356 matches
-
50% din valoarea normală. Proteinele accumulate în interstițiu formează după 12 ore, un gel,care prin presiunea oncotică mare va atrage apă în spațiul extracelular conducând la obstrucția vaselor limfatice și diminuarea clearance-ului edemului, ceea ce va favoriza ulterior depunerea de fibrina. Astfel se produce o adevarată sigilare a țesuturilor atinse de leziunea de arsură. Presiunea oxigenului în celule scade ca urmare a creșterii distanței dintre celule și capilare, cu impact asupra celulelor marginale. Formarea edemului la nivelul țesuturilor neafectate de arsură
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
că în primele câteva zile nu există activitate intensă în plagă, fenomenele debutând după o perioadă de așteptare numită „the lag phase” (4-5 zile). Se instalează o activitate intensă enzimatică și leucocitoză care produce autoliza țesuturilor devitalizate. Hemoragia este oprită, fibrina din sânge și ser se depozitează în plagă. Cel mai bun termen aplicat acestei etape este „the preparation phase” (faza preparatorie). În următoarele zile și săptămâni, procesele cicatrizării sunt dominate de proliferarea celulară și capilară. Întinderea capilarelor și proliferarea fibroblaștilor
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
ser se depozitează în plagă. Cel mai bun termen aplicat acestei etape este „the preparation phase” (faza preparatorie). În următoarele zile și săptămâni, procesele cicatrizării sunt dominate de proliferarea celulară și capilară. Întinderea capilarelor și proliferarea fibroblaștilor în rețeaua de fibrină din plagă constituie elementul esențial constituind faza proliferativă și care în plăgile cu cicatrizare secundară se recunoaște sub aspectul țesutului de granulație. După o perioadă variabilă de timp, activitatea proliferativă în plagă scade progresiv, are loc un proces de retracție
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
central periferic cât și în terminațiile nervoase. Importanța și aspectul anatomic al acestor leziuni sunt strâns legate de mecanismul și agentul etiologic care l-a determinat. În traumatismele mecanice, la locul contuziei, apar în primele 24 ore un conglomerat de fibrină, cheaguri sanguine, detritusuri, serozitate și se produce o segmentare a tecilor mielinice și elementului axonal, cu tumefierea celulelor tecii lui Schwann. Acest proces neurolitic devine complet în circa 4-5 zile. Paralel cu acest fenomen se constată o hiperactivitate a celulelor
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
diluție asupra factorilor nocivi introduși sau produși de agentul vulnerant (toxine și bacterii). Globulinele aduse în focar odată cu fluidele sanguine sunt anticorpi, polipeptide cu rol în apărarea antiinfecțioasă specifică a organismului. La acestea se adaugă deversarea de mari cantități de fibrină în focar, important factor de coagulare, ce va conduce, pe de o parte la formarea unui cheag perifocal cu rol în izolarea inflamației, iar pe de altă parte, la formarea unei structuri de fibre pe care vor glisa fibroblastele în
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
la piele. Supurația este urmată de vindecarea leziunii, care nu mai realizează o restitutio ad integrum, ca în cazul rezoluției ci se face cu cicatrice restantă. Cicatrizarea se produce prin glisarea celulelor fibroblastice ale țesutului conjunctiv în lungul filamentelor de fibrină ale cheagului, urmată de transformarea lor în fibrocite, care secretă colagen, cu apariția țesutului cicatriceal retractil. Calendarul cicatrizării este împărțit în 4 mari etape: în primele 24-48 de ore se produce cheagul de fibrină și invazia fibroblastelor cu formarea mugurilor
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
țesutului conjunctiv în lungul filamentelor de fibrină ale cheagului, urmată de transformarea lor în fibrocite, care secretă colagen, cu apariția țesutului cicatriceal retractil. Calendarul cicatrizării este împărțit în 4 mari etape: în primele 24-48 de ore se produce cheagul de fibrină și invazia fibroblastelor cu formarea mugurilor conjunctivi de granulație, în ziua a cincea se declanșează secreția de colagen, în ziua 11 debutează refacerea vascularizației definitive și a limfaticelor, iar între zilele 14 și 21 începe refacerea fibrelor nervoase. 5.4
