313 matches
-
a recunoscut. Un primar autentic se deplasează în mașina sa oficială, are un secretar ca să-i ducă mapa cu documente, trei gărzi de corp ca să-i deschidă drumul, iar cel care se vede acolo mergând e un vagabond murdar și fetid, un bărbat trist, gata să plângă, o fantomă căreia nimeni nu-i împrumută o găleată de apă ca să-și spele cearșaful. Oglinda din lift îi arăta fața carbonizată pe care ar avea-o în acest moment dacă s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
din acea pâlnie de piatră. La fiecare din primele trei etaje se deschideau câte două ușițe. La al patrulea, una singură: tot vârful turnului era constituit dintr-un singură Încăpere, acoperită cu grinzi impunătoare din lemn de castan. Aerul lâncezea fetid, abia mișcat de un slab curent ce provenea dinspre două ferestuici tăiate În peretele din față. - Unde... Începu el să spună trecând pragul, Însă, Înainte să primească vreun răspuns, rămase țintuit, izbit de priveliștea care i se Înfățișa. Spațiul dinaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
sienezul continuase să fixeze obiectul cu un ochi lacom, Însă Dante Îi ignorase toate Întrebările nerostite. - Trebuie să fugim pe acolo, zise arătând spre deschizătura din capăt. Ajută-mă, În doi putem reuși. Învingându-și scârba pe care acea deschidere fetidă i-o stârnea, se coborî În pasaj. Nu era vreme să facă rost de o torță, iar aerul era atât de plin de miasme, Încât orice flacără l-ar fi făcut de nerespirat. În depărtare, Întrezări o galerie ce pătrundea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
-ți pantofiorii verzi... Pantofiorii tăi cei verzi... De douăzeci, de o sută de ori pe zi, Caroline își punea încălțările ei micuțe în vreme ce colonelul își fuma cu un aer elegant, cu o mână moale și inele pe fiecare deget, trabucurile fetide, iar ochii săi negri alunecau pe acoperișurile din jur. Păstrez și astăzi în minte cântecul acela și scrâșnetul dinților. Când auzeam cântecul colonelului - încă ne gândeam cu toții la Belle de jour, ne imaginam chipul bestiei care o ucisese -, era ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
invariabil mai Întâi strada udă, apoi aerul impregnat de ploaie, iar la urmă cerul deprimant; la sfârșit, o masă deasă de lume, mergând agale, care l-a dezgustat cu miasma ei grea, compusă din mirosul de tutun al bărbaților și fetidul iz senzual al pudrei râncezite pe fețele femeilor. După grupul compact au ieșit alți spectatori răzleți - cam o jumătate de duzină -, un bărbat În cârje și, la urmă, pocniturile În serie ale scaunelor rabatabile au anunțat că plasatoarele se apucaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
să se sprijine de tine; un bărbat care se hotărăște să nu cedeze locul unei femei, urând-o din cauza asta; femeia care-l urăște fiindcă nu-i dă locul; În cel mai rău caz, o fantasmagorică atmosferă alcătuită din răsuflări fetide, mirosuri de stofe vechi, de trupuri omenești și de mâncăruri consumate de călători; În cel mai bun caz, numai miros de oameni cărora le este prea cald ori prea frig, care sunt prea obosiți ori prea Îngrijorați. Și-a imaginat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
În păr 'ți-mpletești a destinelor sorți. Esența divină o-mprăștii spre astre, Pe-un drum făr' de-ntors călăuză să fii, Porțile-nchizi cu zăvorul de oase, Spre lumină conduci spirite străvezii. În ochii sticlosi îți ard veacuri trecute, Mirosuri fetide împrăștii în jur, Tu, moarte sordidă cu rânjete slute, În față-ți nu-ndrăznesc a comite sperjur. 4 iunie 2017 Referință Bibliografică: RÂZI / Lăcrămioara Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2348, Anul VII, 05 iunie 2017. Drepturi de Autor
RÂZI de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364375_a_365704]
-
