214 matches
-
Grand se bâlbâi așezându-și mai bine pălăria rotundă peste urechile lui mari. Și Rieux a înțeles foarte vag că era vorba de ceva despre înflorirea unei personalități. Dar funcționarul îi și părăsise și urca înapoi bulevardul Marnei, mergând pe sub ficuși cu pași mici și grăbiți. În pragul laboratorului, Cottard îi spuse doctorului că ar vrea să-l mai vadă ca să-i ceară un sfat. Rieux, care mototolea în buzunar foaia de statistică, îl invită să vină la consultații, apoi, răzgândindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
boala asta afurisită. Cred că asta mi-ar putea folosi. Rieux aprobă din cap, prinse un băiețel care i se repezise printre picioare și îl repuse încet în picioare. Au pornit din nou și au ajuns in Piața Armelor. Crengile ficușilor și palmierilor atârnau nemișcate, cenușii de praf, în jurul unei statui a Republicii, prăfuite și murdare. S-au oprit sub monument. Rieux tropăia, scuturându-și unul după altul picioarele lui acoperite cu un fel de grund albicios. S-a uitat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
S-a așezat pe o bancă între niște mici arbori prăfuiți și și-a șters sudoarea care îi curgea în ochi. Îi venea să urle ca să desfacă în sfârșit nodul violent care îi strângea inima. Căldura cădea încet printre ramurile ficușilor. Cerul albastru al dimineții se acoperea repede de o albeață care făcea aerul mai înăbușitor. Rieux s-a lăsat să cadă pe o bancă. Contempla ramurile, cerul, regăsindu-și încetul cu încetul oboseala. \ De ce mi-ați vorbit cu atâta mânie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
filmare din întreaga lume plecaseră de mult într-o altă misiune. Acum, Hagar se întorsese cu un singur client. Un bărbat pe nume Gorevici. Un faimos fotograf al faunei, care venise cu avionul, din Tanzania. Gorevici se instală sub un ficus mare, trase fermoarul raniței și scoase o plasă de nailon, ca un hamac. O așeză cu grijă pe pământ. Apoi scoase o cutie metalică, o deschise și asamblă o pușcă. — Știi, asta e ilegal, spuse Hagar. Aceasta e o rezervație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
marea veselie, în trupul cel mai puroios. Ce generații de vechi boieri se strînseseră, ca un bălegar nemernic, pentru nașterea acestui singular pămînt? Și dacă sînt oameni născuți să fie fecunzi și cum fecund și urît e grîul — Bogdan-Pitești era ficusul, făcut să bucure fără folos un salon sau o seră. Pe urma lui rămîne cea mai frumoasă colecție de artă din cîte avem. Și e prea mult” („Bogdan-Pitești“, în Rampa, 29 aprilie 1922). Gala Galaction: „De cînd a murit el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
logodnica lui, o săgetă cu o privire uimită. — Ce vrei? o apostrofă impertinent. Nu-și amintea numele operatoarei nr. 7. Poate nici nu-l știuse vreodată. — Trebuie să vă vorbesc, spuse Emma. În biroul șefului, inundat de lumina soarelui, un ficus luxuriant Își Întindea frunzele de un verde intens Înspre Tiburtina. Pe calendar, imaginea lunii mai era o catedrală barocă, probabil spaniolă. Șeful nu-i făcu semn să se așeze, dar Emma luă loc, căci nu se poate să vorbești cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Cea că-i confidențial, să ieșiți să vă dea plicul, să citiți că e strict personal și confidențial. Nici să vi-l dau eu nu a vrut.“ A urmat-o. Iliuță, șoferul lui Iachimovici, îl aștepta pe canapeaua din dreptul ficusului. Se juca cu un lănțug auriu de care avea atârnată o bilă roșie. Se așeză lângă el. „Complicații, nea Păsculescule“, oftă Iliuță. „Dom Jorj nu mai poate să vină. Ne-am întors azi dimineață de la întâlnirea de la Mare și acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mai poți face nimic în țara asta, unde o să se ajungă? La școală, primul om pe care l-am văzut a fost directorul. Mă aștepta la intrarea profesorilor, nerăbdător și pufăind o țigară. L-am urmat în birou. Avea un ficus uriaș în dreptul geamului cu jaluzele, așa că în încăpere erau numai săgeți de lumină. Soarele răsărise, luminând rece. Directorul se juca cu un pix ce avea la un capăt o sferă de plastic cu o gură zâmbăreață. - Eu și cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
