81,003 matches
-
crede că se pricepe. Senzaționalul e la modă: și dacă "vedem" pe Lună urme ale unor edificii artificiale, de ce n-am crede că dacii scriau sau că limba de astăzi o moștenește de-a dreptul pe a lor, fiind nu fiica latinei dunărene, ci surioara ei mai mică. În toate aceste speculații, latura științifică este sublimă, dar lipsește cu desăvîrșire. Medici, avocați, ingineri, istorici, poeți se consideră competenți într-un domeniu extrem de riguros cum este lingvistica, fără să fi studiat uneori
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]
-
de gustul pervertit al publicului, ci de simțul său estetic de creator. Astfel, modifică sau chiar renunță la unele scene care constată că trenează acțiunea: în actul al treilea, scena III, reduce discuția despre culoarea ochilor dintre Anna Andreevna și fiica ei; în actul al patrulea, din șirul scenelor în care fiecare funcționar în parte îl mituiește pe Hlestakov, Gogol scoate scenele similare care îi au ca protagoniști pe Rastakovski, un slujbaș la pensie, numărându-se printre notabilitățile orașului și alta
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
pancarte, cu care Hlestakov este primit de săteni, este "instrumentată" de agenți ai poliției) sau cu iz rusesc (versiunea caricaturală a celebrilor pași de balet ai celor patru lebede mici din Lacul lebedelor de Ceaikovski, pe care evoluează Hlestakov, Primarul, fiica și soția acestuia în finalul actului al patrulea). Toate aceste detalii compun o foarte frumoasă, închegată, hazlie și spumoasă comedie... căreia i s-ar potrivi de minune o replică dintr-un desen animat: "Ain’t that cute?... But is wrong
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
povestiri, de un interes considerabil. Opera lui a fost o adevărată glorie și o mare avuție a poporului suedez, înălțînd Suedia în literatura universală pe un loc pe care nu-l avusese niciodată. Piesa are doar trei personaje: domnișoara Iulia fiica contelui; Jean valetul; și Cristina bucătăreasa. Scena o bucătărie. În noaptea de Sînziene, domnișoara Iulia, aristocrată, cu o mare putere de seducție se amuză să răpească bucătăresei logodnicul și i se dă acestuia, urmînd de aici o serie de complicații
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
în notele sale, cantitativul și Babelul de voci în stare să le facă fabulos imaginate ori reflexiv trăite. El știe să dea tot, dar să și aleagă fantezia momentului. Pentru cât a însemnat în viața actriței Fanny Rebreanu și a fiicei sale, Puia, personalitatea Elvirei Popescu, el reține într-una din note, următorul moment: "La unul din spectacolele cu Ma cousine de Varsovie, de Louis Verneuil, Elvirei Popescu i se prezintă o scrisoare pe scenă: Une lettre pour vous, madame! Actrița
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
ca un fel de Jilava! Am traversat cu greu primul an și mi-am jurat că, dacă voi avea copii, n-o să-i trimit niciodată interni. Nu m-am putut ține de cuvânt și când, la vârsta de 12 ani, fiică-mea s-a îmbolnăvit de tuberculoză, a trebuit s-o duc într-un sanatoriu, în străinătate. Așa-i viața! Deci, am fost crescuți după norme vechi, foarte severe, dar în același timp cu multă dragoste și fără belșug, adică n-
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
față de acesta este tulburătoare. În părțile Răsăritului a trăit cîndva bogatul și puternicul Iov. Deși înstărit, acest adevărat principe al ținutului Uz nu se abătea de la calea dreaptă și nici de la lauda numelui Domnului. Iov avea șapte fii și trei fiice, pămînturi, turme de oi, cirezi de boi, cămile, palate. În fiecare zi îi aducea jertfe lui Dumnezeu și se străduia să fie fără de prihană pentru că știa că îi datorează fericirea lui și a familiei sale. Trăia împăcat cu sine și
În mijlocul cenușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14090_a_15415]
-
engleza. Nu ar vrea, probabil, să dea astfel, în nici un fel impresia că problemele societății românești nu-l mai afectează decît într-o mică măsură, sau doar tangențial. O doamnă care a locuit mulți ani în California îmi mărturisea că fiicei ei, care a venit numai de cîțiva ani aici, căsătorită fiind acum cu un american, îi este rușine să vorbească românește în casă; e convinsă că nu va fi privită cu ochi buni de vecini și colegi dacă va mărturisi
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
din scenă azi prin moarte, fugă sau rănire, ele apar mîine vii și nevătămate, asemenea eroilor din filmele cu nemuritori. În prima parte se zvonise zadarnic (subliniere Cronicar) că Saddam ar fi mort sau rănit, apoi a apărut vestea că fiica vicepreședintelui american Dick Cheney se va duce la Bagdad pentru a participa la scuturile umane. Într-un film, scena ar părea tendențioasă. În realitate e posibilă." Cumplit paradox, adăugăm noi, Statele Unite și aliații lor își trimit oamenii împotriva regimului lui
