828 matches
-
și era pregătit din pește macerat. Originile sunt, se pare, babiloniene. Savoarea garumului se pare că ar fi apropiată de cea a "nuoc-mâm"-ului vietnamez. În vremurile regale, alimentația era brută, consistând din legume preparate fără rețetă sau dintr-o fiertură de grâu (numită "puls" - strămoașa mămăligii de astăzi). În perioada sa cea mai fastă, civilizația romană a dezvoltat o serie de rețete și arta sa culinară a fost purtată la apogeu. Utilizarea meniurilor îmbogățite cu miere, aripi, fripturi, vin, numeroase
Bucătărie () [Corola-website/Science/297125_a_298454]
-
deserturi reci pentru Împărat. Această idee a luxului culinar se va regăsi la curtea lui Ludovic al XIV-lea, care cerea preparate înghețate... ne putem imagina viteza curierilor care reveneau din Alpi la Versailles. Totuși, poporul folosea in alimentație o fiertură de graunțe sfărâmate, naut, varză, și mai putină carne, cerealele și grâul fiind alimente de bază atât pentru romanii de rând cât și pentru armată. Bucătăria romană este cunoscută prin textele lui Apicius ("Ars Magirica", "Apicius Culinaris" și mai ales
Bucătărie () [Corola-website/Science/297125_a_298454]
-
pășuni pentru animale. Cum precipitațiile sunt bogate în Europa, iar suprafețele de pădure erau întinse, numărul de animale era considerabil de mare. Alimentația europenilor din societățile cerealiere era dependență de aportul caloric al cerealelor în proporție de 80%. Consumau des fierturi și pâine, pe lângă carne, fructe, legume, lactate, ouă, peste și miere consumate în proporții mai mici. Vița de vie era de asemenea o cultură importantă în cadrul societăților cerealiere. Erau cultivate plante textile că inul, cânepă, bumbacul și duzii pentru viermii
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
placenta", turcii au adus ciorba de perișoare, grecii musaca, de la bulgari există o largă varietate de mâncăruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar șnițelul vine de la austrieci. Unul dintre feluri de mâncare tipic românești este mămăliga. Aceasta este o fiertură de făină de porumb, cu sare și uneori poate avea adaosuri ca zer, unt, brânză în funcție de preparatul final obținut. Ea era folosită foarte des în alimentația țăranilor agricultori și a crescătorilor de animale și înlocuia pâinea care în perioada istorică
Bucătăria românească () [Corola-website/Science/297429_a_298758]
-
plan de evadare pe care Socrate îl refuză. La data executării sentinței, toți prietenii lui Socrate erau de față cu excepția lui Aristippos, a lui Xenofon, aflat în Asia și a lui Platon, bolnav. El a fost obligat să bea o fiertură otrăvitoare de cucută. Socrate își dedică ultimele clipe conversației cu prietenii săi pe tema nemuririi sufletului, iar cuvintele sale au fost păstrate de Platon în "Phaidon". Socrate se îmbăiază pentru ultima oară și refuză să aștepte ca soarele să fi
Socrate () [Corola-website/Science/298868_a_300197]
-
a alunga toate necurățiile din suflet și din trup. În Bucovina, copiii mici și agitați, care plângeau peste măsură, nu dormeau noaptea și păreau chinuiți de spirite rele, erau scăldați în apă caldă, în care se punea o cană de fiertura de valeriana. Tratamentul se făcea șapte zile la rând, după care numaidecât copilul se liniștea.