unui spațiu îngust. Kristine m-a căutat cu privirea de câteva ori, și-a făcut ochii roată prin salonul unde ne-am refugiat când a început din nou să plouă, dar nu m-a văzut. Mă așezasem bine în spatele unor ficuși și nu voiam să-mi pierd avantajul. Am încurajat-o pe doamna Pärchen să vorbească, să-i dea înainte cu isprăvile lui Hans, ce-a cucerit, ce mănâncă, ce mizerii îndură. În acest timp, îi observam pe amândoi. Gelozia îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mereu și o perfecționez în fiecare zi. Clientul a coborât ochii, a surâs și a dat din cap vizibil jenat. A luat tava pe care am pus înghețata fără să încerce să mă privească și s-a refugiat imediat în spatele ficusului. L-am auzit cum începe să molfăie. Să stai după program nu e cine știe ce scofală. Am recuperat cartofii în douăzeci de minute, după care am aranjat scaunele și mesele și am curățat pământul din ghiveciul ficusului. Mi-am reamintit, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
a refugiat imediat în spatele ficusului. L-am auzit cum începe să molfăie. Să stai după program nu e cine știe ce scofală. Am recuperat cartofii în douăzeci de minute, după care am aranjat scaunele și mesele și am curățat pământul din ghiveciul ficusului. Mi-am reamintit, nu fără o oarecare surprindere, că ficusul e din plastic, iar pământul e de fapt nisip de culoare închisă. Am continuat să-mi bag nasul peste tot și să zornăi cheile în buzunar, schimbând priviri cu paznicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
să molfăie. Să stai după program nu e cine știe ce scofală. Am recuperat cartofii în douăzeci de minute, după care am aranjat scaunele și mesele și am curățat pământul din ghiveciul ficusului. Mi-am reamintit, nu fără o oarecare surprindere, că ficusul e din plastic, iar pământul e de fapt nisip de culoare închisă. Am continuat să-mi bag nasul peste tot și să zornăi cheile în buzunar, schimbând priviri cu paznicul de afară. Am controlat dacă chiuveta e bine desfundată, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
adevăr au fost uimiți - și doamna director, și Magda, și ceilalți. Parcă noaptea trecută nu arăta așa frumos. Era mai ceva ca în desenele animate, unde curățenia e sugerată prin sclipirile obiectelor. Scaunele ridicate pe mese aveau vârfurile picioarelor lustruite, ficușii se legănau unduitor, bucătăria era imaculată. Am simțat deodată că toată încrâncenarea pe care o acumulasem în mine de atâta timp se topește și piere. Am fost așa mulțumit, că am uitat să-l raportez pe Răzvan. Nu mă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
prea repede. În ceea ce privește ultima obiecție, o spun cu unele rezerve, pentru că e posibil să fi băut pe nerăsuflate și nu în înghițituri mici, cum e recomandat. Terminasem masa și mă pregăteam să mă întorc la lucru, când am remarcat sub ficus, la masa cea mai izolată, un bătrân într-un cărucior cu rotile. Fiindcă nu avea nevoie de scaunul de la masă, îl împinsese într-o parte, ceea ce incomoda clienții. Și chiar atunci, un grup de oameni corpolenți, aliniați unul în spatele celuilalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
plictisit și am pus textul la loc. Am închis scrinul. Deci așa stătea treaba. Ce să fac, s-o sun pe maică-mea, să vină cu cheia, să mai caut? Eram nehotărât. M-am mai uitat o dată în dulăpiorul din spatele ficusului, în alt dulap de pe hol, am mai scotocit prin raftul cu haine. Toată această operațiune de investigație inutilă mi-a consumat încă o jumătate de oră, timp suficient ca să iasă la lumină remușcările și sentimentele autocritice. Sprijinindu-mă de mânerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
stinse curând. Era ora doisprezece și un sfert și în sufragerie un al treilea sforăit se alătură celor două. La ora unu și douăzeci, perdelele se umflară, deși geamul era închis. Un vânt straniu se stârni de nicăieri și învălui ficusul într-un fum ca de țigară. Nimeni nu-l văzu, nimeni nu-l auzi. Se plimbă fără țintă prin casă - era o prezență incertă, nehotărâtă în privința propriei existențe, care ieșise de nicăieri și care trebuia să se manifeste într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cantină, de câini, de tanti Silvia, de muzeul Antipa și de Cișmigiu, iar la final, să povestesc de cheful unde au arestat-o pe Carmen. Cantina are o intrare generoasă, ca o adevărată instituție. Ai impresia că lipsesc mobile și ficuși, e o atmosferă de ușurătate și neîmplinire (poate mi se pare, pentru că intru acolo numai când mi-e foame). În dreapta sunt veceurile, care nu miros niciodată; în schimb chiuvetele picură mereu, fie dintr-un defect al robinetului, fie din neglijența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și chemase tot căminul la petrecere. Coborâsem de la primele acorduri și mă amestecasem printre oamenii care, tot așa, curgeau de te miri unde, ua, chef, ueei. Am reușit să iau cu mine două beri și m-am ghemuit lângă un ficus, să mă uit la dansatori, dar ce dansatori, că toți stăteau în picioare, și chiar dacă ar fi dansat, tot n-ar fi avut loc. Mă gândeam că era ziua ăluia de la doi, care obișnuia să dea chefuri din astea, dispersate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