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
trimit oamenii împotriva regimului lui Saddam Hussein, iar "activiștii păcii" care merg la Bagdad vor să apere de război poporul irakian. În timp ce trei americani din patru sînt de partea administrației Bush în această intervenție, vicepreședintele Cheney nu-și poate convinge fiica de această deosebire. v În ZIUA, Dan Pavel accentuează asupra acestei deosebiri: "Războiul din Irak este consecința faptului că SUA și Marea Britanie au refuzat să accepte starea de anarhie internațională pe care Consiliul de Securitate (al O.N.U., precizare
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
și un costum imperial de adevărat suveran. Dumnezeu a vrut ca, mulți ani după aceea - într-o călătorie în Italia, datorată numai profesorului George Oprescu, de astă dată în calitate de istoric de artă, s-a nimerit s-o cunosc pe însăși fiica lui Șaliapin, Marina, care mi-a povestit nu numai despre succesele tatălui ei, dar și despre faimosul costum din "Boris Godunov", vândut la un preț fabulos faimosului "Victoria and Albert Museum" din Londra. Dar văd că fac fel de fel
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
umoruri negre cauzate de murdărie, zgomot, mitocănie (deși, într-un sfîrșit, găsise și vînzătoare care să răspundă la bună-dimineața), Livius Ciocârlie se întoarce cu &comp. în Mehadia bunicilor paterni, în Butoieștii soției T, unde-și petrec vacanțele, la vîrsta copilăriei, fiicele Corina și Alexandra, în vremurile studenției și ale armatei. Pentru cititorii lui Livius Ciocârlie, sînt locuri, nume, împrejurări de care-a mai auzit (autorul are grijă totuși să verifice dacă nu mai povestește o dată lucruri spuse în Clopotul scufundat), trasee
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
face să devină supărătoare chiar succesiunea a două genitive - "prelungirea suspendării arestării" (Meridian 504, 1994, 16) - , cu atît mai mult secvențele mai ample care o cuprind: "un aspect relevant al ignorării primejdiei goanei" (EZ 1115, 1996, 4); "represalii împotriva firmei fiicei prefectului" (EZ 2313, 2000, 12); "în afara acestor elemente specifice decorului momentului întîmplării " (EZ 1115, 1996, 4) etc.
Lanțul de genitive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14227_a_15552]
-
o serie de romane dintre care amintim L’invention du monde (1993), Port-Soudan (1994, Premiul Fémina), Méroé (1998) sau povestiri de călătorie (En Russie, 1987; Mon galurin gris: petites géographies, 1997). În Tigru de hârtie personajul-narator, Martin, îi povestește Mariei, fiica celui mai bun prieten al lui din tinerețe, supranumit Treize, mort acum, fapte și întâmplări „de demult", adică din Franța anilor ’60-’70, când un grup de tineri anarhiști din care amândoi făceau parte, îndoctrinați până peste poate cu teoria
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
Nicolae Manolescu EXACT în anul în care se împlinesc șase decenii de la moartea lui E. Lovinescu (15 iulie 1943), d-na Gabriela Omăt încheie ediția Agendelor literare ținute de marele critic cu începere din 1923 (anul cînd se năștea fiica lui, d-na Monica Lovinescu) și pînă cu cinci zile (10 iulie) înainte de a trece în lumea celor drepți. Volumul al șaselea a apărut de curînd la Fundația Națională pentru {tiinta și Arta de pe lîngă Institutul “G. Călinescu” al Acadcemiei
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
ani mai devreme decît plănuise editoarea. Primele patru volume văzuseră lumină tiparului la răposata Editură Minerva, cu începere din 1993. Aflate în posesia d-nei Monica Lovinescu, Agendele au fost încredințate spre tipărire d-nei Omăt în 1991. Din jurnalul recent al fiicei criticului, aflăm că prima sută de pagini manuscrise (din 1500) a fost descifrata de d-nele Rodica Iulian și Oana Orlea încă la începutul anilor ‘80. Cum am avut un amestec (ce e drept, nesemnificativ) în toate acestea, știu bine cum
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
Ionescu sunt repuse pe tapet "meritele" celui care se autodescrie în termeni de-un umor mortal, tocmai buni de recitat la un iarmaroc al prostului-gust: Justețea opiniilor mele, onestitatea atitudinilor mele, moralitatea profundă și indefectibilă a tot ce am întreprins". Fiica marelui dramaturg contrapune hilarului autoportret câteva fapte mai puțin vesele: Din aranjamentele dubioase la care v-ați pretat n-a lipsit colaborarea cu serviciile poliției secrete: nici cu cele ale glorioasei Securități (lucru pe care l-ați asumat într-o