Valeriană () [Corola-website/Science/306712_a_308041]
-
moarte conducătorii militari pentru înfrîngerile suferite în diferite campanii. Tot mai întîlnite erau răfuielile celor săraci cu bogații, cu fetele bisericești și filozofii, ca exemplu clasic servindu-ne soarta marelui filozof Socrate care a fost otrăvit de cetățenii Atenei cu fiertura de cucuta. Cotitură oligarhica din anii 411 î.e.n a marcat începutul perioadei de instabilitate și de lichidare lentă a democrației că forma de guvernămînt. Democrația liberară clasică a Sistemele democratice care șunt întîlnite în zilele noastre își au
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
glicozid - taxacatina și este dovedit că gradul de toxicitate a frunzelor variază în funcție de anotimp, iarna acestea fiind mai toxice decât în timpul verii. Taxina se utiliza în vechime atât la prepararea otrăvurilor sau a muniției (săgețile galilor erau tratate cu o fiertură din semințe sau frunze de tisa), cât și la prepararea unor leacuri. Deși în doze infime poate avea o valoare terapeutică, această substanță nu este utilizată în fitoterapia uzuală. Tratamentele empirice cu preparate din tisă pot fi deosebit de periculoase, înregistrându
Taxus baccata () [Corola-website/Science/311958_a_313287]
-
s-a format o tradiție culinară bazată în principal pe mămăligă, produse din lapte și slănină. Denumirea de „mămăligă” și-a modificat în timp înțelesul. Inițial, înainte de aducerea porumbului din America, în ținuturile României de astăzi „mămăligă” era denumirea unei fierturi de boabe de mei: (va rugam sa clarificati si expandatii acest paragraf, momentan nu are logica) Ele vedeau de casă, torceau, țeseau, creșteau copiii; bărbații, când nu erau în război, duceau la pășune hergheliile, cirezile de vite și turmele de
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
de spahii ale Imperiului Otoman. Astfel șefii regimentelor de spahii erau cunoscuți sub titulatura de ciorbagii. Lângă cortul lor se afla dintotdeauna cel al popotei, unde se făceau cele mai bune ciorbe de burtă sau de berbecuți. În turcește bine-cunoscuta fiertură poartă numele de "çorba", cuvânt provenit din arabul "šorba" ("šarâb"). Aceste cuvinte trasează cu precizie harta cuceririlor otomane. Grecii de după de cucerirea Constantinopolului, care au fost intens turciți vreme de patru secole, o cunosc sub numele de "τσορβάς" (transliterat: "țorbas
Ciorbă de burtă () [Corola-website/Science/317654_a_318983]
-
despărțituri (pronaos, naos și altar), o lungime de 9.25 metri și o înălțime de 2 metri. Între naos și altar se afla un mic iconostas, iar bolta a fost zugrăvită, fiind vizibile și astăzi urme de culori obținute din fierturi de plante. Într-o scobitură mică din peretele altarului era așezată o icoană. Pe peretele naosului, lângă fereastră, se află săpată o cruce și câteva slove care datează din anul 1499. Încăperea aflată sub paraclis era folosită de sihastru drept
Chilia lui Daniil Sihastrul () [Corola-website/Science/321388_a_322717]
-
se găsea o icoană "făcătoare de minuni", ca la biserica "Sf. Spiridon" din Iași. În aceste bolnițe nu se putea vorbi de o îngrjire medicală propriu zisă, preoții sau călugării foloseau leacuri tradiționale ("băbești") făcute din plante, sub formă de fierturi și unsori, alături de rugăciuni, slujbe și arderea unor esențe mirositoare. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, la Mănăstirea Neamț se înființează o "bolniță" pentru bătrâni. Probabil după incendiul din 1841, o dată cu construirea unei noi clădiri în 1843, se
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
s-a vădit ulterior, prin desfrînarea talentată a versului lui, ca nefiindă. M-am uitat, mărturisesc cu oboseală, pe versurile lui și lăsîndu-mă cuprins de ele m-am regăsit într-o odihnă a spiritului. Din sămînță muncitorească naște vers de fiertură de fier, și-l înțepenește în neuitarea noastră uitucă cum lebăda pe lacuri și murindă, cîntecul. Nepricepuți cum sîntem noi, la dînsul însă ne pricepem. Aurelian are ochii negri pînă la luciul luminii, gene de măturat lumea cu ele și
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
fost greu de presat pentru o masă, iar unul dintre profeți tineri au ieșit pentru a aduna unele plante în domeniu. El a venit înapoi cu niste tigve sălbatice, și nimeni nu știa că erau otrăvitoare. Cand au mancat din fiertura, au Elisei a solicitat o dată la un pumn de făină, și el a turnat în oală. Apoi, el a invitat profeții mici să mănânce ceva mai mult. Ei au făcut-o, si a suferit nici un bolnav efecte! Ceva timp mai
Elisei () [Corola-website/Science/321574_a_322903]
-
schimbat când Callimaco află că Lucrezia încearcă să facă un copil, dar nu reușește de șase ani. Pozând în doctor, îi recoamandă lui Nicia, care îi fusese prezentat între timp de Ligurio, să îi dea lui Lucrezia să bea o fiertură de mătrăgună, mințindu-l că acest leac îl va omorî pe primul bărbat care se va culca după aceea cu Lucrezia (pentru că ar absorbi toată otrava mătrăgunii). Callimaco și Ligurio îl conving pe Nicia să accepte ca Lucrezia să bea
Mătrăguna (comedie) () [Corola-website/Science/326681_a_328010]
-
