369 matches
-
și creșterea animalelor au fost principalele ocupații ai locuitorilor Țării Făgărașului și implicit ale Râurenilor. Pâmântul a însemnat pentru aceste așezări, sursa lor de venit, acesta fiind împărțit în mai multe categorii: Ceata de flăcăi În satul Râușor ceata de ficiori este formată de zece tineri, care mai demult trebuiau să aibe stagiul militar satisfăcut, care se adună în preajma sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în Ajunul Marelui Praznic, această ceată de feciori merge la colindat din poartă-în-poartă cântând colinde și vestind Nașterea
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
de rand din ținutul Putnei, iar alte documente precizau că este "os domnesc", fiind feciorul lui Ștefan al VII-lea Tomșa. Următorul fapt poate înclina balanța spre ultima ipoteza: în anul 1611, marele vizir Nasub-pașa preciza sultanului că "pribeagul iaste ficiorul răposatului Tomșa-Vodă" și Ștefan a primit steag de domnie. În anii anteriori, Ștefan Tomșa a invatat meseria armelor participând la luptele dintre francezi și spanioli în Pirinei. A fost lefegiu în armată lui Ștefan Bathory, iar mai târziu a intrat
Ștefan Tomșa al II-lea () [Corola-website/Science/299294_a_300623]
-
nici judecatu, nici dovedit au pierit. De care lucru mulți înspăimântați din lăcuitorii țării au început a gândi cum vor lua și ei plată ca și Arburie, că nu multă vréme după acéia, într-același an, au tăiat și pe ficiorii lui Arburie, pre Toader și pre Nichita."" Cronicarul scrie că decapitarea harmanului a constituit începutul unei puternice mișcări boierești împotriva domnitorului. Din întreg ansamblul de clădiri construite de Luca Arbore s-a păstrat până în zilele noastre doar biserica. Curtea boierească
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
în perioada 1950-1964. Campania pe care a derulat-o cât timp s-a aflat la conducerea IICCMER și care s-a intitulat ”Dosarul torționarilor” s-a soldat cu trimiterea în judecată și condamnarea lui Alexandru Vișinescu și a lui Ioan Ficior. Astfel, Vișinescu a devenit, în iulie 2015, primul comandant de penitenciar din perioada comunistă condamnat de o instanță din România pentru crimele sale. Pe 10 februarie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis printr-o sentință definitivă condamnarea
Andrei Muraru () [Corola-website/Science/333278_a_334607]
-
și noi am dat și am întărit slugii noastre Radului Patrascan pe aceli de mai sus zisă : satul Benestii și Buciumii și acea bucată de loc din hotarul Mihnestilor ca să-i fie de la noi uric cu tot vinitul lui și ficiorilor și nepoților și strănepoților și rastranepotilor lui și a tot niamul lui cât se vor alegi mai de aproape naclintit și nereusiit în veci. Iar hotarul acelor două sate Benestii și Buciumii,să fie pe hotarul cel vechi pe unde
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
iunie 1622, vistiernicul Simion Stroici a lăsat moștenire satul Miclăușeni "Lupului Prăjăscului și nepoatei mele Saftei, și fiului meu, la Gligorie, cu heleștee și cu prisăci și cu tot venitul, pentru că i-am luat spre dânșii ca să-mi fie ei ficiori de suflet". La sfârșitul secolului al XVII-lea (în 1697), urmașii lui Lupu Prăjescu, neavând urmași, au lăsat domeniul fraților Ioan și Sandu Sturdza, cu care se înrudeau. La data de 19 aprilie 1699, frații Sturdza și-au împărțit între
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
român de origine, Ștefan Rareș, care merse și mai departe decît hoții, comițînd în privința religiunii celei mai neofensive unicul act de netoleranță menționat în cronicile noaste“. Într-adevăr, în "Letopisețul Țării Moldovei", Grigore Ureche scria de domnia lui Ștefan vodă, ficiorul lui Pătru Vodă, fratele lui Iliiașu Vodă, 7059 iunie 15 zile: „Și ca să nu să vază ceva că iaste răsărit de la pravoslavie, toți ereticii din țara sa vrea, au să-i întoarcă, să fie la o lege, au să iasă
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
ei a fost cules și fotografiat de Leontin Ghergariu înainte de dispariția bisericii și are următorul conținut: "„Să se știe și aceasta cine au fost meșteri acestei sfinte biserici anume Frenț Nicoară din Agrij iară unul din Chendre a Petri Brudului ficior Gligorie. Iară să să știe și aceasta cine au fost preut bisericii aceștia anume Popa Petru atunci vinit de la Fechetău. Anul Domnului 1726”". a fost demolată pe la mijlocul secolului 20 după ce fusese înlocuită de o biserică de zid. Biserica de lemn
Biserica de lemn din Ban () [Corola-website/Science/310413_a_311742]
-