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
care invadează seroasa și/sau cu metastaze în al 2-lea releu ganglionar. De interes 84 particular se bucură chimioterapia intraperitoneală, cu mențiunea de a fi începută în timpul intervenției sau imediat postoperator, cât timp aceste celule nu sunt protejate de fibrină. Procedeele operatorii au fost standardizate, dar fiecare procedeu este diferit în funcție de multipli factori ce afectează tactica operatorie: stadiul bolii, evidența extinderii, modul de extindere, starea bolnavului, vârsta. c. Extinderea rezecției gastrice Elementul fundamental al chirurgiei cancerului gastric este excizia adecvată
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
a oxigenului din sânge. 8.4.2. CONSECINTE PULMONARE Leziunile la acest nivel constau în alterări ale pneumocitelor, edem interstițial cu apariția de fibre de colagen, distrucția surfactantului, supradistensia sau colapsul alveolar; vasele sunt sediul unor emboli leucoplachetari și de fibrină. 8.4.3. CONSECINTE RENALE Patogenia leziunilor renale este puțin cunoscută. Se produce o pierdere a puterii de concentrare a urinii printr-o redistribuire a fluxului sanguin spre corticală și o dispariție a gradientului de concentrație medulară; în plus, se
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
activă. Tromboplastina eliberată de celulele lezate este activată și de diferiți factori plasmatici: factorul VIII antihemofilic, factorul IX Chrismas, factorul X Stuart-Prower, factorul XI tromboplastina plasmatică, factorul XII Hagemann. În prezența ionilor de calciu, trombina transformă fibrinogenul din plasma în fibrină, care, sub influența factorului XIII realizează stabilizarea fibrinei insolubile, adică cheagul definitiv. Acesta, sub influența unor enzime trombocitare se retractă, strângând marginile plăgii vasculare. După 24 ore, cheagul suferă un proces de fibrinoliză parțială, cu repermeabilizarea vasului. În rețeaua de
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
și de diferiți factori plasmatici: factorul VIII antihemofilic, factorul IX Chrismas, factorul X Stuart-Prower, factorul XI tromboplastina plasmatică, factorul XII Hagemann. În prezența ionilor de calciu, trombina transformă fibrinogenul din plasma în fibrină, care, sub influența factorului XIII realizează stabilizarea fibrinei insolubile, adică cheagul definitiv. Acesta, sub influența unor enzime trombocitare se retractă, strângând marginile plăgii vasculare. După 24 ore, cheagul suferă un proces de fibrinoliză parțială, cu repermeabilizarea vasului. În rețeaua de fibrină formată sunt fixate elementele figurate, cu formarea
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
care, sub influența factorului XIII realizează stabilizarea fibrinei insolubile, adică cheagul definitiv. Acesta, sub influența unor enzime trombocitare se retractă, strângând marginile plăgii vasculare. După 24 ore, cheagul suferă un proces de fibrinoliză parțială, cu repermeabilizarea vasului. În rețeaua de fibrină formată sunt fixate elementele figurate, cu formarea cheagului roșu. În practică pot apare diverse perturbări ale acestui mecanism: deficitul unor factori de coagulare (hemofilia); inhibiția unor mecanisme de hemostază prin acțiunea unor medicamente; activarea prematură sau exagerată a sistemului fibrinolitic
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
vreme se folosesc dispozitive laser-argon, cu mare eficacitate hemostatică, în chirurgia parenchimatoasă și în hemoragiile în pânză de tip capilar. Agenții chimici folosiți în hemostază sunt diverși, de la vasoconstrictori (adrenalina, noradrenalina, efedrina), până la agenți procoagulanți; cel mai utilizat actualmente este fibrina, care are acțiune hemostatică independentă de procesul de coagulare, are absorbție rapidă și nu este iritantă (produsele Gelaspon®, Oxycel®, Surgicel®, Tacho-Comb®). Mai recent sau introdus substanțe rapid polimerizante pe bază de acrilați, care „cimentează” suprafețele sângerânde, evitând astfel sacrificiul parțial
