681 matches
-
ca imagine cosmogonică a lumii. Legătura formală exterioară dintre aceste scene este asigurată de prezența singurelor automate din poem: monstrul metalic cu glas de oțel și plămâni de aramă sub forma căruia se închipuie poetul, respectiv fetele de aur din fierăria lui Hefaistos. Analogiile dintre autoportretul lui Homer (II, pp. 480-482) și imaginea lui Hefaistos atrag atenția asupra faptului că poetul își creează opera după cum zeul făurește lumea, opera fiind o lume mai cuprinzătoare, de vreme ce zeul apare ca personaj în lucrarea
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
etajată pe generații: generația cea mai veche (bunicul, maiorul de roșiori de la 1913), de mijloc (profesorul de rezistența materialelor) și aceea tânără (Chiril Merișor). Galeria, ca loc de întâlnire a povestirilor, descinde din tradiția acelui Han al Ancuței și a fierăriei lui Iocan: spațiu al povestirii la Sadoveanu, al interpretării faptelor la Marin Preda, galeria lui Constantin Țoiu se constituie ca punct de întâlnire a narațiunii faptelor cu interpretarea lor. Punctul de vedere al galeriei, suprema instanță a judecării evenimentelor, produce
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
Sadoveanu, Gheorghe Topârceanu, Alexandru Vlahuță și mulți alții. Reveniți la Cluj, Împreună cu profesorul Crișan Mircioiu, Nicolae Trifoi, regretata profesoară din Feleac, Eugenia Moraru și alții, la inițiativa profesorului Augustin Z. N. Pop, am realizat și instalat, În locul unde a fost fierăria tatălui său, o „stelă funerară” În amintirea lui Ștefan Micle, primul rector al Universității din Iași, azi Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Într-o vreme În care, În România, nu erau decât trei rectori. Copilul Ștefan Micle urma la Cluj, două
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
mii de victime, un fel de guerillero, un rezistent la imperialismul roman din acele vremuri și la acoliții săi locali, fariseii... dar astfel de eroi au fost cu miile! Balduin tace, este răspunsul cel mai elocvent. Se aude trenul, o fierărie grea ce se apropie foarte încet, ca un balaur bolnav, spre podul Constanța; în timpul ăsta Vladimir, citind gândurile omului de alături care continuă să tacă și va tăcea până la sfârșit, aude răspunsul, nerostit: - Tu nu poți să înțelegi, ești închis
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
ale potcovarilor. Azi așa, mâine așa, Constantin Seculin în nici trei ani s-a făcut meseriaș de ți-era mai mare dragul, iar meșterul chiar că prinsese drag de băiatul isteț și până la urmă priceput chiar și la lucrări de fierărie. E drept că prima dată caielele intrau cam greu în copite, că sunt nici mai mult nici mai puțin de 32, dar și pentru treaba asta meșterul avea o vorbă de duh: „Decât 32 la fund, mai bine tot atâtea
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
care se respectă trebuie să aibă și o rezervă bună de materiale, cel puțin 6 kg de fier pentru o zi. Asta a învățat în 12 ani de covăcie cu uica Mihai. Un Mercedes pentru un cal A lucrat și fierărie, dar ca potcovitul nu-i nici o meserie, crede Constantin Seculin din Giarmata-Vii. A făcut porți dintre cele mai frumoase, cu ornamente cum le plac oamenilor de la țară, garduri din fier de toate felurile, grilaje și câte și mai câte. „Dacă
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
dogoarea e mai mare decât afară. Oricum lângă vatră are vreo 45 de grade „la umbră”, glumește potcovarul cu cea mai mare căutare din Banat. Chiar și la Timișoara, unde are locul de muncă, a lucrat multă vreme într-o fierărie. Își amintește că în-tr-o vară, una dintre cele mai fierbinți din Banat, afară erau 40 de grade, iar în atelierul lui de la „fabrică”, temperatura trecuse binișor de 50. Acasă, în Giarmata Vii, unde potcovește caii satelor din pustă, transpiră el
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
deja șef de stat major, o cunoaște pe Silvia, actuala soție. Pentru a se putea căsători trebuia însă acceptul ministrului, iar acesta a întârziat un an de zile, motivul fiind că era fiică de chiaburi (tatăl avea un atelier de fierărie). În tot acest timp, fratele Silviei era medic la Școala militară de aviație din Focșani, dar asta nu era o problemă... Lungindu-se așteptarea, viitoarea mamă-soacră nu mai voia să-l vadă, caracterizându-l drept „om de nimic”. Pentru a
Agenda2005-27-05-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/283901_a_285230]
-
