369 matches
-
Cîrstina Platoneasa și ficiorii ei vînd logofătului al treilea Pătrașcu, o vie cu locă de prisacă și pomi în Filipeni pentru niște „lei bătuți”, printre marii boieri martori fiind și Miron Costin mare comis. „Adică noi Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii miei Sîrghie și Macasin și Aftodor din satul dumisale lui Pătrașcu logofătul al treilea din sat, din Hilipeni ce ieste la ținutul Tecuciului, scriem și mărturisim cu acestu adevărat zapis al nostru, cum noi de nime nevoiți, nici asupriți, ce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și acești boieri au iscălit ca să se știe. * Fșrș dat Cîrstina Platoneasa și cei trei feciori ai ei vînd lui Pătrașcu al treilea logofăt partea lor din moșia Filipeni pentru 13 ughi, bani buni. „Adică eu Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii mii Sîrghie și Macasin și Aftodor din satul dumisale lui Pătrașco logofătul al treilea din Hilipeani, ce iaște în ținutul Tecuciului, scriem și mărturisim cu acestu zapis al nostru, cum noi de nime nevoiți, nici asupriți, ce de a noastră
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și a vorbit blând cu soție-sa, care surâdea și stătea cu gândul dus departe, departe, în tinerețea sa și a bărbatului. / - Pesemne așa trebuia să se întâmple, tu, nevastă! Numai de-ar fi om de treabă hoțul acela de ficior. Ce zici tu să-i dăm la fată, bivolița cu lapte, din poiată, ori îi cumpărăm mobilă de bucătărie domnească?...”). Ăla cu „janta” este prins de grumaz și tras, justițiar, spre tăietorul de lemne, după ce tata Teofil i-a întâmpinat
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
sa/Să vegheze somnul.” Cântecul „Pe la noi prin sat” conține o antiteză între viața satului din trecut și a celui de astăzi, autorul trăind cu nostalgia vremurilor de odinioară: „Pe la noi prin sat/ Multe s-au schimbat/Jucau fete și ficiori/ Ca și două flori./ Ei jucau în doi/C-așa-i pe la noi./ Dar acum toți țopăiesc/Parcă înnebunesc./ Ei în doi jucau/ În ochi se uitau/Iar acum nu se privesc/Parcă se urăsc./ Erau case mici/ Și ficiori
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
ficiori/ Ca și două flori./ Ei jucau în doi/C-așa-i pe la noi./ Dar acum toți țopăiesc/Parcă înnebunesc./ Ei în doi jucau/ În ochi se uitau/Iar acum nu se privesc/Parcă se urăsc./ Erau case mici/ Și ficiori voinici/ Fetele furca torceau/ Și frumos cântau./ Nu vă supărați/Și mă ascultați/Hora-n patru s-o jucați/Ca să n-o uitați,/Căci așa-i frumos/ Și gospodăros.” Pamfil Roată, originar din Ciocănești, stabilit în Vatra Dornei, interprează compoziții
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
a săruta./ Ea e-n fundul grădinii/ Să n-o vadă dușmanii./ Noi în brațe ne-om lua/Și-om învăța dragostea./” Cântecul „Năfrămuță cu tri pui” este un elogiu adus tinereții și jocului popular: „Năfrămuță cu tri pui/Alt ficior ca mine nu-i./ Nici aici, nici în cetate,/Nici în patruzeci de sate./ Refren: Hai, hai, mândra mea./ Hai, hai, draga mea./ Hai, mândra mea,/Țucu-ți gurița./ Strofa 2: M-o-nvățat mama juca/Mestecând mămăliga/ Cu mâna pe
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
acum casa lui, femeia era trecută și ea de cele „dorințe și aprinse” la tinerețe și îi dărui repejor un băiețel leit taică-su, îl boteză Olimpiu și încă un prenume, nu mai știu care, dar ce mai contează?, era „ficiorul” lui tata, lumina lui din cap (cum și era!), azimutul tuturor închipuirilor cosmice, îl plimba peste tot, îl arăta la toți ca pe un trofeu scump și câștigat greu cum odinioară pe „câmpul de bătaie sportivă cu mingea” . Toate și
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
într-o zi... Câteva seri mai târziu, am auzit la radio, împreună, o suită de cântece populare din repertoriul Mariei Tănase. Ca și cum ar fi ghicit că o ascultă poetul „Oltului”, Maria Tănase alesese cântece din Transilvania: „Nici acela nu-i ficior...”; „Orația de nuntă”, „Pe Mureș și pe Târnave” ș.a.” Octavian Goga a fost cucerit de la început. I-a plăcut vocea plină de culoare, frazarea inteligentă, sinceritatea simțirii, dar i-a surprins mai ales stilul autentic al cântecului popular, proaspăt și
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