între 1452 și 1454 de un alt nobil român bănățean, Petru Danciu de Caransebeș. La fel, Ștefan și Mihail de Mâtnic în 1459 și respectiv 1467 vor contiuna șirul Banilor de Severin. Alți Bani severineni de origine română sunt: Ladislau Ficior de Hațeg și Gheorghe Mare, care pentru buna guvernare a Severinului este numit ulterior Ban de Belgrad. Cetatea Severinului este una dintre cetățile cheie ale sistemului defensiv dunărean împotriva turcilor. Titlul de "Ban", acordat neîntrerupt pe parcursul a 300 de ani
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
de „Pomelnicul Mănăstirii Voroneț”, care îl menționează pe „"Coste voevod"” ca unul dintre domnii Moldovei dintre domniile lui „"Lațco voevod"” și „"Petr voevod"”. În același timp, Grigore Ureche, citând un letopiseț leșesc, menționa pe "„Ștefan vodă, carile au avutu doi ficiori, Ștefan și Pătru”", menționând totodată că după domnia lui Lațco a domnit "„Pătru vodă, ficiorul lui Mușatu, 16 ani”". La rândul lor, cronicarul polon Jan Dlugosz si umanistul italian Filippo Buonaccorsi Calimacco relatează despre voievozii Petru și Ștefan care ar
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
dintre domniile lui „"Lațco voevod"” și „"Petr voevod"”. În același timp, Grigore Ureche, citând un letopiseț leșesc, menționa pe "„Ștefan vodă, carile au avutu doi ficiori, Ștefan și Pătru”", menționând totodată că după domnia lui Lațco a domnit "„Pătru vodă, ficiorul lui Mușatu, 16 ani”". La rândul lor, cronicarul polon Jan Dlugosz si umanistul italian Filippo Buonaccorsi Calimacco relatează despre voievozii Petru și Ștefan care ar fi avut un conflict pentru succesiunea la tron după moartea tatălui lor, Ștefan, „voevod al
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
acestuia. El a îndeplinit demnitățile de mare vistiernic (1631-1653) și mare vornic (1662) și a ctitorit mai multe biserici. Prima atestare documentară a acestei biserici este într-un document din 20 mai 7218 (=1710), în care se scrie că "„Silion ficiorul lui Neculai, nepotul Petrii, ce au fost căpitan"" vinde ""popii Ion de la biserica dumisale răpăosatului Iordachi ce au fost vistiernic mare"", un loc de casă pe Ulița Strâmbă. Pe lângă acest document, în inventarul bisericii se află o cruce de argint
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
în zăpodie, la Jijia. Cel mai vechi document istoric scris care amintește despre Todireni, datează din anul 1591, din timpul domniei lui Petru Voievod, domn al Moldovei. Al doilea document este un "zapis" de vânzare, prin care Lupul și Ion ficiorii lui Cucută vând cu 60 taleri lui Pătrașcu Udrea partea lui din Todireni, din 22 ghenar 7139 (1631). Iar cel de-al treilea document istoric scris prin care: "Moise Moghilă Vodă întărește din nou ieromonahului Silion și verilor săi satul
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
agăi, și cu acel agă ș-au spart săcreile și lădzile unora și altora, care au fostu pusă acolo, și multe lucruri scumpe și odoară au luatu, de s-au înplut de avere. Iară mai pe urmă i-au rămas ficiorul de murie de foame, a lui Panaitachie. Dece atunce au strâcat cetatea Sucevei ș-a Neamțului ș-a Hotinului"". La rândul său, cronicarul Nicolae Costin precizează că: ""... și punând lagum (praf de pușcă), sub zidurile cetăților le-au arungat din
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
prin replantarea a 110 de tei argintii pe bulevardul principal al orașului). În 1860 s-au descoperit la vechea intrare în parc, pe "„mâna dreaptă”", oseminte omenești, despre care administrația a stabilit că ar fi aparținut unui fiu de boier, "„ficiorul româncei”", care în anul 1806 fusese executat pe "„câmpul Copoului”", sub acuzația că se făcuse haiduc. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial forțele sovietice au vandalizat Obeliscul cu lei, distrugând de pe monument inscripțiile, stemele Moldovei și ale familiei Sturza
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
unitățile carcerale Poarta Albă, Suceava sau Borzești, în anii '50 și începutul anilor '60. s-a născut pe 4 aprilie 1928, în comuna Cucerdea din județul Mureș, într-o familie de credincioși baptiști. În timpul copilăriei sale, până în anul 1942, Ion Ficior mergea în mod regulat la biserică. În interviuri ulterioare, Ficior susține că a rămas credincios practicant și că nici în perioada în care a activat în PCR nu a renunțat la religia sa. Conform lui Ficior: Pe 1 octombrie 1942
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
și începutul anilor '60. s-a născut pe 4 aprilie 1928, în comuna Cucerdea din județul Mureș, într-o familie de credincioși baptiști. În timpul copilăriei sale, până în anul 1942, Ion Ficior mergea în mod regulat la biserică. În interviuri ulterioare, Ficior susține că a rămas credincios practicant și că nici în perioada în care a activat în PCR nu a renunțat la religia sa. Conform lui Ficior: Pe 1 octombrie 1942, Ion Ficior a intrat ca ucenic la atelierul electric al
