540 matches
-
latină este cea de pe fibula de la Preneste, care datează din jurul anului 600: MANIOS MED FHEFHAKED NUMASIOI (în latina clasică clasică ar fi MANIUS ME FECIT NUMERIO „Manius m-a făcut pentru Numerius“). Pe teritoriul Daciei s-au descoperit în special fibule de influență romanobizantină, care pot fi împărțite în două grupe: În localitatea Craiva, din județul Alba, în ruinele cetății Piatra Craivii a fost descoperit un atelier de prelucrare a metalelor neferoase în care s-au găsit mai multe fibule de
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
special fibule de influență romanobizantină, care pot fi împărțite în două grupe: În localitatea Craiva, din județul Alba, în ruinele cetății Piatra Craivii a fost descoperit un atelier de prelucrare a metalelor neferoase în care s-au găsit mai multe fibule de bronz semifabricate sau finite, care indică aplicarea a cel puțin două tehnologii de realizare a fibulelor: În necropola de la Mihălășeni s-au descoperit 155 de fibule (117 exemplare de bronz, 27 de argint și 11 de fier), din care
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
Alba, în ruinele cetății Piatra Craivii a fost descoperit un atelier de prelucrare a metalelor neferoase în care s-au găsit mai multe fibule de bronz semifabricate sau finite, care indică aplicarea a cel puțin două tehnologii de realizare a fibulelor: În necropola de la Mihălășeni s-au descoperit 155 de fibule (117 exemplare de bronz, 27 de argint și 11 de fier), din care 152 au fost găsite în morminte și 3 în strat. Un număr de 111 fibule se aflau
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
atelier de prelucrare a metalelor neferoase în care s-au găsit mai multe fibule de bronz semifabricate sau finite, care indică aplicarea a cel puțin două tehnologii de realizare a fibulelor: În necropola de la Mihălășeni s-au descoperit 155 de fibule (117 exemplare de bronz, 27 de argint și 11 de fier), din care 152 au fost găsite în morminte și 3 în strat. Un număr de 111 fibule se aflau într-o stare de conservare satisfăcătoare, putând fi incluse în
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
realizare a fibulelor: În necropola de la Mihălășeni s-au descoperit 155 de fibule (117 exemplare de bronz, 27 de argint și 11 de fier), din care 152 au fost găsite în morminte și 3 în strat. Un număr de 111 fibule se aflau într-o stare de conservare satisfăcătoare, putând fi incluse în opt tipuri, din care unele cu variante: În cadrul săpăturilor efectuate la Castrul roman de la Tirighina-Bărboși, lângă Galați, a fost descoperit un mormânt care conținea, între altele, o fibulă
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
fibule se aflau într-o stare de conservare satisfăcătoare, putând fi incluse în opt tipuri, din care unele cu variante: În cadrul săpăturilor efectuate la Castrul roman de la Tirighina-Bărboși, lângă Galați, a fost descoperit un mormânt care conținea, între altele, o fibulă de aur cu greutatea de 21 g, având capetele în formă de bulb de ceapă, ușor proeminente. Suprafața exterioară a fibulei este gravată cu o suită de forme geometrice rectangulare, în care sunt orânduite simetric câte patru sau două puncte
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
săpăturilor efectuate la Castrul roman de la Tirighina-Bărboși, lângă Galați, a fost descoperit un mormânt care conținea, între altele, o fibulă de aur cu greutatea de 21 g, având capetele în formă de bulb de ceapă, ușor proeminente. Suprafața exterioară a fibulei este gravată cu o suită de forme geometrice rectangulare, în care sunt orânduite simetric câte patru sau două puncte. Pe cantul arcului portagrafei se află incizată o inscripție cu litere latine "INNOCENS". Într-un mormânt gepid de la Apahida a fost
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
cu o suită de forme geometrice rectangulare, în care sunt orânduite simetric câte patru sau două puncte. Pe cantul arcului portagrafei se află incizată o inscripție cu litere latine "INNOCENS". Într-un mormânt gepid de la Apahida a fost descoperită o fibulă de aur de tip "„bulb de ceapă”". Între cele 22 piese din care se compune Tezaurul de la Pietroasele, cunoscut sub numele popular de "„Cloșca cu puii de aur”", există și 4 fibule. Numele popular de "Cloșca cu pui", a fost
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
mormânt gepid de la Apahida a fost descoperită o fibulă de aur de tip "„bulb de ceapă”". Între cele 22 piese din care se compune Tezaurul de la Pietroasele, cunoscut sub numele popular de "„Cloșca cu puii de aur”", există și 4 fibule. Numele popular de "Cloșca cu pui", a fost inspirat de formele stilizate - de păsări - pe care le au fibulele. Astfel, fibula mare e considerată a fi "cloșca" iar celelalte patru fibule inițiale, două mijlocii și două mai mici - dintre care
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
piese din care se compune Tezaurul de la Pietroasele, cunoscut sub numele popular de "„Cloșca cu puii de aur”", există și 4 fibule. Numele popular de "Cloșca cu pui", a fost inspirat de formele stilizate - de păsări - pe care le au fibulele. Astfel, fibula mare e considerată a fi "cloșca" iar celelalte patru fibule inițiale, două mijlocii și două mai mici - dintre care una s-a pierdut imediat după descoperire - ar reprezenta "puii".
