544 matches
-
Io crez că toate pă lumea asta are limba lor și animalele și florile, iaca pînă și casele. De ce scrîșnește zidurile cînd intră buldozerul În ele și lemnele de ce schelălăie ca un cîine călcat de tramvai cînd le taie cu fierăstrău ca să-ți spuie ca le doare. țmult o să mă mai terorizeze cu animismul ăsta deșănțat parcă o aud pe mama mare stelele sînt ochii lui Dumnezeu văd pînă și ce faci În somn și eu mi le și Închipuiam acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Vineri puhoi dă lume se Înghesuia ca la hram și biserica nicăieri. Numa moloz, cărămizi, lemne și fiare. Am coborît că nu să mai putea circula. Doi pereți rupți la jumătate să mai ținea În picioare - parcă-i tăiase cu fierăstrău pă mijloc și pă ei să vedea sfinți jupuiți și fără capete. Îți venea să plîngi, vecină, și să cazi În genunchi și să te-nchini la Dumnezeu să ne ierte că astea-s semne rele că prea ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
gură. Făcui niște salată de zarzavaturi pentru la iarnă. Fo cinci chile. Aoleu, măiculiță, ce-am mai muncit la iele. Spală-le, curăță-le, taie-le, dă-le pă răzătoare. Mă dureau șalele de gîndeam că m-a tăiat cu fierăstrău, picam dă somn da nu mă lăsai pîn nu... și cînd să-mi hodinesc și io oasele, unde Începură să urle cîinii dă ziceai că vine cutremuru. Nu-nchisei un ochi toată noaptea. Doamne iartă-mă, că parcă intrase necuratu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
-mi place ce am văzut acolo, adăugă ea după un timp. Muntele e plin de oameni. La început credeam că taie pădurea ori că au deschis o exploatare minieră, dar nu, cu altceva se ocupă. Nu se aude zgomot de fierăstraie mecanice și n-am văzut camioane care să care minereul nici utilaje de săpat. Toată lumea se agită, dar nu fac nimic din ce ar trebui să facă pentru a scoate aur din pământ. Până ce venise noaptea, nu mai schimbaseră nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
foloseau barda pentru cioplitul grinzilor, căpriorilor, furcilor, amânarilor, leațurilor etc. Scândurile necesare erau obținute prin despicarea butucilor cu o pânăză mare de ferăstrău, într-o instalație și unealtă numită trașcă; nu avem știre nici despre folosirea forței apei în purtat fierăstraiele de despicat lemnul. Trașca a fost folosită de Toader Vartalomei Pușcuță, prin 1953-1954, când sau făcut reparațiile celor două școli (școala veche a lui Sterian și cea mai nouă din 1924) și s-au despicat scânduri pentru gardul școlii, când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întrucât poate fi fabricată în serie și funcționează cu un echipaj redus cu o cincime. La începutul secolului al XVII-lea, Amsterdamul se transformă într-un imens șantier de producție, vânzare și întreținere a navelor. Atelierele sale utilizează macarale și fierăstraie acționate de forța vântului. Flota sa este enormă, foarte bine înarmată și superioară celorlalte țări: nave de 2 000 de tone cu 800 de persoane la bord transportă mărfuri cât toate celelalte flote europene la un loc - mai exact, trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
transpirație pe spate, își răcoreau obrajii stacojii cu apa stătută dintr-o sticlă de plastic și râdeau a nesimțire făcându-și un nou plan de atac. Îl și vedeam pe fălosul meu pin ars pe propriul său rug, doborât de fierăstrăul nemilos, cu coroana-i stufoasă ghilotinată, sau ciumpăvit cu securea de război. Uruitul amenințător al tractorului reîncepu mai abitir. Simțeam cum mi se scurtează și mie zilele odată cu cele ale pinului centenar. L-au zgâlțâit, l-au împins în toate
COPACUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363484_a_364813]
-
Păsări de noapte, așezate pe ele, vor cobi cu blestem asupra cuprinsului pădurii. Carii, groparii pădurilor, se vor înșuruba în lemnul încă viu, lovind cu sunet de ceasornic mereu și mereu, ca gândurile triste decurgând din negre amintiri. Viespile cu fierăstrău îi vor pistruia lemnul lipsit de coajă. Va rămâne an de an tot mai golaș, până va muri în picioare, dăinuind cu schelet sur în lărgimea pădurii, asemenea unui coșmar. Jos, mușchiul va acoperi treptat trunchiurile putrezite ale brazilor căzuți
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
-s de smoală, Sufletul, numai rană. Vântul ne sfâșie carnea, Noaptea ne doare visarea. Marea-i o corabie înecată. Muntele, o pantă neurcată. Mustul din struguri, otravă, Sufletul, doar o epavă. Licuricii sângeră-n noapte. Regina nopții zace moartă. Colții, fierăstraie Ce spintecă altare. Oamenii-fiare Zămislesc puroaie Și sorb licoarea lumii toată, Mulțumiți de prostia revărsată În haine de neguri duhnitoare A răceală și a moarte. Doamne, dă un pic de soare Și-o floare deschisă la culoare Și-o aripă
