813 matches
-
tot satul la subsuoară rămîne o apă care se bea singură Leziuni incompatibile cu viața Totul atîrnă de un fir de păr trei patru vrăbii în piersic 5-6 în sălcii Iisus a împărțit minuțios temele; caraghioase sînt ultimele puteri o fiertură de ierburi pentru răceală un biscuite sărat o gură de whisky simțul exact al limbii somnul în tălpile goale pe cuțitul de pîine Antecedente Există o coerență a fricii o rutină palidă luminată de ger un deget care exorcizează adjectivele
Poezii by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/2687_a_4012]
-
30, fiindcă, după cum ne-a spus soția unui veteran de război (bucătăreasă de campanie), respectiva arătare, semănând cu un avion în miniatură calcinat, trebuie fiartă cel puțin 7 zile și 8 ore la foc mare și dens (!?!). Mențiune specială: în fiertură se adaugă două linguri zdravene de hidrat de sodiu cristalizat... După fierbere se va prăji cam 3 ore în ulei clocotind, apoi vietatea se va depune pe un platou de oțel vidia și va fi tranșată cu ajutorul unei ,Drujbe" și
Sorcova Veselă? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11021_a_12346]
-
statul într-un picior pe marginea tinetei ore în șir, cu mîinile ridicate, călcatul pe picioare, poziția neclintită pe marginea priciului cu privirile ațintite asupra degetelor de la mîini întinse pînă la vîrful picioarelor, genuflexiunile și flotările făcute pînă la leșin, fiertura fierbinte din gamelă sorbită pe brînci, frecatul pe jos de dimineața pînă seara, morișca (rotisorul satanic, instrument ideal al expunerii întregului corp biciuirilor nemiloase venite din toate părțile), loviturile din ce în ce mai dure primite de la frații de suferință, supuși și ei acelorași
în Infernul cu prelungire by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10174_a_11499]
-
este în multe părți din țară asemănătoare că bogăție cu cea din Ajunul Crăciunului. Tradiția spune că sub față de masă să se așeze fan sau otava, iar pe masa să se pună 12 feluri de mâncare anume alese: bob fiert, fiertura de prune, coliva, sarmale, borș, borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post cu varză acra. Alimentele nu se consumă până nu au fost sfințite de preot. În calendarul romano-catolic, data de 6 ianuarie marchează Epifania, ziua în care regii
Botezul domnului – sarbatoarea de Boboteaza 2017 [Corola-blog/BlogPost/93041_a_94333]
-
lintea, mazărea, varza, ceapa, usturoiul, vița de vie și pomii fructiferi. Dintre cereale, grâul se cultiva, până târziu, la deschiderea piețelor externe, în cantități mici, pentru nevoile proprii, predomina meiul, o cereală „plodoasă”, foarte productivă, din care se făcea o fiertură, fie ca boabe, fie transformate în făină. Acea fiertură de mei, care căpăta consistență pe măsură ce fierbea și se adăuga făină, s-a numit mămăligă. Meiul a fost consumat de toate popoarele mediteraneene și din jurul Mării Negre, poate nu cu aceeași intensitate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pomii fructiferi. Dintre cereale, grâul se cultiva, până târziu, la deschiderea piețelor externe, în cantități mici, pentru nevoile proprii, predomina meiul, o cereală „plodoasă”, foarte productivă, din care se făcea o fiertură, fie ca boabe, fie transformate în făină. Acea fiertură de mei, care căpăta consistență pe măsură ce fierbea și se adăuga făină, s-a numit mămăligă. Meiul a fost consumat de toate popoarele mediteraneene și din jurul Mării Negre, poate nu cu aceeași intensitate ca la noi, unde, sporadic, s-a cultivat până la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oamenilor, folosit și în hrana animalelor. Românii au făcut din porumb făină, după o operație mai greamăcinatul la moara de apă, mai desă la râșnița cu două pietre așezate orizontal (vezi subcapitolul „Meșteșuguri și instalații”), din care au făcut o fiertură pe care au numit-o tot mămăligă. Dintre toate popoarele europene care cultivă porumbul pe suprafețe întinse, numai românii și italienii consumă mămăliga din făina de porumb, ei numind-o polenta. Spre deosebire de mei, porumbul cerea un complex de lucrări, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