care românii urmau să ”treacă” și să devină „cobai voluntari la făurirea propriului destin istoric” n-au încremenit nici măcar în proiect, cu vreo perspectivă mai de doamne-ajută! Ba, din contră, ateismul agresiv și sufocant, irespirabil, devenise „lichidul amniotic” care inunda fetid și otrăvea lent dar sistematic structurile sociale sau mentale, conștiința colectivă, spiritul religios-creștin. Le pervertea la maturi și distrugea sămânța aflată la începutul încropelii, a patului germinativ la copii și tineri. Instituționalizase și legiferase (normase și politizase!)) infestând cu „aranjamentele
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366935_a_368264]
-
lui Marx păreau a se goli de voință, își emaciau dîrzenia încrederii, optimismul și aderența atât de clamate pentru a atrage vulgul. Un „socialism românesc” era pe cale de a se „zbârli” provocator la „stârvul” cominternist ce-și evacuase ultimile pale fetide dinspre mausoleul din Piața Roșie, și care mirosea cam de multișor a faliment doctrinar, codimenta primejdios aerul autonomiei și suveranității naționale, vânturat strașnic de „stejarul de la ... Scornicești”, sosit la cârmă de ceva vreme ... Și, ceva mai târziu, Brejnev, cu al
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
Undeva, pe întinsa Câmpie a Tăcerii, Ultimul Far semnalizează palid și intermitent. Fire sticloase și rare de iarbă străpung fără convingere cochilia roșietică și fărâmicioasă a solului. Curenți incandescenți de aer învolburează pânze albe de praf, generând tornade rebele. Miasme fetide viciază aerul, incitând Marea angoasă spre a-și flutura aripile cenușii. Cortegii șerpuitoare de proteze se precipită busculându-se, într-un lugubru scârțâit de balamale ruginite, către Ultimul Far, ignorând Nelimitata Crevasă ascunsă dincolo de el. Ultimul Far pâlpâie spasmodic atrăgând implacabil
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
Undeva, pe întinsa Câmpie a Tăcerii, Ultimul Far semnalizează palid și intermitent. Fire sticloase și rare de iarbă străpung fără convingere cochilia roșietică și fărâmicioasă a solului. Curenți incandescenți de aer învolburează pânze albe de praf, generând tornade rebele. Miasme fetide viciază aerul, incitând Marea angoasă spre a-și flutura aripile cenușii. Cortegii șerpuitoare de proteze se precipită busculându-se, într-un lugubru scârțâit de balamale ruginite, către Ultimul Far, ignorând Nelimitata Crevasă ascunsă dincolo de el. Ultimul Far pâlpâie spasmodic atrăgând implacabil
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
cum pulberea de pe nisipuri brodează cu aur irizat Un petic de speranță... Cum strigătul pădurii trezește păsăretul.. Cum reîncepe viața alunecând în sus. Solstițiu de iarnă Mahalaua își mestecă măruntele-i drame - Istorisiri picante și febră viscerală... Adorm conștiințe-n fetide lupanare Bolborosind despre diverse dizeuze obscure Când întunericul mușcă din trupul fraged al nopții. Precepte mustesc în minți înfierbântate Gonind tumultoase prin țarcul gândirii... Se deapănă-n crepuscul teorii fulminante Despre realități hiperfizice ori despre Anunnaki, Când Uranus face cuadratură
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
modul retoric, desigur. Pentru a putea supraviețui unei lumi decadente, aflate la iminentul său apus, în ploaia gri, pornită în urma unei deflagrații atomice, poeta se identifică, până în cele mai intime aspecte, cu elementele constitutive ale naturii sale profund umane: pământ fetid, vânt, umbră, spirală, păcat, iubire, foame, ură. Poate tocmai acestă profundă identificare zămislește în suflet rătăcirea, imposibila rostuire, o perpetuă peregrinare până aproape de aurorele cerului, ori până în miezul fierbinte al cuvântului. Printr-o tehnică poetică bine definită, prin asocieri de
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: DORINA ŞIŞU (DUBLIN, IRLANDA) [Corola-blog/BlogPost/356763_a_358092]