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
ai inflamației responsabili de ischemia progresivă din arsură. Au găsit nivele mari de PGE2, PGF2, TxB2. 16.2.3. RASPUNSUL VASCULAR LA INCALZIRE Imediat după încălzire, efectul frigului scade, dar după câteva minute staza vasculară determină agregarea plachetelor, eritrocitelor și fibrinei, ocluzionând capilarele și venulele cu apariția de microtrombi care se adună retrograd în arteriole. Staza completă ireversibilă începe după două ore sau mai puțin, cu edem și extravazare în spațiul perivascular. 16.3. CLASIFICARE Gradul I: eritem și edem localizat
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
de fagocitoză este intens și ca urmare sunt puse în libertate enzime lizozomale care digeră țesuturile moarte. Astfel se produce un spațiu ce constituie cavitatea abcesului. Aceasta conține un exsudat bogat în PMN, fragmente de țesut necrotic, uneori cheaguri de fibrină, hematii, bacterii. Abcesul conține un exsudat stagnant datorită blocării drenajului limfatic dar, cu toate acestea, o parte din el trece în țesuturile înconjurătoare. Exsudatul abcesului crește ca urmare a migrației leucocitare. În consecință, presiunea hidrostatică din cavitate se ridică. Multiplicarea
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
frison, febră, cefalee etc. Anatomia patologică. Abcesul are un perete neoformat și un conținut purulent: a. peretele abcesului (membrana piogenă) are o structură fibroelastică, rezultată prin procesul de comprimare a țesutului conjunctiv, descriindu-se trei straturi: stratul intern (rețea de fibrină în care sunt cuprinse leucocite și microbi), stratul mijlociu (țesut conjunctiv tânăr și vase de neoformație) și stratul extern (țesut scleros care constituie limita dintre țesutul infectat și cel sănătos). b. conținutul abcesului este format din puroi, care în funcție de etiologie
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
extern (țesut scleros care constituie limita dintre țesutul infectat și cel sănătos). b. conținutul abcesului este format din puroi, care în funcție de etiologie are următoarele aspecte: cremos, vâscos, inodor (stafilococ); fluid, de aspect seropurulent (streptococ); gros, de aspect verzui, bogat în fibrină ( pneumococ); seros, cenușiu-murdar, fetid (anaerobi). Antibiograma efectuată după examenul bacteriologic dă posibilitatea unei terapii țintite. Semnele clinice: a. în faza presupurativă, semnele generale constau în febră, frison, anorexie, insomnie, uneori alterarea stării generale, iar semnele locale sunt cele de inflamație
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
aspect mai mult sau mai putin ceros în raport de numărul fibrelor hialinizate. Este caracteristică insuficientei de vitamina E sau/și seleniu. Necroza fibrinoidă are ca punct de plecare depozitarea de fibrinoid, un produs de degradare a fibrinogenului și a fibrinei, în tecile perifoliculare din splina păsărilor și în general intravascular. Macroscopic, splina apare galbenă- maronie, uscată pe suprafața de secțiune, cu aspect granular, singurul element care mai amintește de structură acestui organ. Este legată de procesele cu substrat imun. Steatonecroza
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
adiacente. Lipsa de continuitate a pereților permite exsudația plasmei, emigrarea extravasculară a leucocitelor și difuzarea în țesuturi a unor substanțe plasmatice că: factori ai coagulării, componenți ai complementului, anticorpi, interleukine, interferoni, etc. Rezultă tumefacția (edemulă și exsudatul inflamator bogat în fibrina. - Stadiul celular corespunde invaziei în focarul inflamator a diferitelor celule emigrate din microcirculația locală. Se prelungește până la stadiul proceselor de reparație. Fiziologic se produce încetinirea curentului sanguin, creșterea vâscozității sângelui și în cadrul acestuia marginația leucocitelor și diapedeza lor. IOAN PAUL52