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
până în anul 1942, Ion Ficior mergea în mod regulat la biserică. În interviuri ulterioare, Ficior susține că a rămas credincios practicant și că nici în perioada în care a activat în PCR nu a renunțat la religia sa. Conform lui Ficior: Pe 1 octombrie 1942, Ion Ficior a intrat ca ucenic la atelierul electric al Fabricii „Nitrogen” din orașul Târnăveni, unde, pe 17 august 1946, a obținut calificarea de electrician. În luna octombrie 1946 s-a căsătorit cu Maria Căluțiu, al
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
în mod regulat la biserică. În interviuri ulterioare, Ficior susține că a rămas credincios practicant și că nici în perioada în care a activat în PCR nu a renunțat la religia sa. Conform lui Ficior: Pe 1 octombrie 1942, Ion Ficior a intrat ca ucenic la atelierul electric al Fabricii „Nitrogen” din orașul Târnăveni, unde, pe 17 august 1946, a obținut calificarea de electrician. În luna octombrie 1946 s-a căsătorit cu Maria Căluțiu, al cărei tată, Dumitru Căluțiu, era pastor
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
ca ucenic la atelierul electric al Fabricii „Nitrogen” din orașul Târnăveni, unde, pe 17 august 1946, a obținut calificarea de electrician. În luna octombrie 1946 s-a căsătorit cu Maria Căluțiu, al cărei tată, Dumitru Căluțiu, era pastor baptist. Ion Ficior și-a cunoscut viitoarea soție prin intermediul fratelui acesteia, cu care Ficior era coleg de serviciu. După război, Ion Ficior ia primele contacte cu mișcarea comunistă, iar pe 17 august 1946 s-a înscris în Partidul Comunist Român. Este scos din
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
unde, pe 17 august 1946, a obținut calificarea de electrician. În luna octombrie 1946 s-a căsătorit cu Maria Căluțiu, al cărei tată, Dumitru Căluțiu, era pastor baptist. Ion Ficior și-a cunoscut viitoarea soție prin intermediul fratelui acesteia, cu care Ficior era coleg de serviciu. După război, Ion Ficior ia primele contacte cu mișcarea comunistă, iar pe 17 august 1946 s-a înscris în Partidul Comunist Român. Este scos din producție în aceeași zi și trimis de partid la Avrig, la
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
de electrician. În luna octombrie 1946 s-a căsătorit cu Maria Căluțiu, al cărei tată, Dumitru Căluțiu, era pastor baptist. Ion Ficior și-a cunoscut viitoarea soție prin intermediul fratelui acesteia, cu care Ficior era coleg de serviciu. După război, Ion Ficior ia primele contacte cu mișcarea comunistă, iar pe 17 august 1946 s-a înscris în Partidul Comunist Român. Este scos din producție în aceeași zi și trimis de partid la Avrig, la Școala „Dr. Petru Groza”, unitate de pregătire pentru
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
1946 s-a înscris în Partidul Comunist Român. Este scos din producție în aceeași zi și trimis de partid la Avrig, la Școala „Dr. Petru Groza”, unitate de pregătire pentru activiștii de partid și tineret condusă de Paul Niculescu-Mizil. Acolo, Ficior a fost pregătit în vederea alegerilor din noiembrie 1946. După terminarea studiilor acestei școli, Ficior a fost repartizat ca activist de partid la Județeana Târnava-Mică a Tineretului Progresist, unde a fost ales în Biroul organizației județene de partid și în Biroul
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
zi și trimis de partid la Avrig, la Școala „Dr. Petru Groza”, unitate de pregătire pentru activiștii de partid și tineret condusă de Paul Niculescu-Mizil. Acolo, Ficior a fost pregătit în vederea alegerilor din noiembrie 1946. După terminarea studiilor acestei școli, Ficior a fost repartizat ca activist de partid la Județeana Târnava-Mică a Tineretului Progresist, unde a fost ales în Biroul organizației județene de partid și în Biroul Județean al Blocului Partidelor Democrate. Deoarece socrul său era pastor baptist, în luna martie
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]
-
repartizat ca activist de partid la Județeana Târnava-Mică a Tineretului Progresist, unde a fost ales în Biroul organizației județene de partid și în Biroul Județean al Blocului Partidelor Democrate. Deoarece socrul său era pastor baptist, în luna martie 1947 Ion Ficior este retrimis în producție de către Organizația județeană a PCR Târnava Mică, la Uzina Electrică a Fabricii „Nitrogen” din Târnăveni, unde a îndeplinit funcția de secretar al celulei de partid. Între septembrie și decembrie 1948 este scos din nou din producție
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]