534 matches
-
înainte a societății de la feudalism la capitalism, că dezvoltarea orașului în acea epocă nu a fost numai un rezultat al transformărilor interne orășenești, ci și un rezultat al progresului social-economic la sate și al luptei de eliberare a țăranilor împotriva feudalismului; ea mai presupune cunoașterea progreselor pe care le-a făcut diviziunea socială a muncii, stabilirea cu o precizie pe cât posibil de mare a măsurii în care orășenii sunt rupți de agricultură, a măsurii în care categoriile sociale specific orășenești se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sporit de aproximativ trei ori. De altfel, în epoca regulamentară, aproape toate orașele moldovenești își dublează populația, iar unele târguri, ca de pildă Fălticeni, și-o măresc de peste patru ori. Creșterea populației urbane, un fenomen caracteristic perioadei de destrămare a feudalismului și de ascensiune a capitalismului, are loc pe calea sporului natural și pe calea imigrării externe și interne. Dictonul: „aerul de oraș te face liber” (adică liber de servituțile feudale) era aplicabil și la noi în acea epocă într-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
clăcii”. Spunem numai într-o bună măsură deoarece în Moldova acelei perioade, spre deosebire de Apusul Europei, nu toate orașele erau libere. „Trecerea de la sat la oraș - cum remarcă pe bună dreptate un istoric - a avut loc și în capitalism, dar în feudalism ea avea o mai mare însemnătate - era trecerea spre libertate...”, deși țăranul strămutat în oraș nu găsea acolo libertatea pe care o căuta. Ea era însă singura posibilitate de care dispunea țăranul spre ai deveni un mic producător liber. Trecând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prin cercetarea imigrărilor în toate orașele. Socotim însă că informațiile de mai sus sunt suficiente pentru a demonstra că imigrarea țăranilor clăcași în orașe era, în acea epocă, un fenomen social răspândit și caracteristic pentru dezvoltarea orașelor în condițiile destrămării feudalismului. Cauzele strămutării țăranilor în orașe sunt peste tot aceleași: tendința de desprindere din cadrul relațiilor și al obligațiilor feudale, împilările, abuzurile arendașilor și proprietarilor ș.a. Cercetările întreprinse de autorități în 1856 în legătură cu descoperirea cauzelor pentru care s-au strămutat în Galați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
iar pe de altă parte în rândurile lucrătorilor din ateliere sau în cele câteva instalații mecanice. Una din urmările descompunerii sistemului feudal era „pauperizarea populației din orașe și sate, care apare ca un element însoțitor al epocii, de trecere de la feudalism la capitalism. Orașul atrăgea către sine oamenii ce-și pierdeau mijloacele de întreținere”. În Moldova, o asemenea categorie o formau căpătăierii, adică oamenii, fără căpătâi, fără domiciliu stabil, fără ocupații certe. Din rândul lor se recrutau slugile și argații, „vagabonzii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și numai datorită faptului că tocmai în cel mai mare oraș al țării, Iași, ei n-au putut fi înregistrați. Este neîndoielnic însă că ei atingeau un procentaj destul de ridicat, dând orașului moldovenesc caracteristica proprie tuturor orașelor în perioada descompunerii feudalismului și ascensiunii capitalismului. După țiganii mănăstirești și bejenari, al căror număr în orașe era destul de mic și al căror rol în viața socială a orașului rămânea neînsemnat, ultima categorie fiscală care apare în catagrafii este cea a stărilor nesupuse dărilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
evoluate ale industriei, nu ne referim la marea industrie mecanizată, a cărei dezvoltare are loc în condițiile dominării relațiilor capitaliste, ci la cooperație capitalistă simplă și la manufactură, care ating punctul culminant al evoluției lor în perioada de descompunere a feudalismului și de trecere la capitalism. Or, tocmai slaba dezvoltare a celor două stadii ale industriei în Moldova, menționate mai sus, insuficiența creditului, preponderența capitalului cămătăresc și a micului negoț au lipsit burghezia din Moldova de o bază materială corespunzătoare menirii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu aveau interes să lupte împotriva unei stări de lucruri de pe urma căreia aveau atâtea avantaje. În felul acesta, capacitatea de luptă antifeudală a orașului a fost diminuată, deși, incontestabil, el a rămas totuși principala forță de șoc antifeudală. Trecerea de la feudalism la capitalism nu s-a produs însă pe cale revoluționară, și una din explicații ne-o oferă chiar structura socială a orașului moldovenesc la mijlocul veacului al XIX-lea: elementele burgheze, deși numeroase și majoritare în principalele orașe, erau fărâmițate, slabe. „Studii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ale acestora din urmă, ca și ale altora care i-au succedat, poartă pecetea unei gândiri cu antenele orientate spre receptarea noului. Dar traducerea lui în viață întârzie sau se face deformat din pricina „lestului” feudal