răcorit. Apoi a luat-o pe Măriuca iar în brațe. Așa au mers până apropape de iarba unde cosea, dar acum aștepta, tatăl fetei. - Bună ziua, bade Grigore! Ai obosit? rosti cu vocea gravă Costache. - De-amu s-au înmuiat balamalele, ficior, răspunse tatăl fetei, un moșneag în putere, cu o pălărie mare și rotundă pe cap. Când eram ca tine, în două zile era culcată iarba. Acum mă târâie o săptămână pe dealurile astea. - Păi de-amu te-oi ajuta și
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
la mine acasă, să o fac nevastă. Numai să fii de acord. Eu sunt om de cuvânt și vreau să-mi respect femeia. Amândoi, eu și cu ea, să fim unul întru Dumnezeu. Asta mi-e crucea. - Mai băiete, măi ficior, d-apoi de când aștept eu ziua asta! Uite că de bucurie îmi dau lăcrimile. Vino la tata socru să te pup. Dumnezeu să va binecuvânteze și să aibă grijă de voi. Eu, de-amu, n-oi mai avea mult, mi
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
cât câștigă, dar consătenii lui sunt încredințați că, în curând, nu se va mai întoarce în sat. De la un timp, pe fața radioasă a lui Emiluț, se pot vedea umbre ciudate. Tata Sandu a băgat și el de seamă că ficiorul lui a devenit mai tăcut și chiar morocănos, așa că a hotărât să ia taurul de coarne. - Mă ficioru’ lu’ tata, care-i baiu’ tău? - Ni’ c! Îl lăsă tata Sandu câteva zile, apoi îl luă din nou: - Nu-i nici un
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
Îl lăsă tata Sandu câteva zile, apoi îl luă din nou: - Nu-i nici un bai dacă nu mai vrei să meri la oraș... - Nu-i asta! Tata Sandu era hotărât ca de această dată să afle boala ce îi macină ficiorul. Îl trase în grajd să nu îi vadă Saveta și, în bâzâitul înnebunitor al muștelor, începu să îl descoasă. - Îi vreo fătucă la mijloc? Ai lăsat-o borțoasă? - Nu fac eu de-astea! - Mie poți să-mi spui! Până la urmă
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
că o bicicletă ar rezolva toate problemele lui. Doar că bicicletele nu cresc pe garduri și costă o căruță de bani, pe care nu are de unde să îi ia. - M-am gândit să încerc să o iau în rate, oftă ficiorul, am făcut hârtiile, dar banca nu mi-o dat încă nici un răspuns. Tata Sandu căzu pe gânduri, împingând cu vârful cizmei din gumă paiele murdare de pe lespezile grajdului. - Auzi la tata, o să vindem porcu’ să-ți iei bicicletă! - Doamne feri
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
în care se ținea târgul, fără să spună o vorbuliță muierii, tata Sandu scoase porcul pe furiș și se grăbi cu el, amestecându-se printre târgoveți. Îl vându primului cumpărător, fără să se târguiască prea mult, cu gândul la bicicleta ficiorului. Tare îl avea drag pe Emiluț, era lumina ochilor lui. Ar fi vândut bucuros și casa, dacă ar fi fost convins că așa îi putea lua măcar o garsonieră în oraș. Își zări de departe muierea-n poartă, cu ambele
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
pe Emiluț al lui, călare pe o bicicletă strălucitoare, urmărit de o ceată de copii mărunței, apropiindu-se în viteză, stârnind în urma lui valuri de colb. Tata Sandu dădu să se ridice de pe bancă, dar căzu la loc. - Tată, strigă ficiorul de departe, am primit creditul! - Tulai Doamne! - Ce-i cu tine? Nu te simți bine? Tata Sandu își scoase pălăria și își trecu degetele noduroase prin smocul de păr cărunt, rărit de vreme. - Am vândut porcu’ ! Emiluț descălecă de pe bicicletă
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
Dumnezău, însă, nu-și întorsese fața de la ei. Găsiră un porc de aceeași mărime și culoare cu primul. Fericit cum nu mai fusese vreodată, Tata Sandu îl duse în coteț, după care începu a se învârti în jurul bicicletei lui Emiluț. Ficiorul tocmai îi arăta cu mândrie șaua reglabilă și schimbătorul de viteze, când se auzi țipătul dispre coteț. - Sanduleeee! - Ce-i baiu’ muiere? - Porcu’! - Ce-i cu porcu’ ? - La ce veterinar l-ai dus? - La Gligor, la cine altu’ ? De ce muiere
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (11) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 343 din 09 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului În săptămâna dinaintea nunții au venit în California din Carolina de Nord, Flavia și Elias cu “ficiorul” lor Sherban-Nicolae, respectiv Gem Și Ron Duane, fostele gazde nemaipomenit de atașate de Elena, fosta lor chiriașă din Atlanta-Georgia. Cu toții și-au suflecat mânecile și au intrat “în pâine”, dovedindu-se activi și folositori în efortul de închegare a unei
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (11) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359555_a_360884]