DUREREA LUMII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349852_a_351181]
-
de declarat acolo, doar au fost atenționați să nu vândă la speculă grăunțele aduse din Banat. O altă întâmplare de groază a avut loc într-o primăvară când tata și uncheșul Iacob s-au apucat să taie un fag, cu fierăstrăul. Ei știau că trebuia să facă tăietura înclinată către deal, că fagul să cadă la deal, nu la vale, în pârâu. Tăiau și dinspre vale, unde bătuseră o pană de lemn, obligând copacul să se încline și să cadă la
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
ne mănâncă din palmă. Într-adevă nu am apucat să vă spun de această căprioară, care are sălașul ei în padurea vecină, căci noi ne învecinăm cu o pădure seculară care a fost transformată în parc și care nu a văzut fierăstrăul sau securea. În poza alăturată o vedeți pe Betty în toată splendoarea ei, fotografiată de Luminița, fata mea. Noi locuim împreună, eu, fata mea Luminița, și copiii ei, Daniel și Simina, nepoții mei! Ce mi-a mai spus năstrușnicul Moș
BETTY, CĂPRIOARA DIN GRĂDINA NOASTRĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348175_a_349504]
-
Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Mocănița Aleargă mocănița, fără gări, Prin munții ce se pierd în depărtări, Cunoaște cotiturile odihnitoare Și pâlcurile de ferigi și căprioare. Merge în ritm cu susurul izvoarelor, Cu fierăstraiele ciocănitoarelor. Șuieră prelung și ascultă mirată; De un dor de ducă aleargă chemată. Cerul se sprijină pe vârfuri de munte, Iar norii nu îndrăznesc să le înfrunte. Visează, vibrează eternă pădurea; De pretutindeni arome, de aiurea. Cum timpul a uitat
MOCĂNIŢA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361940_a_363269]
-
mocirlă de sudoare. „ O șchiopătare de vulturi căzuți din stele/ Prin oțățitul întuneric tare/ O răstignire fără cruci și fără schele/ O golgotă ștearsă, fără altare.”- iată imaginea lor în mișcare. O altă imagine, parodică, a mizeriei găsim în ”Serenada”: Fierăstraie și rindele Rod în ciurciuvele Pe la trei Vin păduchii mititei Pe la cinci Ploșnițele cu opinci. Șobolanul te miroase Pe la șase Gâlcile dacă ți-au copt Doctorul vine la opt. Dar nu râdeți, pare a spune poetul, trăgând apoi concluzia dureroasă
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
Nicu Secariu, tatăl Georgetei să-mi facă și mie un raft pentru cărți că este dulgher de meserie și se pricepe la toate. Se apucă imediat de lucru, stau lângă el să-i țin de urât, dă-mi te rog fierăstrăul, ține-mi te rog scândura asta să o tai, nu știu unde am pus cuiele, aș avea nevoie de ruletă și, așa mai departe. Ca elev, i-a plăcut desenul, visa să ajungă pictor, desena din memorie piramide, sfincși, statuile din Insula
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
parcă, ce cântăreț al generației sale mai apare în vremile acestea la radio, televiziune sau pe scenă, cel puțin pe o treime din cât apărea?! Este vorba despre Gabriel Cotabiță, un artist complet, cu glas tonic, vibrant, percutant ca un fierăstrău ce zimțează sufletul, un artist dintre acei rari, care cântă inteligent și alege compozițiile muzicale, nu le ia ca pierdute de cineva, un artist atent la text, nu agățînd cuvintele de note ca rufele de cârlige, un ziditor de cântec
GABRIEL COTABIŢĂ. ZIDIREA CÂNTECULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352110_a_353439]
-
după ajungerea în Canada. Astăzi câți studenți gândesc, oare, așa? Și câți efectuează o astfel de practică și nu duc la facultate doar dovada scrisă a trecerii lor printr-o fabrică, ajungând ingineri fără ca măcar să știe ce este acela un fierăstrău? După al doilea an de studii și o lună de turnee prin marile păduri franceze, Tiberiu Cunia își ia examenele de absolvire și, cu diploma în buzunar, se întoarce la Paris. Șansa, într-adevăr, fusese de partea lui și de
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Copiii încercau în dinți/ caratele ierbii“. „Mult prea sus — rândunele,/ o pulbere fină“. (...). „Pâinea prăjită pe plita,/ reface seară“. „Văd degetele îmbătrânind chiar acum,/ deasupra cartofilor". (...). „Calmi ca piatra/ pe care inscripția e terminată“. (...). „Mi-e sufletul că uns/ pe fierăstraie“. „Mâna care umblă prin cenușă își amintește". Concretul este soluția lui Horia Gane, acel concret care poate defini senzații particulare scoțând versul dintr-o posibilă atmosferă neutră. (Din textul apărut în revistă: „România Mare"din 6 aprilie 2001). Al. Horia
