartea Eugen
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
categorii de cititori vizați de cartea Gabrielei Gheorghișor, pregătiți să o întâmpine cu două feluri de exigențe. Una este a celor pe care i-am numit studioșii, cercetătorii cu predilecție ai formulelor narative, ai „formei”, cei cărora termenii „dezvrăjire” și „fetișizare”, puși laolaltă în titlu, nu li se vor părea crispanți, nederanjați de excesul de tehnicizare al analizelor, prezent pe alocuri în carte. Docți, studioși, familiarizați cu conceptele, cu teoriile despre text, acești cititori ai cărții consacrate lui M. H. S.
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
nenumărate de procedee care și de-construiesc, literar vorbind, dar și construiesc. Titlul eseului, cam prea tehnic, ușor crispant, cum deja am spus, este totuși cât se poate de propriu. Chiar despre asta e vorba în carte, despre „dezvrăjirea și fetișizarea literaturii” în cuprinsul unui proces de concomitentă afirmare și negare. Lumea ca bibliotecă în curs de perpetuă constituire și surpare este la M. H. S., independent de Borges pe care, într-adevăr, nu avea cum să-l cunoască ca scriitor
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
căderea comunismului, ar trebui să ne preocupe mai mult prezentul și viitorul, decât trecutul. Formulată în felul acesta, ea nu e lipsită de pertinență. Un popor predispus la nostalgii, precum al nostru, ar trebui, din principiu, să se ferească de fetișizarea trecutului. Caii albi ai lui Mihai Viteazul, sceptrul de aur al lui Ștefan, barba colilie a lui Mircea, invocate în exces, ne-au transformat în niște nostalgici păguboși, mereu cu un ceas, cu un secol, cu un mileniu în urma istoriei
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
Cristian Teodorescu Fetișizarea sondajelor de opinie pare a fi devenit o boală cronică a vieții politice autohtone. Chiar și partidele care afirmă că nu se iau după sondaje au tot felul de ticuri de comportament care trădează exact contrariul. Sondajele nu pot fi
Politica făcută după sondaje by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17364_a_18689]
-
opus conceptual: ambiția de a făuri o muzică în baza unui concept propriu; dorința nestăvilită a autorului de a fi un întemeietor; acoperirea prin orice mijloace și strategii, muzicale ori extramuzicale, a conceptului (nu de puține ori invocat pînă la fetișizare). "Verbiage art". "The art as idea". Gheorghe Crăciun spunea undeva că "o civilizație care a pierdut sensul vieții începe să fie tot mai intens obsedată de sensul în sine". Fuga de materie, adică de sunet, către idee, cu alte cuvinte
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
și alții, cu sonorități neverosimile, de la Gasperină la Sofronică sau de la blestematul Aulius Chiosea la planturoasa Combinata. Deja amprenta lui Caragiale începe să se facă simțită. Nu atât în satira regizorală, deși există episoade marcate în acest sens, cât în fetișizarea limbajului. Odată cu aceasta începe al doilea plan al cărții. Realismul e categoric pus între paranteze. Din punctul meu de vedere, un paragraf cum e acesta (selectat de Bogdan-Alexandru Stănescu pentru a proba afinitatea lui Lăcustă cu marele comediograf) e caragialian
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]
-
sub imperativul unei nevoi fundamentale - libertatea - în Biblioteca lui Noe. Sensul acestei schimbări este vehiculat, cam tezist câteodată, în discuțiile lor de-a lungul întregului roman. Subiectele predilecte o demonstrează: statutul și condiția intelectualului/creatorului, forța compensatorie a universului fucțional, fetișizarea carților prin utopia unui spațiu paradiziac format exclusiv din cărți. De obicei, tonul este dat de Tehur. Acesta exersează paradoxul și ambiguitatea cu o siguranța debordantă: „Când întâlnești la miezul nopții, în plin oraș, un camion încărcat cu cerbi împușcați
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
opus conceptual: ambiția de a făuri o muzică în baza unui concept propriu; dorința nestăvilită a autorului de a fi un întemeietor; acoperirea prin orice mijloace și strategii, muzicale ori extramuzicale, a conceptului (nu de puține ori invocat pînă la fetișizare). "Verbiage art", "The art as idea". Gheorghe Crăciun spunea undeva că "o civilizație care a pierdut sensul vieții începe să fie tot mai intens obsedată de sensul în sine". Fuga de materie, adică de sunet, către idee, cu alte cuvinte
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
este suficient pentru a asimila frecvența, intensitatea și consistența transformărilor, lăsând loc timpului și, implicit, mentalității și identității de tip modernist și de o cu totul altă deschidere către spațiul mondialității. Analogiile aferente acestei noi specii temporale sunt tehnicismul (cu fetișizarea implicită a puterii, vitezei, eficientizării, mecanicismului și progresului etc.) în opoziție cu organicismul, a masei în opoziție cu individul, a inconștientului (ca absență a rațiunii) în opoziție cu raționalitatea și spiritualitatea. Ideea dominantă este organizată în jurul imaginii de ruptură de
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
că tensiune obiectivizantă, pe când romantismul va tinde înspre radicalizarea subiectivității. Chiar mai mult, putem încerca aplicarea acestui binom cel puțin la succesiunea etapelor stilistice cuprinse între Renaștere și Postmodernitate obținând următoarea imagine: Prima etapă (orfica): Renaștere (cristalizare, clasicism - nouă paradigmă - fetișizarea Antichității) - Baroc (dispersare - romantism); - perioadă tranzitiva (preclasicism - rococo) - A doua etapă (prometeica): Clasicismul vienez (cristalizare - clasicism - nouă paradigmă - beethovenocentrism) - Romantism (dispersare - romantism); contextul cel mai potrivit exemplificării prin analogia obiectiv/subiectiv - perioadă tranzitiva (post-romantism - verism) - A treia etapă (oedipiană): Avangardism
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Premiul pentru întreaga operă), un cristian (Premiul pentru debut în roman), Marta Petreu (Premiul pentru cea mai bună intervenție a Colocviului) și, cu voia dumneavoastră, ultima pe listă, Gabriela Gheorghișor (Premiul pentru exegeza romanului pentru Mircea Horia Simionescu. Dezvrăjirea și fetișizarea literaturii). După atâtea incursiuni prin „subteranele” romanului, grație proiectului filialei Alba-Hunedoara a USR, Vârstele poeziei, Gabriel Chifu ne-a purtat și pe aripile poeziei, citind învăluitor câteva poeme din cel mai recent volum al său, Însemnări din ținutul misterios. Lectura
Colocviul romanului românesc by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4642_a_5967]