-
și mie./ Măr la lucru la pădure/ Cu țapină și secure./ Prin codru cu frunză deasă/Duc dorul mândrii de-acasă/Și la Târgul Fetelor/ Coboară în sat cu dor,/ Petrec cu patimă mare/Ca pi la Gurghiu pe vale./ Ficiorii de pe la noi/Îs frumoși ca niște flori,/ Ca florile lângă apă/ Și nu-s alții să-i întreacă./ Ficiori mai frumoși nu știu/Cum îs la noi pe Gurghiu./” Ansamblul „Cristal” al Școlii Generale din Glăjărie, secțiunea română a interpretat
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
de-acasă/Și la Târgul Fetelor/ Coboară în sat cu dor,/ Petrec cu patimă mare/Ca pi la Gurghiu pe vale./ Ficiorii de pe la noi/Îs frumoși ca niște flori,/ Ca florile lângă apă/ Și nu-s alții să-i întreacă./ Ficiori mai frumoși nu știu/Cum îs la noi pe Gurghiu./” Ansamblul „Cristal” al Școlii Generale din Glăjărie, secțiunea română a interpretat dansuri populare românești, iar secțiunea maghiară a executat dansul cu sticlă, specific localității unde pe la 1700 s-a înființat
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Mihai Giuran, un fost deținut în închisorile comuniste, persecutat de torționarul Ioan Ficior, a făcut recent un gest impresionant, donând spitalului județean din Slatina 21.000 de euro, din care au fost cumpărate două incubatoare pentru nou-născuți. „Este minunat să poți salva copii. Se spune că suntem țara cu o mare mortalitate în
La 86 de ani, un fost deținut persecutat de torționarul Ioan Ficior a donat 21.000 de euro pentru două incubatoare pentru nou-născuți () [Corola-blog/BlogPost/338731_a_340060]
-
lângă ușă, care avea un gol de două degete sub ea”, a spus Mihai Giuran pentru Gazeta Nouă. Într-un reportaj realizat de Agerpres, profesorul de limba engleză a relatat despre cum a fost persecutat la Periprava de torționarul Ioan Ficior, condamnat în martie anul acesta la 20 de ani de închisoare. „Iată-i pe ăștia pe care i-au condamnat acum! Unul, am fost sub el, Ficior, la Periprava. Eu am fost acolo, la secția grind. Acolo ne băteau așa
La 86 de ani, un fost deținut persecutat de torționarul Ioan Ficior a donat 21.000 de euro pentru două incubatoare pentru nou-născuți () [Corola-blog/BlogPost/338731_a_340060]
-
engleză a relatat despre cum a fost persecutat la Periprava de torționarul Ioan Ficior, condamnat în martie anul acesta la 20 de ani de închisoare. „Iată-i pe ăștia pe care i-au condamnat acum! Unul, am fost sub el, Ficior, la Periprava. Eu am fost acolo, la secția grind. Acolo ne băteau așa, în mod regulat și fără motiv. Așa, simțeau nevoia să bată, să ucidă. Am stat acolo vreo doi ani și ceva. Și ce? I-a condamnat la
La 86 de ani, un fost deținut persecutat de torționarul Ioan Ficior a donat 21.000 de euro pentru două incubatoare pentru nou-născuți () [Corola-blog/BlogPost/338731_a_340060]
-
părere. Zâmbetul Unchiului se schimbase o clipă în ceva ce nu pot defini. Doar ochii-i continuau să exprime un soi de acceptare și încântare sinceră, fără urmă din îndoiala ori ironia pe care au avut-o alții, auzind că ficiorul popii vrea să fie cioban. - Vreau să învăț. Vin să vă ajut la orice, fără bani, dar vreau să învăț. Pe cât eram de timid, aveam atunci o hotărâre fierbinte. Cu un zâmbet aproape șiret, Unchiu Niculaie a arătat cu boata
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
rostind un „Dumnezeu cu mila!” în loc de descântec de vreme bună. Am continuat să sui cu pași mici și rari. În Zănoaga de Jos, m-am întâlnit cu ciobanul de la berbeci. La perdeaua din Zănoaga de Sus, mă aștepta Mitu Dochin, ficiorul care avea să îl schimbe pe cel de la berbeci, ca să poată pleca acasă. Lipsit de experiență, eu aveam să îl însoțesc pe nea Ioniță lu Țui la cioporul de sterpe. Mi-am intrat însă în rol abia a doua zi
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
Curtea Supremă de Justiție a respins astăzi apelul colonelului în rezervă Ioan Ficior (89 de ani) și a decis să mențină condamnarea pronunțată pe fond de Curtea de Apel București, la 20 de ani de închisoare. Odată cu emiterea mandatului de arestare, polițiștii vor merge la apartamentul lui Ficior de patru camere din București
Deținuții lui au murit de foame. Colonelul Ficior, condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare, merge la pușcăria unde se servesc trei mese pe zi și meniu special de sărbători () [Corola-blog/BlogPost/338866_a_340195]