-
9) Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 601 din 23 august 2012 Toate Articolele Autorului Avertizare. Nu citiți ! Disconfort total. Trimiteți la neprieteni.(SG) A fost lansat spray-ul de maximă eficiență pentru distrugerea demnității poporului român. Un miros fetid de băsecrație a cuprins întreaga Românie. Creat în laboratoare specializate, străine plaiurilor mioritice. Lansarea a fost girată de dealerii de la Curtea Constituțională, prin sprijinul, decisiv, al unui fost colaborator al securității ceaușiste. Aspazia cu nume de cod Ana, care nu
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (14.5): COTROCENI S.R.L. (SEZONUL 9) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355216_a_356545]
-
de peste drum. Beată, bolnavă? Copiii s-au repezit la ea cu țipete și râsete, femeia a grăbit pasul și s-a ascuns într-o curte. După circa o oră, în fața porții pe unde intrase, femeia s-a adunat lume. Mirosea fetid a gunoi nestrâns, iar biata femeie zăcea fără suflare, palidă. Murise. G. a simțit un gol în stomac, o greață necunoscută, moartea era însoțită de acel miros imposibil. Au trecut ceva ani, într-o dimineață sună telefonul, foarte devreme, o
BLESTEM ŞI IZBĂVIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352815_a_354144]
-
Undeva, pe întinsa Câmpie a Tăcerii, Ultimul Far semnalizează palid și intermitent. Fire sticloase și rare de iarbă străpung fără convingere cochilia roșietică și fărâmicioasă a solului. Curenți incandescenți de aer învolburează pânze albe de praf, generând tornade rebele. Miasme fetide viciază aerul, incitând Marea angoasă spre a-și flutura aripile cenușii. Cortegii șerpuitoare de proteze se precipită busculându-se, într-un lugubru scârțâit de balamale ruginite, către Ultimul Far, ignorând Nelimitata Crevasă ascunsă dincolo de el. Ultimul Far pâlpâie spasmodic atrăgând implacabil
MARŞUL SUICIDAR AL PROTEZELOR de ION IANCU VALE în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354722_a_356051]
-
este bântuită de... „furtuni” înnoitoare, când nu se mai respectă nicio regulă prozodică iar o indecentă siluire a limbii române este luată drept mare și modernă literatură când, de fapt, nu este decât o tevatură erotică de poezie destrăbălată, grobiană, fetidă, naturalist-indecentă, cu un vocabular dur, licențios în cel mai nevinovat sens, o semantică de mahala cu accent pe cuvinte porcoase, rezultată dintr-un misoginism patologic! Aurel M. Buricea scrie sonete, poezie de formă fixă (două catrene, două terține), care presupune
LAUDATIO – LA ANIVERSARĂ „101 POEME – OPERA OMNIA – DE AUREL M. BURICEA de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357798_a_359127]
-
cu un aer voios-dansant, abandonându-i în fața calculatorului, a tabletei, a smartphonului, când nu îi cărăm prin toate locurile amintite. Foto: Niculae Ardelean Umanitatea hiperconectată tehnologic, după care suntem așa de ahtiați, are ceva nu scandalos, ci de-a dreptul fetid: încarcerarea libertății. Cum sună asta? Absurd, de bună seamă. Pentru că, fără s-o știm, libertatea domnește netulburată, întreagă și egală cu sine dincolo de zidurile pe care singuri ni le-am înălțat, o generație de hamali de port cu aere de
Elogiul maidanelor () [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
se izbește de o colcăială urât mirositoare de șpăgi, mită, cerută de multe ori fără menajamente, de la cel mai umil ghișeu până la cel mai înalt nivel? Dar ce simte un cetățean român când are de-a face cu astfel de fetide manifestări funcționărești de la cel mai mic nivel până la cel mai mare? Îți recomandăm Două întrebări despre „monitorizarea” justiției În condițiile în care în jur de 90% din dosarele de mare corupție se finalizează cu condamnări la ani grei de pușcărie