pași, din cozi, din ocoluri nădăjduitoare în jurul vreunei guri de aer. În fine, ultima, ca un descîntec de cununie, ascunsă, cu șerpi și castele, diferită mult de ce descriam înainte, de parcă cineva ar fi scăpat, întîmplător, un praf de sare în fiertura așa de searbădă și ordinară. E, în această din urmă poveste, ceva din farmecul busuioc al Fîntînii dintre plopi sau din deochiul iubirilor pătimașe, de mahala. Să le luăm, însă, pe rînd. Are, romanul în patru părți, un avant-propos neobișnuit
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
făcu și el ochii mari, surprins. Dintr-o cameră de lângă verandă se auzise țipătul ascuțit al unui bărbat în suferință. După un timp, Oetsu intră în bucătărie. Avea ochii umflați de plâns și se șterse cu mâneca, în timp ce amesteca o fiertură medicinală pe plită. — Mătușică, începu prudent Hiyoshi, în timp ce mângâia pisica, pisicuța asta are burta goală și tremură de frig. Dacă nu-i dai ceva de mâncare, o să moară. Evită să pomenească despre propria lui burtă. Oetsu nu-i luă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
în grabă. Vântul de seară, de pe cursul superior al râului Kiso, înfrigura cu atât mai mult constituția slabă a lui Hanbei, cu toate că se apropia vara. — Ți-am așternut patul înăuntru. De ce nu te culci? Oyu îi puse lângă birou o fiertură medicinală. Hanbei citea, ocupația lui obișnuită atunci când avea puțin timp liber. Nu, nu mă simt chiar atât de rău. Am contramandat cursul fiindcă mi se pare că s-ar putea să sosească un apel pentru Domnul Hideyoshi. Decât să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
sosească un apel pentru Domnul Hideyoshi. Decât să-mi pregătești patul, mai bine aranjează-mi îmbrăcămintea, astfel încât, dacă sunt chemat, să pot pleca fără întârziere. — Asta era? Are loc diseară o întâlnire la castel? — Câtuși de puțin, sorbi Hanbei din fiertura caldă. Nu demult, când ai închis ușa, mi-ai spus chiar tu că o luntre cu steagul unui mesager din Gifu a trecut râul și că venea cineva spre poarta castelului. — Despre asta vorbești? Dacă e un mesaj din Gifu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
lui Hanbei, pe care continua să-l zguduie tusea, Nobumori termină ceea ce avea de spus, își anunță plecarea și ieși. Când ajunse pe verandă, trecu pe lângă o femeie care aducea o tavă de pe care se înălța mirosul pătrunzător al unei fierturi medicinale. Femeia puse repede jos tava pentru a face o plecăciune în fața musafirului. Nobumori o inspectă îndelung, de la mâinile albe care atingeau podelele de lemn ale verandei până la ceafă, și în cele din urmă spuse: — Se pare că ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
moment capul. Cu spatele încă întors spre ei, le făcu semn să plece, ca și cum ar fi alungat o muscă. — Mi se întâmplă tot timpul. Lăsați-mă doar în pace și-am să-mi revin imediat. Slujitorii îi pregătiră repede o fiertură cu aromă dulce, pe care Hideyoshi o bău pe nerăsuflate. Apoi, se culcă din nou și păru să adoarmă, astfel că samuraii și slugile se retraseră în camera alăturată. Sala de conferințe se afla la o oarecare distanță, astfel că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
la suflet, care a deschis un mic atelier de tâmplărie, unde lucram câțiva evrei. El ne-a ajutat cu o sobiță din tablă pe care puteam să gătim delicii culinare: scrijele din cartofi, când puteam să procurăm cartofi, bineînțeles, o fiertură de linte, un cir din puțină făină de porumb și, În special, să Încălzim puțină apă - minimum de igienă. De păduchii de tot felul nu puteam scăpa așa ușor. „Iluminatul” se făcea cu un opaiț cu ulei la confecționarea cărora
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cartofii se taie felii, se curăță, bineînțeles, se taie felii și, pe plita Încinsă (plita aia de tablă Încinsă) se mai presară un pic de sare și se pun acești cartofi care se Înmoaie - asta era hrana delicatesă, pe lângă altele, fiertură și ce mai puteam noi să Încropim acolo. Un tablou de neuitat: Îl revăd mereu cu ochii minții, Îi văd pe acești copii. Au trecut atâția ani și nu pot să uit ce au suferit. Cine știe dacă a supraviețuit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Și atunci ăia se rugau de noi să ne mai punem o dată În rând și să intrăm Încă o dată la WC: „Dacă nu, nu putem merge”. Deci total dezumanizant. După aceea - Încolonare pentru micul dejun. Micul dejun era... Nu era fiertură, era ceva negru, dar cald. Fără pâine. Dar pentru asta trebuia să ne Încolonăm câte 5. Să știți că Încolonarea câte 5 era la fel peste tot. Ne Încolonau câte 5 și atunci aduceau mâncare. Cu o căruță, nu știu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
spune cuvântul. Și atunci am găsit soluția: fiecare sorbeam 4-5 Înghițituri, deja știam cam cât... Deci modalitatea asta de a servi masa... „a servi” și „a mânca”, eu pe toate astea le pun Între ghilimele... La prânz se dădea o fiertură, În care era ceva din niște legume uscate - asta era În toate lagărele: o mâncare, așa, cum se dă la noi la porci. Se dădea, tot așa, Într-un lighean sau Într-o oală de noapte. Asta a ținut trei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]