specialitate (medică generalist, pediatru și stomatolog), nu a însemnat pentru locuitorii comunei, cel puțin pentru o parte dintre ei, renunțarea la practicile vechi: descântece, vrăji, vraci, care, evident, au la baz autosugesștia și, eventual, acțiunea unor substanțe benefice dintr-o fiertură de plante. Pe vremea dr. Pătrașcu, era în Lunca un vraci, care le șștia pe toate, dădea sfaturi, pe carel chema Gh. Pușcuță, poreclit „moș Șobolan”. La mare căutare erau babele doftoroaie, cu descântecele lor, despre care am aflat că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este adusă în Europa. Este consumat în unele state din SUA, în Italia se face polenta (mămăligă). De fapt și de drept, mămăliga la români și la alte popoare care au trăit în jurul Mării Mediterane și Mării Negre, era rezultatul unei fierturi din boabele zdrobite de mei (pasat) și alte cereale din aceeași familie (părincul, dughia). Meiul este o cereală care face un spică sub form de ciucure, cu boabe mici (să alegi pasatul din nisip - idee din basmele populare - arată o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Făina de porumb obținută prin măcinare sau râșnire (aproape la fiecare casă din satele comunei era o râșniță), prin fierbere în ceaun își sporește volumul, devine un terci și apoi se întărește, amestecul fiind numit tot mămăligă, la fel ca fiertura de mei. Tocmai această cereală, constituind hrana de bază în marea majoritate a familiilor țărănești, lipsea în bordeiele celor care munceau pentru producerea ei. Avem numeroase mărturii despre starea de sărăcie lucie a unor familii de țărani din Lunca, Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un an la an. Atunci se luau știuleții de porumb porniți spre copt, se uscau în cuptor, iar boabele erau date la râșniță; făina nouă era spornică și avea gust bun. Mămăliga se mânca cu lapte, cu brânză cu o fiertură din zarzavaturi acrită cu borș de putină sau cu zeamă de fructe acre (corcodușe și boabe de struguri, necoapte), mai rar cu carne. O parte din alimentația zilnică era dată de fructe și bureți (ciuperci). Să ne amintim că primii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și așază alături un ardei iute, terminași spălatul?, tot ce-i prea mult strică!, glumește el cu ton adânc-hâtru, ai ciușcă, știu că-ți place!, el nu îndrăznește să-i zică femeii că nu-i e foame, tot gustă din fiertura acră, e așa de buuun!, e bun, așa-i?, e grozav de bun... — Băgai la cuptor pieptul și copanele. Octavăăă!, uitai în cuptor copanele!, vai de mine și de mine, ce făcui??? Femeia deschide cuptorul și mirosurile se ridică arse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
un gust de coajă de copac. De coajă de copac măcinată. Că ne făcea biata maică-mea pe vremuri ceaiuri din scoarță de copac pentru tratarea diferitelor metehne, de acolo știu. Da, da! Serios vorbesc!... Stăm noi cât stăm cu fiertura aia maronie în față, când deodată, dintr-o altă despărțitură se ridică un val de huiduieli. Ce se întâmplă? întreb contrariat. A, nimica, mi se spune, tocmai se difuzează buletinul de știri la televizor și a ieșit să vorbească Jaruzelski
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
umpli casa de fluturi, pe genunchiul lor suav să devii fecior de sclav, din mijlocul lor subțire să curgă harphe și lire și din gură albăstrele, din scrum de lună, inele, uite-i doamne cum mai zac c-au băut fierturi de mac damele fierturi de vie, cu miros de iasomie, i-a umplut deja tăciunul de la toți până la unul... se face frig în pușcăria mea, seară dulce, muzicală, ning fulgi ușori de puf de nea, serafi se urcă și coboară
SE FACE FRIG ÎN PUŞCĂRIA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363289_a_364618]
-
pe genunchiul lor suav să devii fecior de sclav, din mijlocul lor subțire să curgă harphe și lire și din gură albăstrele, din scrum de lună, inele, uite-i doamne cum mai zac c-au băut fierturi de mac damele fierturi de vie, cu miros de iasomie, i-a umplut deja tăciunul de la toți până la unul... se face frig în pușcăria mea, seară dulce, muzicală, ning fulgi ușori de puf de nea, serafi se urcă și coboară dintr-o sângerândă stea
SE FACE FRIG ÎN PUŞCĂRIA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363289_a_364618]
-
lor, o știință secretă numai a lor; brățările lor de la mâini și de la picioare făcute numai din argint și din aur sunt vrăjite. Sunt făcute de bărbații lor, meșteri aurari, numiți patriarhi care le descântă ca pe niște talismanuri. Fac fierturi din plante, uleiuri magice, poțiuni pentru tot felul de lucruri, Vindecă, dar aduc și bolile în om. Îi pot lua mințile, cum i-au făcut lui Zugravu, numai uitându-se la el. Magia e darul lor. Magia, zic ele, e
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
