120 matches
-
împărțiri inițiale ale continentului s-au desfășurat într-o formulă binară, între Est și Vest. Cum s-a putut forma așadar acestă zonă intermediară? În primul rînd datorită unui sentiment de frustrare ce caracterizează Europa de mijloc. Imperiul în Est, feudalitatea în Vest Germenele fracționării Europei l-a constituit marea scindare a Imperiului Roman, menținut în Răsărit pînă în secolul al XV-lea și desființat aproape imediat în Apus. Ruptura se prefigura încă din anul 285, cînd împăratul Dioclețian creează cele
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
tiparul. Așa-dar, vreme de cîteva secole, Apusul regresează într-o stare de semisălbăticie, pe fondul unei dezmembrări extreme a puterii, ce va degenera în cele din urmă, exceptînd trecătoarea renaștere a Imperiului carolingian, într-un proces de distrugere a feudalității. Pe de altă parte, în Răsărit, autoritatea imperială se păstrează intactă, consolidîndu-se chiar, pe baza noii legitimități pe care i-o conferă creștinismul, cît și prin continuitatea culturii, prin dezvoltarea producției și comerțului. Schisma religioasă A doua ruptură, cea religioasă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
doar în aparență de către autorități monolitice. Pentru a explica specificitatea Europei de Vest intervine un factor suplimentar. Adăugîndu-se celui menționat deja, referitor la secularizarea rivalității dintre puterea spirituală și cea temporară, acesta din urmă se înscrie în natura specifică a feudalității occidentale și în consecințele sale multiple. Fernand Braudel sugerează că această feudalitate diviza-toare își are punctul de plecare în epoca lui Carol cel Pleșuv (838-877) care, plecînd spre Roma spre a se încorona ca împărat, a trebuit să se întoarcă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Vest intervine un factor suplimentar. Adăugîndu-se celui menționat deja, referitor la secularizarea rivalității dintre puterea spirituală și cea temporară, acesta din urmă se înscrie în natura specifică a feudalității occidentale și în consecințele sale multiple. Fernand Braudel sugerează că această feudalitate diviza-toare își are punctul de plecare în epoca lui Carol cel Pleșuv (838-877) care, plecînd spre Roma spre a se încorona ca împărat, a trebuit să se întoarcă din drum, în mare grabă, pentru a înăbuși rebeliunea seniorilor din regatul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
rebeliunea seniorilor din regatul său anarhic. În cele din urmă, în 877, chiar în ajunul morții sale, trebui să semneze înțelegerea de la Kiersy-sur-Oise prin care cedează în fața cererilor de autonomie ale seniorilor. Faptul de interes îl constituie însă natura acestei feudalități occidentale. Ea reprezintă în primul rînd un sistem de putere explozivă pe care o exercită o nobilime de fief asigurată cu titlu ereditar asupra posesiunilor sale teritoriale, liberă să contracteze angajamente voluntare de vasalitate sau de suzeranitate cu alți seniori
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
formare i-l oferea într-o manieră revocabilă. În plus, diferențierea este evidentă și în ceea ce privește statutul țăranului slav, aservit proprietății indivizibile comunitare, apoi unei iobăgii totalmente represive, pe cînd șerbul occidental "deși nu este liber, posedă pămînt".78 În sfîrșit, feudalitatea Vestului instituie un sistem de valori individualiste cu privire la codul onoarei cavalerești, prin care se valorizează nu numai rafinamentul moravurilor ci, în egală măsură, curajul și reușita personală. Ori, fie prin imitație, fie prin contaminare, acest cod se va extinde asupra
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
populație dominantă împărtășește aceeași credință. Se întrevede aici prefigurarea unui soi de federalism combinat cu logica medievală a suzeranității. În cazul spaniolilor avem de-a face cu o viziune asupra destinului unic al unui corp politic compozit, nefragmentat de către o feudalitate în stilul celui francez ci, dimpotrivă, sudat printr-un sistem de di-nastii înrudite, de guvernări descentralizate ce recunoșteau un centru spaniol în Regatul Castiliei și al Leonului. După triumful militar de la Las Navas de Tolosa, din 1212, se șterge din ce în ce mai
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se supună prinților creștini, cu ascendență locală, decît suveranilor arabo-musul-mani, chiar dacă aceștia se hispanizaseră, și demonstrează mai ales că populațiile rurale nu erau statice ci mobile, adesea amestecîndu-se unele cu altele, de voie sau de nevoie. Constatarea naturii particulare a feudalității spaniole în-tărește acestă observație. În afara Catalaniei, Galiciei și nordu-lui Portugaliei, eliberate de timpuriu de sub dominația arabă, în Spania n-a prins rădăcini feudalitatea bazată pe iobăgie. În comparație cu modelul feudal ierarhizat ce prevala în alte părți ale Europei, societatea medievală spaniolă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