vreo trei ani și jumătate. Cam atât așteptaseră să li se împlinească visul de a deveni părinți. Să li se umple casa de gălăgia unui sâmbure de om. El era mai toată ziua ocupat cu treburile sale în atelierul de fierărie, de unde se auzeau loviturile ciocanului pe nicovală, ca o muzică de toacă într-o mânăstire, înălțându-se spre culmile munților a rugă către Creator. La un moment dat ușa fierăriei se deschise larg și de afară pătrunse un val rece
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
mai toată ziua ocupat cu treburile sale în atelierul de fierărie, de unde se auzeau loviturile ciocanului pe nicovală, ca o muzică de toacă într-o mânăstire, înălțându-se spre culmile munților a rugă către Creator. La un moment dat ușa fierăriei se deschise larg și de afară pătrunse un val rece de zăpadă spulberată de viscol, învăluind-o pe bătrâna moașă, ca într-o mantie de crăiasă. - Gligor, ficioru' mamii, i se adresă moașa precipitată, vinâ câ Veta ț-a adus
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
se adresă moașa precipitată, vinâ câ Veta ț-a adus pi lumi o ghitamai fata, frumoasâ ca șâ ea! - Fatâ? lăsă bărbatul să-i scape un oftat fără să vrea. Dezamăgirea i se putea citi pe față, chiar dacă lumina din fierărie nu era cea mai bună. Doar jarul din vatra forjei mai arunca din când în când steluțe de aur, peste sculele frumos orânduite pe marginile cuptorului, luminându-i fața fierarului, plină de funingine și transpirație. - Da, o copchilâ durdulii șâ
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
pe moșia boierilor Rossetti. Mai sus de Știrbeni s-au stabilit familia Pâțu, venită din Cașvana și familia Prențu - Prințu și spre apus de familia Pâțu, pe deal, se găsea familia Munteanu și Călinescu (zis „Poamă Albă) și Fieraru (practica fierăria!) precum și Olaru (făcea oale, era olar). în hotar cu grădina lui Pâțu a locuit Cristea Hacigheanu, funcționar la primărie, dar care nu era din Bucovina, dar, cu siguranță, este la origine ardelean. După locul viran de pe malul pârâului Dunavăț, teren
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din altele. Întinderea totală a moșiei supuse exproprierii era de aproximativ 1.000 ha, care, conform cu procesul verbal încheiat, a fost repartizată astfel: A. Terenuri nesupuse exproprierii 1. 2,75 hapădure 2. 18 ha - curtea conacului, cu via, livada, saivanele, fierăria și atenansele (cele ce aparțin deî) 3. 3 ha - teren mlăștinos, impropriu pentru cultură, la Valea Boțului 4. 6 ha - imaș și râpi necultivate de la via căpitanului Boteanu 5. 2 ha - imaș și râpi improprii pentru culturi din Tureatca 6
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
foarte târziu, când și-au dat seama cât au pierdut ținându-se numai de coada sapei și a vacii. Românul era prea mândru ca să poată pune mâna pe ciocan, nicovală, forjă, ca să-și ascută sapele, hârlețul, fierul de plug, toporul, fierăria era meserie pentru țigani. Tot așa, deși erau și între români talente și înclinații, era o rușine să cânți la un instrument, să înveți muzică, s-o cânți și s-o compui, fiind considerată tot o treabă lăsată pe seama țiganilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al XIX-lea. În vechile documente despre satele răzășești Filipeni și Fruntești nu se face nicio referire la cei care prelucrau și modelau fierul, deși ni se spune de „drum de care”, bătut și adâncit. Pentru satul Lunca este menționată fierăria lui Manole Căldăraru la 1870 și a fratelui său Dumitru Căldăraru, fiind amintiți și la 1891.47 Alți fierari în Lunca au fost Gheorghe Cararău, Lupu Bucătaru (venit de la Ruși - Ciutea, comuna Letea Veche) și Vasile Călinescu (Poamă Albă), care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la 1891.47 Alți fierari în Lunca au fost Gheorghe Cararău, Lupu Bucătaru (venit de la Ruși - Ciutea, comuna Letea Veche) și Vasile Călinescu (Poamă Albă), care arată că în secolul al XX-lea meseria „țigănească” trecuse și la români. O fierărie în Lunca avea unul Prențu (pe lângă magazinul mixt) care a avut o pățanie cu un activist de partid prin anii ’50: Activistul de la Bacău umbla cu „lămurirea” prin comună și folosea o brișcă pe două roți, luată de pe la un țăran
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe două roți, luată de pe la un țăran, cu tot cu cal. S-a întâmplat că a sărit „raful”, șina de fier de pe roată și trebuia o șin nouă. Activistul a cumpărat de la magazin o bucată de șină și s-a dusă la fierăria lui Prențu, să „o tragă” pe roată. Prențu, ca toți meșterii cu fasoane, se apucă de treab fără tragere de inimă (plata de la activiști era în ceruri) și, la un moment dat, îi spune clientului că nu ajunge raful. Atunci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