Din abis în abis, spre noi culmi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14269_a_15594]
-
nu mă întorsesem, iar ziarul dorea indicații în legătură cu persoane care ar fi putut scrie despre figura marelui dispărut, soția mea le-a pus la dispoziție câteva nume și, în cele din urmă, José Polo, de la Universitatea Autonomă din Madrid, și fiica mea Aurora, de la Universitatea din Cádiz, au completat cu două texte elocvente pagina în care se dădea vestea morții sale. Polo este lingvistul spaniol care a colaborat cel mai îndeaproape cu Coșeriu și a petrecut ultimele șase veri în casa
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
veri în casa lui din Tübingen, ajutându-l cu generozitate ca să-și pună în ordine hârtiile, să-și recupereze vechile adnotări și ciorne, să pregătească pentru tipar ultima sa operă redactată în spaniolă, care va fi postumă, Problema corectitudinii idiomatice. Fiica mea, care a asistat la cursurile lui Coșeriu, care a învățat din lecțiile și cărțile sale bazele luminoase a ceea ce ea predă acum despre limba noastră, l-a considerat întotdeauna unul dintre puținii maeștri incontestabili, laolaltă cu cei pe care
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
laolaltă cu cei pe care a avut norocul să-i audă, precum Alorcos, Marsa, Alvar și Delosos Mozos. Toți aceștia, din păcate, au trecut ultima frontieră și ne-au lăsat în egală măsură orfani, atât pe mine cât și pe fiica mea. La o manifestare culturală m-am întâlnit cu un vechi prieten, tot lingvist, căruia i-am fost elev la un curs de doctorat pe când a venit în Granada, în 1950, cu recent câștigata catedră de latină: Antonio Fontan, a
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
venit în Granada, în 1950, cu recent câștigata catedră de latină: Antonio Fontan, a cărui prezență a fost atât de importantă în viața spaniolă a ultimilor 30 de ani ai secolului trecut. Am vorbit despre Coșeriu comentând textul elegiac al fiicei mele. A insistat asupra a ceea ce am spus și asupra a ceea ce spusesem și mai înainte în laudatio, atunci când a fost investit cu titlul de doctor honoris causa al Universității Complutense: că a fost lingvistul cel mai important al celei
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
Rinocerii, ceea ce ar fi fost, s-o recunoaștem, o ironie prea din cale-afară". Cuvintele aparțin d-nei Marie France Ionesco și au fost publicate de revista 22 (numărul din 28 ianuarie-3 februarie). Ele sînt extrase dintr-o scrisoare deschisă adresată de fiica lui Eugène Ionesco d-lui Virgil Tănase, director al Centrului Cultural Român de la Paris, ca răspuns la propunerea acestuia de a monta Rinocerii pe scena Naționalului bucureștean. În treacăt fie spus, dl Virgil Tănase nu este cumva tot un vestigiu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
la patru ani împliniți, până la Corița, orașul ei natal, undeva în sudul Albaniei de azi, la granița cu Grecia. Localitate care, înainte de primul război mondial, pe când părinții mei abia se nășteau, și făcuse parte din nordul Greciei. De aceea, mama, fiică a Heladei, coana Ifigenia - cum îi ziceau urzicenenii - învățase la școala grecească, și vorbea și scria frumos grecește. Familie, numită Ioanis, cum ar fi la noi Ionescu, care iubea mult școala. De altminteri, vărul mamei, pe care îl chema Eftimie
Coana Ifigenia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15026_a_16351]
-
târziu, dacă nu prea târziu, aveam să aflu că a fi ca toți ceilalți, nu-i nici o scofală... Greaca așadar, o ratasem. Odată, spre 1970, apărându-mi o carte, nu știu ce îmi venise și mă apucasem să-i vorbesc de Ifigenia, fiica mai mare a lui Agamemnon. Și cum taică-său trebuise s-o jertfească pentru îmblânzirea zeiței Artemis, cu vânătoarea, întrucât Agamemnon ăsta făcuse greșeala să ucidă un cerb de-al ei, care era sfânt, și că... - Mama asculta extrem de atentă
Coana Ifigenia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15026_a_16351]
-
forțe pe care o implică ceea ce se numește o bătaie bună, se supune fascinat unei asmuțiri a simțurilor similară orgasmului. Desigur, nu toți care bat sunt campioni, după cum nu toți bărbații sunt de o potență în stare să impună oricărei fiice a Evei, încât în respectivele instituții ale puterii se purcedea la o selecție, milițieni și securiști, agitatori și activiști alegându-se dintre cei mai înzestrați, mai talentați, aceia care resimțeau cu mai multă acuitate voluptatea neîntâlnită de a bate - moartea
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]