covârșitor, și încă al unui feudalism contaminat de iradieri asiatice. Este adevărat că aceste minți mai mult sau mai puțin luminate, investite cu rangul și puterea deciziei politice, sunt opace față de suferințele semenilor „de jos”, că „jefuie barbar”. Dar care nobil sau prinț din Apusul continentului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Invocarea de către N. Bălcescu a spiritului și rațiunii universale ne duce cu gândul și la Hegel, pentru care Napoleon I nu era decât o întruchipare a spiritului universal, călare pe cal, iar modul cum este înfățișată perioada de descompunere a feudalismului: feudalitatea boierească - regimul fanariot - domnia poporului ne aduce în memorie teza, antiteza, sinteza. Firește că, în lipsa unor argumente pozitive, concludente, de netăgăduit suntem încă nevoiți să ne menținem în domeniul ipotezelor, riscând apropieri adeseori formale. De altfel, viața și opera
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
societății de la o fază la alta, adică de la o orânduire inferioară la una superioară, pe baza legii progresului, opera sa îngăduindu-ne să întrezărim schema unei periodizări istorice, ale cărei faze ar coincide cu ceea ce numim astăzi comuna primitivă, sclavagism, feudalism, după care - credea el (și aici se înșela) - plebeianizmul urma să ajungă la putere. Principalul obiect al operei lui N. Bălcescu l-a constituit feudalismul, pentru abolirea căruia el lupta și prin studiul căruia a ajuns la concluzii prețioase relative
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unei periodizări istorice, ale cărei faze ar coincide cu ceea ce numim astăzi comuna primitivă, sclavagism, feudalism, după care - credea el (și aici se înșela) - plebeianizmul urma să ajungă la putere. Principalul obiect al operei lui N. Bălcescu l-a constituit feudalismul, pentru abolirea căruia el lupta și prin studiul căruia a ajuns la concluzii prețioase relative la anatomia și fiziologia economico-socială a acelei orânduiri, la căile menite să ducă la instaurarea unei noi societăți bazată pe „dreptate și frăție”. Firește, N.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
existat relații de producție feudale, că în acea epocă și în timpul constituirii statelor feudale, românii au trăit în egalitate, că șerbia ar fi fost introdusă la noi prin coloni, dar contribuția pe care el a adus-o la înțelegerea esenței feudalismului, a raporturilor între clasele sociale, a obligațiilor țărănimii, a fiscalității și instituțiilor medievale, este de o incontestabilă valoare și uimitoare, dacă o raportăm la opera înaintașilor săi și la mijloacele și posibilitățile sale de documentare. Definirea feudalismului românesc, a boierimii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la înțelegerea esenței feudalismului, a raporturilor între clasele sociale, a obligațiilor țărănimii, a fiscalității și instituțiilor medievale, este de o incontestabilă valoare și uimitoare, dacă o raportăm la opera înaintașilor săi și la mijloacele și posibilitățile sale de documentare. Definirea feudalismului românesc, a boierimii, a claselor și categoriilor sociale, în general, dreptul țărănimii de a se elibera prin luptă, abolirea feudalității prin revoluție, relațiile între români și Poartă și lupta pentru unitate și independență națională alcătuiesc coloana vertebrală a operei lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
facă cunoscută învățătura că o personalitate istorică poate fi socotită ca atare numai în măsura în care a avut sprijinul poporului și a slujit poporul. O deosebită însemnătate teoretică și, pentru epoca lui N. Bălcescu, practică, prezintă studiile istoricului muntean privitoare la descompunerea feudalismului. Despre starea soțială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri (1846) și versiunea franceză, Question économique des Principautés Danubiennes (1850), care stau la baza concepției social-istorice a lui N. Bălcescu, Mersul revoluției în istoria românilor (1850) ș.a. pun
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Danubiennes (1850), care stau la baza concepției social-istorice a lui N. Bălcescu, Mersul revoluției în istoria românilor (1850) ș.a. pun în lumină ideea că marile proprietăți funciare ale boierimii sunt opera silniciilor și furturilor, asupririlor, injustiției, că criza și descompunerea feudalismului sunt strâns legate de exploatarea nemiloasă și fără de măsură a poporului, care a devenit apatic, în vreme ce boierimea a intrat în dezagregare, că un asemene sistem economico-social era condamnat la pieire. N. Bălcescu a făcut un aspru rechizitoriu boierimii, i-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
așa-zisul rol pozitiv al cuceririlor țariste fiind ignorat sau plasat cu totul periferic. A. V. Fadeev dezvoltă ideea că Rusia, fiind mai înapoiată pe scara evoluției sociale, a suferit mai puțin influența contradicțiilor fundamentale între capitalismul în ascensiune și feudalismul muribund, ceea ce a îngăduit țarismului să acționeze decisiv împotriva forțelor sociale progresiste nu numai în Rusia, ci și pe arena internațională, politica externă a Rusiei înfățișându-se, cu adevărat, ca o prelungire a politicii interne reacționare; țarul nu se gândea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