activistul își dă haina jos, își suflecă mânecile și-i arătă lui Prențu că șina era suficientă, a înroșit-o în forjă, a bătut-o pe nicovală, a întins-o pe roată, uimindu-i pe toți cei strânși ca la „fierăria lui Iocan”. Activistul nostru era fierar de meserie.58 în Slobozia era un meșter - moș Vasile Lungu - care ascuțea topoarele, sapele, secerile și fiarele de plug. Apoi prin sate mai veneau meșteri țigani itineranți. Perfecționarea mijloacelor de obținere a celor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
strângerea cotelor erau fel de fel de băgători de seamă: colectori, delegați, membri în comisia de Î, delegat de batoză, la treierat, când cotele se luau direct de la arie, 416 activiști de tot felul. Dintre activiști, în afară de cel care, la fierăria lui Prențu a arătat practică cum îi ajunge „raful” pe roată, lumea își mai amintește de unul pe care-l chema Frumușelu, mică și negricios. sta învăța la fără frecvență, era prin clasa a VI-a, și avea obiceiul dă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în minte scena de zeci de ori, mai reală decât în realitate, și toate detaliile, mișcările rochiei ei și ale micuței genți pe care o purta, gâtul ei alb în soarele care tocmai răsărea, zgomotul nicovalei lui Bouzie, a cărui fierărie e la doi pași, ochii roșii ai lui Fermillin, bătrâna Sèchepart măturând în fața ușii, parfumul paielor proaspete, vaietele lăstunilor pe acoperișuri, mugetele vacilor pe care tânărul Dourin le duce în parc. Toate astea de zece ori, de o sută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
din globul de pe cap mațul de cauciuc și la urmă își deșurubă și globul, așezându-l la picioare lângă tub. — Să mă omori - zise omul ștergându-se de sudoare -, da’ nici până astăzi nu m-am putut obișnui cu toată fierăria asta. Da’ dacă astea sunt condițiili... Păi cine te pune să umbli așa în spațiu? zise Dromiket 4. — Nevoia, dom’șef, răspunse omul. Când acasă plâng copilașii, ce să faci? Îți iei sarsanaua și te duci oriunde să aduci, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
și coana preoteasă, așa că se putea începe petrecerea. Cel sărbătorit alături de oile din țarc, era cel de al treilea copil al lui Moș Constantin. Era înclinat mai mult spre meserie. Nu-i plăcea nici oieritul și nici agricultura. Îi plăcea fierăria, de aceea l-au dat ca ucenic la un localnic, să învețe meseria de fierar. Era mult de lucru într-o comună așa mare ca Pecineaga, unde trăiau vreo patru mii de suflete. Coana preoteasă era învățătoare ca mai toate
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
și coana preoteasă, așa că se putea începe petrecerea. Cel sărbătorit alături de oile din țarc, era cel de al treilea copil al lui Moș Constantin. Era înclinat mai mult spre meserie. Nu-i plăcea nici oieritul și nici agricultura. Îi plăcea fierăria, de aceea l-au dat ca ucenic la un localnic, să învețe meseria de fierar. Era mult de lucru într-o comună așa mare ca Pecineaga, unde trăiau vreo patru mii de suflete. Coana preoteasă era învățătoare. Toți copii lui
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
de tot de ciment, întins lângă șanț ... Cât despre fânar și casă erau vechi, aveau 30 de ani, fuseseră făcute de taică-său, cu lemne furate din pădure în timpul răscoalei”. Casa lui Vasile Boțoghină era așezată la 3-4 case de fierăria lui Iocan: ,, Avea o curte mititică, în mijlocul căreia stătea căruța omului, nu avea nici un șopron, nici vreun salcăm mai umbros sub care s-o vâre. În fundul curții se vedea un fel de gard mic, din nuiele care despărțea casa și
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
ar fi suportat jupuirea pielii în locul respectiv, doar, doar, să nu se mai cunoască însemnul blestemului roman. Își aduse aminte de gestul făcut de procuratorul Ponțiu Pilat cu puțin timp în urmă pe treptele pretoriului, în urma căruia fusese dus la fierăria fortăreței Antonia. Acel gest al procuratorului avea să-l simtă imediat pe propria piele căci în momentul în care cercul înroșit în foc fusese alipit pe braț, soldatul ținu pecetea de fier înfierbântat până la roșu, mult mai mult decât ar
FRAGMENTUL AL NOUĂLEA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349495_a_350824]