statice ci mobile, adesea amestecîndu-se unele cu altele, de voie sau de nevoie. Constatarea naturii particulare a feudalității spaniole în-tărește acestă observație. În afara Catalaniei, Galiciei și nordu-lui Portugaliei, eliberate de timpuriu de sub dominația arabă, în Spania n-a prins rădăcini feudalitatea bazată pe iobăgie. În comparație cu modelul feudal ierarhizat ce prevala în alte părți ale Europei, societatea medievală spaniolă avea un caracter egalitar. Lunga aventură războinică a recuceririi explică acestă particularitate ce se regăsește într-o oarecare măsură și în alte spații
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
politic mai avansat: acela în care sta-tul-națiune poate ceda locul națiunilor-state, în cadrul cărora aparatul de guvernare să nu mai fie perceput într-un mod pasional.434 Tabla de materii Națiuni și naționalisme Introducere 1 Cele trei Europe Imperiul în Est, feudalitatea în Vest Schisma religioasă Conservatorii otomani și ruși Evoluția Europei de Vest Neoiobăgia orientală Enigma Europei Centrale 2 De la națiunile medievale la țările protestante 53 Identități fără teritoriu Arhetipul spaniol Națiunile medievale De la jacquerii la revoltele civile Religiile naționale protestante
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în 987, procesul de acaparare a puterii publice de către prinți se întoarce acum împotriva celor mai mari dintre ei în folosul comiților de un rang inferior și curînd chiar al simplilor posesori de castele: de acum încolo sîntem în plină *feudalitate. Din marele principat pe care roberțienii încercaseră să-l constituie între Sena și Loara, s-au detașat regiuni mai puțin întinse în favoarea dinastiilor comitale: comiții de Maine, comiții de Anjou, comiții de Blois... Hugo Capet nu mai controlează în mod
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cea a clericilor. Aceasta este societatea feudală, în care se va încadra cvasi-totalitatea populației regatului vreme de mai multe secole. Pentru a caracteriza societatea Evului Mediu, în Franța și în ansamblul Occidentului, doi termeni sînt întrebuințați în mod curent: "*feudal", "feudalitate". Formați de la cuvîntul latin feodum, fief, acești termeni acoperă mai multe realități și pot să ducă la confuzii. În sensul propriu, feudalitatea desemnează, în straturile superioare ale societății, un sistem de relații care se bazează pe existența de *fiefuri concedate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
caracteriza societatea Evului Mediu, în Franța și în ansamblul Occidentului, doi termeni sînt întrebuințați în mod curent: "*feudal", "feudalitate". Formați de la cuvîntul latin feodum, fief, acești termeni acoperă mai multe realități și pot să ducă la confuzii. În sensul propriu, feudalitatea desemnează, în straturile superioare ale societății, un sistem de relații care se bazează pe existența de *fiefuri concedate de *seniori unor *vasali în schimbul unor servicii anume, care sînt mai ales militare: această lume de seniori și de vasali reprezintă societatea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un sistem de relații care se bazează pe existența de *fiefuri concedate de *seniori unor *vasali în schimbul unor servicii anume, care sînt mai ales militare: această lume de seniori și de vasali reprezintă societatea feudală propriu-zisă. Dar, în sensul larg, feudalitatea este și această apropriere a puterii publice de către seniori de orice rang duci, marchizi, conți, castelani pe care i-am descris în capitolul precedent. În sfîrșit, ea presupune mijloace de existență în folosul acestor [feudali] laici sau ecleziastici: aceste mijloace
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a treia. În acest context apar ultim paradox ordine religioase militare pentru apărarea Pămîntului Sfînt: templierii în 1119, ospitalierii (ioaniți) în 1120. Și ceilalți... Schema celor trei "ordine" sau a celor trei "funcții" preoții, luptătorii și țăranii și cea a feudalității nu acoperă toată paleta societății regatului Franței în timpul marii cruciade medievale: diversitatea sa sfidează toate clasificările istoricilor. Aceste scheme, care sînt cele ale unei societăți profund rurale, ne-au determinat să lăsăm provizoriu deoparte lumea orașelor; asupra lor vom reveni
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bancheri numiți "fermieri generali" ridicarea tuturor impozitelor indirecte, ajutoarelor și gabelelor. Acest sistem foarte greu pentru cei impozați, permite regelui să ridice în bloc venitul din aceste impozite fără a se ocupa de perceperea lor. Feudal, feudalism. În acest sens, feudalitatea desemnează totalitatea instituțiior feudo-vasalice care guvernează raporturile dintre senior și vasalul său, raporturi care implică acordarea unui fief (feodum în lat.) vasalului de către senior. În sens larg, feudalitatea desemnează societatea bazată pe astfel de legături feudo-vasalice și care se caracteriza