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
un pridvor. Domnul Tomoiagă și-a propus refacerea gospodăriei țărănești tradiționale. Astfel în interiorul casei se află obiecte de familie, lăzi de zestre, covoare, straie vechi: sumane, cămăși, ițari, cioareci, opinci. Pe pereții exteriori sunt expuse obiecte de muncă: coase, greblă, fierăstrău, roată, tânjală, cioflânce (pene metalice folosite la trasul lemnului în pădure), țapine, unelte cu o coadă de lemn și o cange metalică la capăt, utilizate la rostogolitul buștenilor, halău (uluc săpat în lemn pentru adăpatul animalelor). În curtea casei se
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Nicu Secariu, tatăl Georgetei să-mi facă și mie un raft pentru cărți că este dulgher de meserie și se pricepe la toate. Se apucă imediat de lucru, stau lângă el să-i țin de urât, dă-mi te rog fierăstrăul, ține-mi te rog scândura asta să o tai, nu știu unde am pus cuiele, aș avea nevoie de ruletă și, așa mai departe. Ca elev, i-a plăcut desenul, visa să ajungă pictor, desena din memorie piramide, sfincși, statuile din Insula
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
de sute de ani, a făcut să zboare porumbeii poposiți pe acoperișul caselor, au alergat în disperare pisicile și câinii, și orice ființă vie s-a zguduit rămasă fără cântec, strigăt sau vorbă. Totul a amuțit lăsând doar sunetul unui fierăstrău mare aducător de moarte. Am privit trunchiul chinuit și am auzit prohodul intonat de cerul îngreunat de nori. Au tăit copacul din fața ochilor mei. L-au desfăcut în cercuri dând frâu liber furtunilor să se arunce cu forța peste curți
COPACUL de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369945_a_371274]
-
Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă comerț cu lemn. Un prinț de neam avid Tot cumpără lemn de molid Ca să-l toace în fierăstraie Și să facă din el... parale!... Îl plătește pe răzăș Pe lemn, c-un bun peșcheș Toată lumea-i mulțumită Când se mișcă multă mită!... Și uite așa, într-un an sau doi Ne-au rămas versanții goi Ne trezim cu
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
nr. 2118 din 18 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cine plătește ?! ( în urma unui reportaj T.V.) Bucegii plâng cu lacrimi de rășină. Oftat adânc răsună printre brazi cu întrebarea mută, despre vină și un răspuns de dat, nu mâine ... AZI ! Gem fierăstraie puse pe tăiere, să umple pungile nesățioase trecând prin porțile de priveghere deschise abuziv, cu mite grase. Rămân doar cioturi pe versanți care acum, se înfrățesc cu norii. Degeaba jalbe duse spre-adresanți ! Sunt orbi sau surzi, ori trădători notorii. Bucegii
CINE „PLĂTEȘTE” ?! de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369352_a_370681]
-
Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă comerț cu lemn. Un prinț de neam avid Tot cumpără lemn de molid Ca să-l toace în fierăstraie Și să facă din el... parale!... Îl plătește pe răzăș Pe lemn, c-un bun peșcheș Toată lumea-i mulțumită Când se mișcă multă mită!... Și uite așa, într-un an sau doi Ne-au rămas versanții goi Ne trezim cu
PLUTAŞ PE BISTRIŢA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369771_a_371100]
-
vadurile lui întunecate, transformând punctul acela mișcător într-un abur al unei fantasme albe ce se pierdea în lumina filtrată a lunii..Noapte de noapte, brațele fluidice ale acestui vis urât al tinereții mă urau și-mi răvășeau somnul cu fierăstraie-n el, iar diminețile friguroase îmi înghețau lacrimile furișate în colțul ochilor obosiți. Emanuel o srânse în brațe ca pe o lebădă tristă căreia îi murise perechea și o aruncaseră valurile pe un țărm pustiu. Dragul meu, ia aminte, viața
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
butoaie or țîne numa cinci ani... dar dacă le fac din ala pă care-l cot io amu, apoi țîn o viață!”. Se decide la unul care corespunde criteriilor numai de el știute și prima surpriză: apare cu un lung fierăstrău ce era ascuns din timp în loc numai de el știut și începe să-l taie! Încă nu apăruseră ucigașele drujbe. Mă ofer să-l ajut dar sunt refuzat! Încăpățânarea lui mă surprinde. Îl avertizez, copacul poate să cadă peste el
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]