se-auze un lătrat de câine. -Boiarule, se-auzi o voce din pivniță, ia dă-te-n coa! De-abia acum își aduse el aminte că-n pivniță erau țiganii. -Ce-aveți, mă, ați terminat treaba? -Am terminat pe dracu, nu ia fiertură aurul dumitale! -Adică de ce nu ia fiertură? -E slab! Poate mai are boieroaica vreo salbă să-l îmbunătățim, mânca-te-aș! Tudor sui pragul și se duse la nevastă: -Auzi, Mario! -Ce e, mă? -Dă-te pe sală să-ți spun
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
auzi o voce din pivniță, ia dă-te-n coa! De-abia acum își aduse el aminte că-n pivniță erau țiganii. -Ce-aveți, mă, ați terminat treaba? -Am terminat pe dracu, nu ia fiertură aurul dumitale! -Adică de ce nu ia fiertură? -E slab! Poate mai are boieroaica vreo salbă să-l îmbunătățim, mânca-te-aș! Tudor sui pragul și se duse la nevastă: -Auzi, Mario! -Ce e, mă? -Dă-te pe sală să-ți spun ceva! Boaitele de țigani spun că nu
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
Poate mai are boieroaica vreo salbă să-l îmbunătățim, mânca-te-aș! Tudor sui pragul și se duse la nevastă: -Auzi, Mario! -Ce e, mă? -Dă-te pe sală să-ți spun ceva! Boaitele de țigani spun că nu ia aurul fiertură, dă-mi salba ta de icușari să-l îmbunătățim. Femeia stătu pe gânduri puțin, apoi merse în odaie, desfăcu lada de zestre și luă salba de icușari și i-o dădu bărbatului. Tudor duse salba bucuros țiganilor și plecă la
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
plecă la treburile lui. țiganii începură iar cioca-boca, cioca-boca pe nicovalele lor, apoi dă-i cu foalele, se afumară, se mânjiră cu cărbuni peste tot și, după câtva timp, iar îl chemară: -Boiarule, ce ne facem, că tot nu ia fiertură! -Vă omor, ...vă sărindarul mumilor voastre de boaite, cum să nu ia ,mă, fiertură? -Poți să ne omori, uite, am topit și icușarii și degeaba! Ieși Polizache dintre foale și-i zise: -Băi, nea Tudore, ăsta e aurul, ia-l
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
-i cu foalele, se afumară, se mânjiră cu cărbuni peste tot și, după câtva timp, iar îl chemară: -Boiarule, ce ne facem, că tot nu ia fiertură! -Vă omor, ...vă sărindarul mumilor voastre de boaite, cum să nu ia ,mă, fiertură? -Poți să ne omori, uite, am topit și icușarii și degeaba! Ieși Polizache dintre foale și-i zise: -Băi, nea Tudore, ăsta e aurul, ia-l matale și pune-l bine că vin eu peste o săptămână cu material mai
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
cu câinii târâș pe la Poarta Gârii, pe unde veniseră. -Ce făcuși, mă, cu țiganii?- îl întrebă Maria când se întâlni cu el. Te văd cam supărat, nu cumva te-au păcălit căldărarii? -Ce să fac? Mai nimic, cică nu ia fiertură, vin joia viitoare cu material mai bun! -Și aurul unde e? -La mine la chimir! -Și salba? -Au topit-o! -Cum au topit-o? -A băgat-o în bulgărele de aur... -De unde știi tu? -De la cântar! -Ia să
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
în ultima vreme. Doi. Se instituiseră echipaje de medici îmbrăcați complet în alb care patrulau pe străzi încercând să ofere ajutor celor loviți de boală. Medicamentele moderne dispărând, nu aveau alte remedii decât unele rudimentare, improvizate, cum ar fi fost fierturi sau tincturi din plante. Purtau celebrele „capete de pasăre”, ca în anii din vechime. Însă numărul morților îl depășea cu mult pe cel al celor care putuseră fi salvați. Se făceau gropi comune, unde cadavrele erau incinerate, pentru siguranță. Însă
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
ferestrele întunecoase, pereții coșcoviți și înnegriți din cauza fumului. De când venise Romelia, însă, încercă să o facă cât de cât primitoare, având grijă să o mențină curată, ordonată, să șteargă praful permanent. Puse laptele la fiert și așeză pe ochiul alăturat fiertura pentru porc. Privea cum arde focul, gândindu-se la treburile pe care le are de făcut în acea zi, atentă să nu scape laptele în foc. Se obișnuise cu toate treburile casei și le făcea cu toată inima. În acest
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
călugărita Jumară a pedagogit sfioasele papile gustative, înnobilând iarba limbii.Măria Sa Cârnatul, beizadeaua Drob, prințesa Musaca,muica Saramura și infanta Piftie au fost, rând pe rând, arhanghelii de serviciu,heruvimii de ogradă ai bietului om.Tămâie și jar, ambrozie și fiertură, iluzie și foame, nectar și sete, iată raționamentele cărnii,filozofia venelor și teoria arterelor. Marile biblioteci ale lumii contra bucătăriilor - micile biblioteci ale lumii.Farfuriile contra astre, tacâmurile contra constelații, gust contra dezgust, mirodeniile contra mironosițe, saliva contra uscăciunii.Pâinea
CERU-I CER ŞI LERU-I LER de JANET NICĂ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355698_a_357027]