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
proteice apartenente procesului inflamator și lichidul interstițial local constituie o componentă fundamentală a focarului inflamator, cunoscută sub numele de exsudat. Se deosebește de transsudat (lichid interstițial acumulat excesiv în cavități sau în țesuturiă prin bogăția în proteine, inclusiv fibrinogen și fibrina. Este bogat în enzime și are reacție acidă. În contact cu aerul se poate coagulă într-o masă gelatinoasa. După predominantă diferitelor elemente sanguine, exsudatul poate fi clasificat în exsudat: seros, fibrinos, hemoragic și purulent. Exsudatul seros se caracterizează prin
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
elemente figurate și este adesea sediul unor mari cantități de germeni (Tabel 2.4Ă. Exsudatul fibrinos se individualizează prin prezența și predominantă fibrinogenului în masă plasmatica extravazată, care în contact cu tromboplastina și trombina țesuturilor alterate se va transforma în fibrina. Fibrina se depune că o peliculă reticulara cenușie-gălbuie la suprafață mucoaselor, seroaselor, în marile cavități sau în spațiile de difuziune perifibrilară din țesutul conjunctiv. Exsudatului hemoragic îi este proprie predominantă în lichidul extravazat a hematiilor la mamifere și a eritrocitelor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
figurate și este adesea sediul unor mari cantități de germeni (Tabel 2.4Ă. Exsudatul fibrinos se individualizează prin prezența și predominantă fibrinogenului în masă plasmatica extravazată, care în contact cu tromboplastina și trombina țesuturilor alterate se va transforma în fibrina. Fibrina se depune că o peliculă reticulara cenușie-gălbuie la suprafață mucoaselor, seroaselor, în marile cavități sau în spațiile de difuziune perifibrilară din țesutul conjunctiv. Exsudatului hemoragic îi este proprie predominantă în lichidul extravazat a hematiilor la mamifere și a eritrocitelor la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
rolul histiocitelor este îndeplinit de celulele gliale, respectiv microglia reactiva, care apare numai în inflamații. În țesuturi, atât monocitul cât și histiocitul sunt activați de numeroși și diferiți constituenți bacterieni, virali, parazitari, fracțiuni ale complementului, proteine diverse , produși din degradarea fibrinei, etc.. După activare aceste celule se transformă în macrofage, adevărate uzine de sinteză și secreție de: interleukine, interferoni, chemokine, IOAN PAUL82 factori de creștere hematopoietici, etc., factori biologic activi ai diferitelor faze ale procesului inflamator. Monocitele, așa cum am subliniat anterior
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
limitrof, în campilobacterioza mieilor. Caracterul necrozei poate fi uscat, în holeră aviară sau manifestă o tendință evidență spre fluidifiere în necrobaciloza. Histologic, se relevă topirea țesuturilor locale cu persistentă unui detritus necrotic mai mult sau mai putin înfiltrat cu plasma, fibrina, IOAN PAUL118 hematii la mamifere, eritrocite la păsări și leucocite. Tentă generală a teritoriului necrotic este bazofila la mamifere și oxifilă la păsări. În jurul focarului necrotic se evidențiază adesea o zonă limitanta de dimensiuni variabile, reprezentată în inflamațiile acute prin
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
papuloasă, boala veziculara și boală veziculoasa a suinelor etc. Inflamațiile fibrinoase În cadrul inflamațiilor fibrinoase cunoscute și sub denumirea de inflamații pseudomembranoase, majoritatea patologiștilor deosebesc două forme morfoclinice: crupală și difteroidă. Inflamațiile crupale se caracterizează prin predominantă în exsudatul inflamator a fibrinei, component final al sistemului coagulării sângelui, respectiv a polimerizării fibrinogenului în fibrina, în prezența tromboplastinei și a trombinei tisulare. Exsudatul fibrinos apare sub forma unei pelicule sau pseudomembrane cenușii gălbui de grosimi variabile, la suprafață seroaselor sau a mucoaselor afectate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]