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
care se compune Tezaurul de la Pietroasele, cunoscut sub numele popular de "„Cloșca cu puii de aur”", există și 4 fibule. Numele popular de "Cloșca cu pui", a fost inspirat de formele stilizate - de păsări - pe care le au fibulele. Astfel, fibula mare e considerată a fi "cloșca" iar celelalte patru fibule inițiale, două mijlocii și două mai mici - dintre care una s-a pierdut imediat după descoperire - ar reprezenta "puii".
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
de "„Cloșca cu puii de aur”", există și 4 fibule. Numele popular de "Cloșca cu pui", a fost inspirat de formele stilizate - de păsări - pe care le au fibulele. Astfel, fibula mare e considerată a fi "cloșca" iar celelalte patru fibule inițiale, două mijlocii și două mai mici - dintre care una s-a pierdut imediat după descoperire - ar reprezenta "puii".
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
Apoi, diferite alte articole: lanțuri, compase, sule, cârlige de undițe, foarfeci, lame de brici, frigări mari (cu suporturile respective) cu doi sau mai mulți dinți, cuțite, etc. Din fier se confecționau și podoabe sau accesorii pentru îmbrăcăminte (catarame, paftale, nasturi, fibule, brățări, etc.). Dar podoabele erau mai ales din argint. În atelierele argintarilor daci (în care s-au descoperit și uneltele meșterilor: nicovale mici, dălți, pile, ciocănașe) se lucrau coliere, brățări, inele, fibule, broșe, catarame; de asemenea, piese de harnașament. Existau
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
podoabe sau accesorii pentru îmbrăcăminte (catarame, paftale, nasturi, fibule, brățări, etc.). Dar podoabele erau mai ales din argint. În atelierele argintarilor daci (în care s-au descoperit și uneltele meșterilor: nicovale mici, dălți, pile, ciocănașe) se lucrau coliere, brățări, inele, fibule, broșe, catarame; de asemenea, piese de harnașament. Existau adevărate centre meșteșugărești, grupând mai multe genuri de ateliere, printre care era și câte un atelier de orfevrărie; dar existau și meșteri argintari ambulanți, care se stabileau temporar în diferite localități mai
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
cartierul trei, tot pe fond de azur, se află o balanță de aur, cu talgerele în echilibru. În ultimul cartier, pe fond roșu, se află trei brâuri ondulate de argint. Piesa metalica din primul cartier, dextra, este cunoscută sub denumirea Fibula de la Suseni, izvor arheologic de inestimabilă valoare, aparținând fazei de început a epocii fierului. Ea reflectă nivelul de cultură materială și spirituala al locuitorilor de pe aceste meleaguri, al geto-dacilor, în ansamblu. Construcția din senestra evocă ctitoriile importante de pe aceste locuri
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
turn pe traseul curtinei. Pe lângă materialele din secolele XIV-XV, pe platoul din fața cetății s-au mai descoperit două bordeie din secolul al III-lea e.n. și materiale precum ceramică, cute de ascuțit din gresie, un fragment mic de opaiț, o fibulă de bronz cu piciorul întors pe dedesubt, precum și două monede romane imperiale de argint, una cu efigia lui Marcus Aurelius, cealaltă cu a lui Commodus. Ruinele cetății Oratea, cu cod RAN , sunt înscrise în Lista monumentelor istorice din județul Argeș
Cetatea Oratea () [Corola-website/Science/328304_a_329633]
-
că obținerea și prelucrarea fierului, olăritul și țesutul. S-a descoperit la Bornis un fragment de vas, pe care era zgâriat în pastă arsă numele Scorilo, cunoscut în antroponimia dacica. S-au descoperit amfore și obiecte ceramice, obiecte din metal, fibule, catarame, chei, monede provenind din subsidii. Sunt atestate existența unei organizări de tip politic și militar, fiind descoperit tezaur de vase de argint la Muncelul de Sus, piesele de harnașament de bronz placate cu foita de argint de la Sabaoni, sau
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
timpuri, astfel în locul numit "Pietriș" s-a descoperit o așezare aparținând culturilor Starcevo-Criș -neolitic, "Petrești"-eneolitic și materiale din epoca bronzului și dacice. Pe malul stâng al văii Secașului se află o așezare villa rustica, unde s-a găsit o fibulă, o monedă deteriorată și un denar de la Septimius Severus. În anul 1858, pe teritoriul acestei așezări, s-a descoperit un mormânt de inhumație ce conținea materiale din primele decenii ale secolului al III-lea. Săpăturile făcute în anii 1979 și