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fără a se ocupa de perceperea lor. Feudal, feudalism. În acest sens, feudalitatea desemnează totalitatea instituțiior feudo-vasalice care guvernează raporturile dintre senior și vasalul său, raporturi care implică acordarea unui fief (feodum în lat.) vasalului de către senior. În sens larg, feudalitatea desemnează societatea bazată pe astfel de legături feudo-vasalice și care se caracteriza printr-o ierarhie a oamenilor și a teritoriilor, prin preponderența unei aristocrații de războinici, prin împărțirea autorității publice și a drepturilor de proprietate. Fief. Este un bun acordat
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prin arme, parte prin înțelepte tratate, progresele înspăimîntătoare ale Semilunei. În sfîrșit, împreună cu Moldova, a intrat cu înalta Poartă în acele relații rău definite pe care diplomația modernă, în lipsă de alte cuvinte, le-a caracterizat prin numirile împrumutate dicționarului feudalității, de suzeranitate și vasalitate, dar care în drept constituiau mai mult un fel de independență a celui slab protejat de cel tare, în schimbul a cîtorva îndatoriri precise. Se va zice poate că în limbajul Porții otomane, la acea epocă, Valahia
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
recuperate de fiica sa. Încheie cele 600 pagini cam așa: Într-o perioadă În care „s-a frânt șira spinării brumei de civism care se Înfiripase și consolidase În anii 1877-1947”, guvernarea Pauker-Luca-teohari a instaurat. spaima, societatea noastră reintrând În feudalitate, neoiobăgie și satrapii balcanico-asiatice. „trăim o epocă de calomnii și de minciuni”, nu mai avem repere morale, nici pudoarea sentimentelor comune. Portretele contemporanilor lui Pandrea sunt pline de culoare, uneori În apă tare, alteori doar șarje amicale, adesea deloc măgulitoare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a cîmpurilor părăsite și de creșterea consumului de carne în orașe (măcelarii formează aici una din cele mai importante corporații). Aceste schimbări economice de mare amploare se repercutează asupra structurii sociale a satelor, bazată încă de la sfîrșitul imperiului roman pe feudalitatea rurală. Proprietar al unui domeniu, seniorul păstra pentru sine pămînturile de rezervă (pe care țăranii le lucrau pentru el) și acordă fiecărui țăran o bucată de pămînt numită tenure 12 (al cărei stăpîn excepțional rămînea). Or, numeroase castele feudale au
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Greciei. Și în interiorul acestor frontiere puterea bizantină nu mai este decît umbra celei ce a fost în secolele trecute. Aristocrația, pe care bazileii știuseră să o țină în frîu pînă la începutul secolului al XIII-lea, este acum atotputernică și feudalitatea domnește în Bizanț la fel ca în Occident. Împăratul, cu autoritatea slăbită, face o figură jalnică alături de foarte popularul patriarh al Constantinopolelui, șef suprem al Bisericii ortodoxe, care se întinde dincolo de frontierele bizantine, în rîndul tuturor popoarelor slave. Dificultăților politice
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al lui Fran-cisc I din 1539 însă, franceza a devenit singura limbă oficială, iar provensala a intrat într-un proces de decadență și a început să fie asaltată de elementele franceze. Ca urmare a stăpînirii unor teritorii europene, a prestigiului feudalității franceze și a unei culturi înfloritoare s-au creat premisele răspîndirii multor cuvinte din franceză în spațiul european și ca asemenea cuvinte să fie adoptate de alte limbi, îndeosebi de cele romanice. De altfel, în secolul al XVIII-lea, franceza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
între modul în care s-au manifestat limbile literare în perioada medievală și modul cum se manifestă ele în perioada modernă, perioadă care cere unei limbi literare pe lîngă caracter scris și stabil (normat) și caracter național. În plus, în timpul feudalității, limbile literare nu au înlăturat folosirea paralelă, ca limbă de cultură, a limbii latine în Apus și a limbii slavone în Est. Ca atare, limbile romanice literare au devenit supra-dialectale și naționale numai în epoca modernă, încît o limbă romanică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
regi „buni”, Carol I și Ferdinand, care nu numai că au făcut corp comun cu cele două mici țărișoare pe care le-au găsit În starea lor „firească” de provincii europene Îndepărtate, măcinate Între fracțiunile boierești și resturi grave de feudalitate fizică și mentală, dar care, e cazul lui Ferdinand, ironizat de P. Dumitriu!, ascultând de sfatul Înțelept al bătrânului Brătianu, s-a aliat cu dușmanii poporului din care venea, a fost șters din clasoarele familiei Hohenzollern, Însă a pregătit și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
T. Popovici În aula comitetlui central, a avut un răsunet de parcă ar fi fost o a doua Unire a Principatelor!” Iată, printre altele, ce ecou putea trezi apariția unui roman bun sub dictatură, dar, repet, o dictatură primitivă, de tipul feudalității târzii, cum a fost ea istalată În România de cei doi dictatori - Dej și Ceaușescu! Romanul meu, Într-un tiraj de treizeci de mii de exemplare, nu s-a vândut, ci, cel mai adesea, s-a furat sau a fost
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]