301 matches
-
era unul dintre genurile în care visam să activez, în timp ce printul avea câțiva băieți chiar buni. Cred că sunt bineștiute popririle și executările silite pe care AVAS-ul le-a făcut Unirii, firmă deținută de fostul meu mogul. Numele de pe fițuică mi-era cunoscut. Nu de mirare mi-a fost că persoana în cauză fusese subiectul unei anchete scrise cu puțin timp înainte de unul din colegii de la print. Deși treaba puțea de la început, am decis să mă văd cu sursa. „Poate
Un jurnalist de la România Liberă și-a dat demisia după ce i s-a cerut să scrie un articol ”șantajist” () [Corola-journal/Journalistic/24119_a_25444]
-
județean, am avut onoarea să spun câteva cuvinte despre prima carte a domnului profesor. Zic eu că, elegant, am cotit-o pe după piersic, pentru că am considerat că nu am dreptul să judec cartea domniei sale. Atunci am spus, și citez din fițuici salvatoare, pentru că eu nicicând nu voi avea memoria domnului profesor: „...probabil că vă întrebați de ce nu vorbesc despre cartea domnului profesor. Dar cartea îl reprezintă pe domnul profesor așa cum a fost și este acum: un model demn de urmat, un
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
studenți la seminar, mă simțeam jignit, iritat. I-aș fi strâns de pe stradă, prietenește, ca la o partidă de fotbal. Mai încercau o dată, la examene. Se regrupau în amfiteatru, cu hainele zburlite, privindu-mă intens și foșnind din cărți și fițuici. Trepidau din pantofii lor clonați. Alianțele se formau pe loc, rânduri întregi căutau să mă supună, în grup, mișelește. Fetele se uitau fix, cu cârligele de rimel în colțul ochilor; băieții, mai puțini și mai prudenți, mă urmăreau pe sub sprâncene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
aș fi știut că doarme pe rupte. Din respect față de primii noștri ani de facultate, n-am să spun ce scria acolo. Câți profesori nu înnebunisem cu întrebările noastre istețe, răutăcioase; în câte ocazii nu copiasem din palmă sau cu fițuica lipită pe sacoul celuilalt; de câte ori nu ieșisem din amfiteatre cu sticlele de bere bombate în hanorac (oricum n-ai fi putut să le bei: îți înghețau la piept în timpul cursului). La câte planuri ne făcusem, câte cărți și destine rescrisesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ani să le preschimbe în altele, superioare și în procent, și în capital, și în durată. Voi, iubiți lectori de astăzi, munciți ca să plătiți indolența autorilor voștri de acum 30 ani; ca să răsplătiți osanalele cântate pe altarul bugetului acoperit cu fițuici emise pe termen fix și perpetuate în urmă ad infinitum de cei ce siliți erau în situațiuni să arate că evaluările înflate întrec c-o pătrime încasările, iar în ziare înălțau până la ceruri prosperitatea financiară. Dacă de mizeriele acestea ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care răsare acum, după cinci ani, ca din senin, ca o veche și calomnioasă invenție a d-lui Dim. Sturza. Sub întîia domnie a d-lui I. Brătianu cheltuielile statului se făceau nu cu mandate în regulă, ci pe simple fițuici iscălite de puternicii zilei. Asemenea fițuici erau în casierii în valoare de mai multe milioane. Până la emiterea mandatelor în regulă aceste fițuici se considerau ca și când n-ar exista, ca și când în locul lor ar fi bani în numărătoare, deci până ce s-au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca din senin, ca o veche și calomnioasă invenție a d-lui Dim. Sturza. Sub întîia domnie a d-lui I. Brătianu cheltuielile statului se făceau nu cu mandate în regulă, ci pe simple fițuici iscălite de puternicii zilei. Asemenea fițuici erau în casierii în valoare de mai multe milioane. Până la emiterea mandatelor în regulă aceste fițuici se considerau ca și când n-ar exista, ca și când în locul lor ar fi bani în numărătoare, deci până ce s-au emis rînduri-rînduri mandate, până să se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