peste o jumătate de oră (cel mult), muzica reîncepea. Așa că în momentul în care s-a luat curentul m-am gândit că o fi un gest intenționat, și ce dacă, mi-am zis, eram foarte mulțumit să mă ghemuiesc lângă ficus și să beau bere. Am zis că era întuneric, dar chiar beznă nu era, venea lumină de la stâlpul portocaliu de peste drum și se strecura printre picioarele și brațele petrecăreților, făcând umbre pe pereți. Îmi plăcea să mă uit mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cred, a răspuns Hugo mult mai încrezător decât se simțea. Din fericire, copilul amuțise, fascinat de locurile noi pe care le vedea și de mirosurile din primul birou în care intra. Nu-l interesa să creeze probleme. Era vrăjit de ficusul deprimat din ghiveciul prăfuit de pe biroul lui Neil. Hugo a luat loc, străduindu-se să-și țină în poală fiul pus pe explorări, în timp ce el își descria planul pentru întoarcerea la serviciu. — Deci, a încheiat el, numai diminețile ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
în localitatea Torfoprodukt și a închiriat o cameră în casa Matrionei. Denumirea satului Talnovo din povestire este, în realitate, Milțevo, din raionul Kurlovski, regiunea Vladimir 173. În povestire, totul este real, până la cele mai mici detalii: afișele îngălbenite de pe pereți, ficușii, pisica Matrionei etc. Atât viața, cât și împrejurările morții Matrionei Vasilievna Zaharova au fost prezentate așa cum s-au petrecut. Așa cum se întâmplă cu toate scrierile lui Soljenițîn, povestirea O întâmplare în gara Kocetovka se întemeiază pe un caz adevărat. Acesta
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
bogat; bomboană; bucate; bună voie; bunăvoință; bunicul; cald; cartof; căldură; cîntec; cîștig; colegi; de copil; cosmetice; culmea fericirii; culoare; curcubeu; dar; destulă; dezamăgire; dezastru; dinți albi; dorință; drag; durere; el; enorm; enormă; eu; eu și tu; exaltare; exuberanță; fabrica; fericită; ficus; flori; frumoasă; frumos; fum; grandioasă; haine; har; haz; iarnă; imens; imensă; incomparabilă; încordat; întristare; înțelepciune; lectură; lecție; lemn; liniște interioară; lume; mamă; manifestare; mașină; matematică; mie; minune; mîncare; mîndrie; mîndru; moment; motiv; multă; murdar; necaz; necesitate; nedescrisă; nefastă; nepăsare; nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din zona temperată (sunt cele cunoscute și studiate) b) subtropicale: citricele (lămâi - Citrus limon, portocale - C. sinensis, grapefruit - C. paradisi, mandarine - C. reticulata, mai puțin consumate fiind pomelo - C. grandis, lime - C. aurantifolia etc.), măslinele (Olea europaea subspecia sativa), smochinele ( Ficus carica), kiwi (Actinidia sp.), fisticul (Pistacia sp.), fizalis (Physalis peruviana), roșcovele (Ceratonia siliqua), zizifus (Zizyphus sp.) etc. c) tropicale: bananele (Musa sapientum), avocado (Perseea gratisima), ananasul (Ananas comosus), nucile de cocos (Cocos nucifera), curmalele (Phoenix dactylifera), mango (Mangifera indica), papaia
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fizalis (Physalis peruviana), roșcovele (Ceratonia siliqua), zizifus (Zizyphus sp.) etc. c) tropicale: bananele (Musa sapientum), avocado (Perseea gratisima), ananasul (Ananas comosus), nucile de cocos (Cocos nucifera), curmalele (Phoenix dactylifera), mango (Mangifera indica), papaia (Carica papaya), maracuja (Passiflora edulis), opuntia (Opuntia ficus indica), kiwano (Cucumis metuliferus), litchi (Litchi sinensis), carambola (Averrhoa carambola), rambutanele (Nephelium lappaceum), mangustanele (Garcinia mangostana), batatele (Ipomaea batatas) etc. 3.3. Importanța alimentară a legumelor și fructelor Un interes mult mai concret îl constituie clasificările produselor horticole în funcție de importanța
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de androginitate, un anumit decupaj capilar scurt, urmând fidel forma capului, o anumită alură a corpului și un anumit pigment meridional. În Ritm, femeile apar așezate pe un fel de rotondă, un postament, înconjurate de câțiva arbori cu tulpini groase, ficuși, dar cu un aspect fitomorf de lăstari uriași, de o senzuală suculență și cu frunze cărnoase care incorporează în vegetal o aparență de corporalitate, așa cum îi plăcea să constate lui Des Esseintes la plantele exotice, imitând diverse maladii venerice, afectând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]