într-o încercare de bilanț al rezultatelor istoriografiei sovietice în studiul politicii externe a Rusiei în secolul al XIX-lea, se spune că, după 1815, Rusia a jucat un mare rol în relațiile internaționale, străduințele claselor posedante de a dezvolta feudalismul în spațiu activizând politica externă în prima jumătate a secolului al XIX-lea, pentru ca, după războiul Crimeii, când rolul țarismului a slăbit, guvernul rus să continue politica de lărgire a piețelor externe și să participe la împărțirea lumii. Cel puțin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și să participe la împărțirea lumii. Cel puțin prima parte a acestei formulări ni se pare simplistă și în bună măsură inexactă. Politica poloneză și cea balcanică a țarismului pot oare să-și găsească explicația în extinderea pe orizontală a feudalismului ? O altă problemă fundamentală a politicii externe țariste între <anii> 1825 și 1861 este cea a confruntării cu mișcările de emancipare națională a popoarelor, mișcări ce urcau către punctul culminant al curbei. Actualmente, istoriografia sovietică face o distincție între popoarele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
confiscarea averii), în timp ce săracii suportau pedepse grele, cum ar fi privarea de libertate, mutilarea, uciderea, chiar și în cazul comiterii aceluiași gen de fapte ca și cei înstăriți. Sistemul general al pedepselor, care s-a păstrat din evul mediu până în feudalism, cuprindea pedepse capitale, aflictive și inflamante, simplu inflamante și neinflamante. Pedepsele capitale erau: moartea, galera pe viață și exilarea pe viață. Ele atrăgeau moartea civilă și confiscarea tuturor bunurilor infractorului. Pedeapsa cu moartea se executa în mod diferit, însoțită de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Columb și ceilalți conchistadori au uimit populațiile băștinașe cu insistența lor de a căuta aur, cât mai mult aur. Băștinașii îl aveau la gât dar nu știau exact ce importanță îi acorda omul european în pragul epocii de destrămare a feudalismului și de apariție a capitalismului. De aceea, băștinașii ofereau aur pentru oglinzi sau mărgele ieftine. Schimbul pentru ei nu avea mare importanță, pentru că nivelul lor de evoluție nu făcea distincție între cele două bunuri. Omul folosește aurul 438, metalul zeilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
spulbera realmente misticismul legat de materialismul dialectic și de pretinsa descoperire marxistă a legilor inexorabile ale evoluției economice a omenirii"1090. Fazele istorice despre care amintește autorul citat și care sunt permanent vehiculate de către ideologia marxistă sunt: comuna primitivă, sclavagismul, feudalismul, capitalismul, socialismul, comunismul 1091. Fiecare dintre acestea se constituie într-un adevărat mod de producție ce deținea caracteristici și trăsături absolut distincte. Nerăbdarea de care vorbește Mises a permis teoreticienilor și practicienilor economiei și politicii ruse să creadă că pot
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de libertate a ființei umane și inexistența (încă!!!) a omului nou, complex, despărțit definitiv de atavismele trecutului său de mii de ani. Oricât de porniți au fost împotriva trecutului, "tovarășii" și-au dat seama că nu pot ajunge direct din feudalism în comunism, adică nu pot impune dintr-o dată "binele" general asupra "răului" general. Cu toate acestea, au uitat să ofere termene și perioade istorice, lăsând în grija practicienilor aceasta. Este și motivul pentru care Ceaușescu tot anunța trecerea la comunism
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
obști agraro-pastorale, iar meșteșugurile erau practicate și ele în cadrul obștei, fiind o anexă importantă a acesteia. În această perioadă, secolele IV-VI, nu avem indicii despre existența unei stratificări în sânul obștei, aceasta se va produce mai târziu, o dată cu apariția feudalismului.16 După secolul al VI-lea, cu excepția orașelor din sud, nu mai avem dovezi despre existența unor comunități umane în incinta fostelor (vechilor) orașe romane. În secolul al VII-lea (după 602), când slavii se instalează definitiv în nordul și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
află în opera misionarilor veniți din Imperiu, ci în unitatea economică și cultural-religioasă între nordul și sudul Dunării, cât și în migrația creștinilor din Illyricum în Dacia, în secolele IV-VI, ceea ce a consolidat creștinismul local. Creștinismul autohton, cel anterior feudalismului adus de slavi după 602, este un creștinism popular, țărănesc, de jos. Cele aproape 20 de episcopate latine, înființate de la Constantin până la Justinian, își extindeau autoritatea de pe malul drept Dunării și în nord, în Dacia, legăturile fiind neîntrerupte între cele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]