domnie a d-lui I. Brătianu cheltuielile statului se făceau nu cu mandate în regulă, ci pe simple fițuici iscălite de puternicii zilei. Asemenea fițuici erau în casierii în valoare de mai multe milioane. Până la emiterea mandatelor în regulă aceste fițuici se considerau ca și când n-ar exista, ca și când în locul lor ar fi bani în numărătoare, deci până ce s-au emis rînduri-rînduri mandate, până să se ordonanțeze în regulă cheltuielele făcute pe fițuici, acestea figurau în buget sub titlul de "efecte de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai multe milioane. Până la emiterea mandatelor în regulă aceste fițuici se considerau ca și când n-ar exista, ca și când în locul lor ar fi bani în numărătoare, deci până ce s-au emis rînduri-rînduri mandate, până să se ordonanțeze în regulă cheltuielele făcute pe fițuici, acestea figurau în buget sub titlul de "efecte de portofoliu"; banii se considerau adică ca necheltuiți până ce nu se va constata anume prin mandat și acte justificative daca cei care-i primise aveau și dreptul de a-i primi, daca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
primi, daca statul avea datoria de a-i plăti în fiecare caz deosebit. Era o afacere de formă aceasta, dar foarte importantă din punctul de vedere al ordinei și regularității cu care trebuie să se facă plățile din partea statului. Aceste fițuici, cari nu reprezentau nimic decât plăți făcute în neregulă sub prima domnie roșie și cari, pentru păstrarea formelor comptabilității, trebuiau schimbate în operațiuni regulate, aceste fițuici datorite d-lui Brătianu și prietenilor săi d-sa le numește azi un deficit
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al ordinei și regularității cu care trebuie să se facă plățile din partea statului. Aceste fițuici, cari nu reprezentau nimic decât plăți făcute în neregulă sub prima domnie roșie și cari, pentru păstrarea formelor comptabilității, trebuiau schimbate în operațiuni regulate, aceste fițuici datorite d-lui Brătianu și prietenilor săi d-sa le numește azi un deficit de 8 milioane. Dar cui datorește aceste 8 milioane? Nimărui. Daca toate deficitele României ar fi ca acesta, ar reprezenta adecă datorii nereclamate de nimenea pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
am ratat-o, și n-am luat medie de intrare, că vroiam să intru la zi. M-am prezentat În al doilea an... da’ n-am Învățat bine socialismul, că nu l-am putut asimila deloc. Și mi-am făcut fițuici și am copiat... Și așa am fost de neinspirat, că am terminat lucrarea, că era scris, și m-am dus și-am predat-o, și notițele le-am lăsat În bancă. Și profesorul care se plimba pe acolo le-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
e căpcăunul, într-o lume care pare "mai reală decît realitatea": consola video, căreia îi lipsește tasta de pe "telecomanda realității" e universul familiar, e noua sa familie schilodită, unde băieții sînt "eroi", fetele, "creaturi", profesorii, "vrăjitori", pentru examene, Alin pregătește "fițuici" cu informații culese din rezumatele găsite pe tabletă, tatăl îl obligă să învețe "pe de rost", iar cărțile care ar trebui citite sînt privite cu dispreț, mai mult, cu ură, gîndind chiar cît de bune ar fi pentru un foc
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
strictețe. Profa mai arunca cîte o ocheadă de scorpie, te încremenea dacă te uitai în ochii ei și imediat terminai cu zgomotul. Alin întîrzia să-și alinieze ghiozdanul. Se mai uita în el, poate o fi uitat ceva important, vreo fițuică. Profa n-a avut nevoie de cuvinte să-l facă să se decidă odată. Profa a scos cinci plicuri albe în care ținea subiectele. Se chinuia de fiecare dată făcînd mai multe subiecte decît trebuie. Ca să fie pregătiți pentru examenul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
al lumii, apoi să coboare pînă în curtea școlii. Întotdeauna se ivise cîte ceva și nu-și dusese planul la îndeplinire. Așa cum acum era treaba cu lucrarea. A așteptat pînă ce profa a trecut de el, apoi și-a scos fițuica potrivită, cu cît mai puțin zgomot, desfășurînd-o între picioare. Așa văzuse că fac fetele și și-a spus că de ce n-ar face și el la fel, chiar dacă n-are fustă, să poată proteja mai bine bucata de hîrtie. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ar fi turnat colegii, nu era turnător. Dar ar fi găsit ceva de spus, dacă ar fi fost lăsat. În timp ce profa era concentrată asupra lui Marcu, mîna lui Cornel s-a strecurat pe piciorul lui Marcu și i-a luat fițuica, fulgerător. Marcu nici n-a avut timp să reacționeze. Cînd profa și-a întors privirile în altă parte, a încercat să smulgă hîrtia din mîna lui Cornel, dar ăsta i-a și pasat-o lui Radu. Marcu l-a apucat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