Ambasadorul SUA, dl. Hans Klemm, față cu asociațiile magistraților. Câteva observații () [Corola-blog/BlogPost/338635_a_339964]
-
două registre ale negării ne arată un poet original, cel de-al treilea registru ne duce în lumea unui poet valoros. Nicolae Coande este un excepțional poet al negării fiziologice: al scârbei, al silei, al dezgustului, al greții, al mirosurilor fetide: „mi-e silă“ (Toți-afară de unul), „silă de mine“ (Porțiuni neobservate ale trecutului), „concepte ale silei“ (respir direct prin pereți), „mi-e silă să îngân melopeea“ (lumea mea e un pom de carne), „meserie de care îmi e scârbă“ (caut
NICOLAE COANDE: Extatica întunericului, de STEFAN VLADUTESCU () [Corola-blog/BlogPost/339519_a_340848]
-
ne e foarte familiar, îl respirăm zi de zi pe coridoarele instituțiilor din România și la nivelul elitelor politice și universitare. Iar miasmele paludice s-au prelins și impregnat până în locurile cele mai îndepărtate ale României. Ceea ce explică, neîndoielnic, mirosul fetid pe care cuvântul „intelectual” l-a răspândit cu ocazia sondajului. Din păcate, presupoziția tacită a acestui demers sociologic a fost că românul stăpânește semnificația cuvântului „intelectual”, ceea ce nu bag deloc mâna în foc că e adevărat. Dacă, în loc de „intelectual”, ar
Cel mai intelectual () [Corola-blog/BlogPost/338092_a_339421]
-
său stăpân ca să nu mai muncească pentru alții ca prostul”, sau care, în varianta spirituală, vrea să-și „realizeze” potențialul uman meditând pe plajele din Bali sau „dându-se” cu kite-ul în Boracay. Mulți încearcă, toți se prăjesc cu uleiul fetid al realității de care mediul organizat și stabil al corporației i-a ferit. Fie, nu chiar toți. Mai sunt câte unii, rara avis in terram, pe care îi vedem prin publicațiile financiare sub titluri reconfortante de tipul: „Face 20.,000
Fram, antreprenorul polar, face 200.000 de euro pe an... () [Corola-blog/BlogPost/338081_a_339410]
-
va fi aproape perfect. În afară de asta, nicio altă cheltuială publică n-ar mai fi posibilă: sănătate, apărare, învățământ. Vă las să judecați singuri. Eu unul știu un lucru, am întâlnit în viață mult prea mulți oameni care se plictisesc, lehămisiți fetid, ca să am iluzia că vor ști ce să fac cu darul unei eliberări miraculoase de sub presiunea „zilei de mâine”. Chiar și așa, mașina hedonică a creierului transformă invariabil cea mai mare plăcere și fericire într-o placă veche și hodorogită
Ce-ați face dacă în România ați primi de la stat 6.000 de euro fără să faceți nimic? () [Corola-blog/BlogPost/338159_a_339488]
-
asta va supracompensa și va echilibra pierderile cauzate de creșterea fiscalității ca să se poată introduce venitul universal garantat. Vă las să judecați singuri. Eu unul știu un lucru, am întâlnit în viață mult prea mulți oameni care se plictisesc, lehămisiți fetid, ca să am iluzia că vor ști ce să facă cu darul unei eliberări miraculoase de sub presiunea „zilei de mâine”. Chiar și așa, mașina hedonică a creierului transformă invariabil cea mai mare plăcere și fericire într-o placă veche și hodorogită
Ce-ați face dacă în România ați primi de la stat 6.000 de euro fără să faceți nimic? () [Corola-blog/BlogPost/338159_a_339488]
-
asta nu le micșorează meritele artistice (dacă ele există, firește!)! Ce-am face cu literatura româno-valahilor, dacă nu am ști să discernem Arta - de Socio-Politic? Am cam desființa-o, dacă n-am lua seama la geniul scriitoricesc, iar nu la fetidele greșeli și opțiuni politice ori social-“finanțiste”: Miron Costin și Ion Neculce - bănuiți de felonie, față de domnii lor, Dimitrie Cantemir - mare mason și agent dublu (poate chiar triplu!)..., Titu Maiorescu - escroc cinic, îmbogățit de război (în 1877-1878) și suspicionat (și
ADEVĂRUL APARE GREU: „DOI OAMENI RĂI”, DE NICOLAE ŢIC de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380562_a_381891]