Miercurea Sibiului () [Corola-website/Science/299823_a_301152]
-
siturile din cartierele Fabric și Mehala. Epoca fierului, legată de înflorirea civilizației geto-dacă, este și ea reprezentată. Au fost descoperite ceramică, monede romane din aur și bronz precum și un cuțit la Pădurea Verde. Din perioada romană au fost descoperite monede, fibule și un vârf de lance în cartierele 1 Mai și Mehala. În vatra orașului este atestată o continuitate și după retragerea aureliană. În cartierul Freidorf au fost găsite fragmente de râșniță, semințe carbonizate, gropi de aprovizionare, toate datând din secolele
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
în vârful nasului pe suprafețele nazale golașe. Sunt lipsite de coarne. Ochii mari, urechile mici și ascuțite sau mijlocii, rotunjite. Membrele tetradactile sunt lungi, subțiri și delicate, fiind cam de mărimea unui creion. Radiusul și ulna sunt separate între ele. Fibula și tibia sunt sudate în partea distală. La genurile "Tragulus" și "Moschiola" oasele metatarsiene ale degetelor III și IV precum și oasele metacarpiene ale degetelor III și IV fuzionează într-un singur os, numit os canon. La "Hyemoschus" osul canon se
Tragulide () [Corola-website/Science/333175_a_334504]
-
Suprafețele articulare sunt în număr de două: suprafața articulară gambieră (tibia și fibula) și suprafața articulară tarsiană (talusul); ele sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin. sau articulația gleznei ("Articulatio talocruralis") este o articulație sinovială de tip ginglim (articulație trohleană), situată în regiunea gleznei membrului inferior, care leagă oasele gambei (tibia și
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
și suprafața articulară tarsiană (talusul); ele sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin. sau articulația gleznei ("Articulatio talocruralis") este o articulație sinovială de tip ginglim (articulație trohleană), situată în regiunea gleznei membrului inferior, care leagă oasele gambei (tibia și fibula), prin intermediul talusului, de scheletul piciorului. Această articulație joacă un rol primordial în mersul omului, asigurând statica și mișcarea membrului inferior, în stațiunea bipedă. Zilnic solicitată, ea este cea mai predispusă articulație la entorse, cel mai adesea la entorsele laterale ca
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
inferior, în stațiunea bipedă. Zilnic solicitată, ea este cea mai predispusă articulație la entorse, cel mai adesea la entorsele laterale ca urmare a unei inversiuni forțate a piciorului. Suprafețele articulare sunt în număr de două: suprafața articulară gambieră (tibia și fibula) și suprafața articulară tarsiană (talusul); ele sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsulă articulară întărită pe laturi de două ligamente colaterale puternice, ligamentul colateral lateral și ligamentul colateral medial, care mențin
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
puternice, ligamentul colateral lateral și ligamentul colateral medial, care mențin în contact cele două suprafețe articulare. "Ligamentul colateral lateral al articulației talocrurale" este așezat pe fața laterală a articulației, pe care o întărește. Acest ligament radiază de la maleola laterală a fibulei la oasele tarsiene învecinate, talus și calcaneu, și este format din fibre grupate în trei fascicule distincte, denumite în raport cu situația lor: fasciculul anterior sau ligamentul talofibular anterior, fasciculul mijlociu sau ligamentul calcaneofibular, fasciculul posterior sau ligamentul talofibular posterior. "Ligamentul colateral
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
elucidarea mișcărilor acestei articulații. Suprafața trohleară a talusului este mai lungă antero-posterior, decât suprafața tibiofibulară, permițând astfel mișcări ample de flexie dorsală și plantară a piciorului. Suprafața gambieră sau tibiofibulară este reprezentată de extremitățile distale (inferioare) ale ale tibiei și fibulei, care realizează o formațiune comparabilă cu o scoabă, formată în sus de fața articulară inferioară a tibiei, iar pe lături de fețele articulare ale maleolelor medială (de pe tibie) și laterală (de pe fibulă). Rezultă astfel o suprafață articulară concavă, în sens
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]