să reacționeze. Cînd profa și-a întors privirile în altă parte, a încercat să smulgă hîrtia din mîna lui Cornel, dar ăsta i-a și pasat-o lui Radu. Marcu l-a apucat de mînă, dar Radu nu dădea drumul fițuicii. N-ai auzit ce-am spus? s-a întors din nou profa. Eu cu cine vorbesc? Și ce-i aia din mîna ta? Radu părăsise fițuica în mîna lui Marcu și acum se făcea că rezolvă subiectele. Marcu nu prea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
-o lui Radu. Marcu l-a apucat de mînă, dar Radu nu dădea drumul fițuicii. N-ai auzit ce-am spus? s-a întors din nou profa. Eu cu cine vorbesc? Și ce-i aia din mîna ta? Radu părăsise fițuica în mîna lui Marcu și acum se făcea că rezolvă subiectele. Marcu nu prea mai avea ce face. Profa se îndrepta cu pași mari spre banca lui. I-a confiscat fițuica, i-a luat și lucrarea pe care a trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Și ce-i aia din mîna ta? Radu părăsise fițuica în mîna lui Marcu și acum se făcea că rezolvă subiectele. Marcu nu prea mai avea ce face. Profa se îndrepta cu pași mari spre banca lui. I-a confiscat fițuica, i-a luat și lucrarea pe care a trecut unu și, ca și cum asta n-ar fi de-ajuns, și-a înfipt ghearele în urechile băiatului, care s-ar făcut roșii. Se pare că nu i-a văzut pe Cornel și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
vindecîndu-te și dîndu-ți puteri mai mari, sau poți tu căpăta îndemînarea asta și-o poți folosi în timp ce cu cealaltă mînă te lupți. Știința se poate obține din diferite cărți doar deschizîndu-le și așa-ți crește experiența, de asta mai degrabă fițuicile contează, decît să înveți pe de rost tot felul de prostii. Dacă cineva se transformă complet în vindecător, își pierde puterile de erou. De asta, Alin prefera să rămînă în pielea de erou. În toiul luptei, ciclopul, transformat în dragon
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
că erau multe variante. 11 Acum se deschideau în fața lui cel puțin două opțiuni de abordare a misiunii, din care trebuia s-o selecteze pe aia care i-ar aduce mai multe beneficii. A selectat-o inițial pe cea cu fițuicile. Dacă s-ar fi apucat de învățat, ar fi pierdut timp și cine știe dac-ar fi avut cum să ia zece măcar la un obiect, că erau atîtea. Trebuie să reții toate chestiile alea! Aici încă o opțiune, aia
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
le caute acolo, apoi proful i-ar fi confiscat telefonul și i-ar fi pus unu a văzut atîtea cazuri. Asta nu era o perspectivă prea plăcută, așa că mai bine o modalitate primitivă, scrisul pe foi mici de hîrtie. Cu fițuicile treaba era mai simplă. Copia ce-i mai important din cărți sau din rezumatele de pe net, cu un scris minuscul, încît să nu poată fi văzut de departe, cum făcea un coleg care scria atît de mic c-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
capete avea alte planuri. Se hotărîse să-și ajute băiatul în pregătirea tezelor. Pentru asta abandonase alte treburi, cum ar fi meditațiile cu alți copii, uitatul la meci, treburile prin casă etc. Mă descurc și singur, a spus Alin, ascunzîndu-și fițuicile. Unde-s doi puterea crește. O altă replică pe care-o credea amuzantă și originală. Dar dragonul era foarte hotărît și n-aveai cum să-mpingi tot muntele ăla de carne de pe scaunul pe care se-așezase. Dragonul credea că
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Serios? Pe cuvînt. Crezi că te-aș minți cu așa ceva?! Și știi ce rău e proful de religie. Numai se uită la tine și-ți citește toate gîndurile. Ai văzut ce repede a prins-o pe aia, înainte să scoată fițuica. Mda, să știi c-așa-i. Dar, dacă mergi cu mine, totul se rezolvă. Dacă ne prind, au să ne trimită acasă și nu mai ai treabă, poți juca jocuri toată ziua. Crezi? Să mor eu. Nu i-a luat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
genți grele”, mi-am spus în gând. Grele gențile ca și examenele de la filosofie și de la comerț exterior. Nu aveam timp de învățat, mai ales noi cei de la fără frecvență. Rostul pregătirii era să-ți faci rost de copiuțe, celebrele fițuici pliate, foarte mici, pe care le cumpăram de la cei de la zi și care cuprindeau subiectele de la examene. Tot la pregătire trebuia să abordezi un profesor de la catedra obiectului la care aveai examen și să-i dai cadouri, bani, favoruri sexuale
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]