KorAP: Find »[drukola/base=filaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...10 >

231 matches

Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247

Compartimentul Evidență, unde se adunau și se analizau informațiile obținute de agentură, întocmindu-se sinteze, studii etc. III. 1. 1. e. Alte compartimente importante În afară de cele două mari secții, în cadrul Serviciului Secret de Informații exista și un compartiment denumit Echipa Filaj sau Biroul Filaj Corespondență, având ca misiune interceptarea și cenzurarea corespondenței, interceptarea telefoanelor, asigurarea escortei și a pazei corespondenței speciale. În mod firesc, fiind un compartiment cu operațiuni de natură preponderent tehnică, personalul încadrat avea pregătire accentuat tehnică. Mai puțini

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
se adunau și se analizau informațiile obținute de agentură, întocmindu-se sinteze, studii etc. III. 1. 1. e. Alte compartimente importante În afară de cele două mari secții, în cadrul Serviciului Secret de Informații exista și un compartiment denumit Echipa Filaj sau Biroul Filaj Corespondență, având ca misiune interceptarea și cenzurarea corespondenței, interceptarea telefoanelor, asigurarea escortei și a pazei corespondenței speciale. În mod firesc, fiind un compartiment cu operațiuni de natură preponderent tehnică, personalul încadrat avea pregătire accentuat tehnică. Mai puțini erau lucrătorii ce

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
păstrau materialele aduse din operațiunile contrainformative, evidența persoanelor de interes contrainformativ etc.), Biroul Presei (exploata presa informativ și contrainformativ). Însă, organele care operau erau agenturile, plasate în teren. În iunie 1942 au fost despărțite în grupe, lucrând independent. Agentura I Filaj avea ca obiectiv etnicii germani și Grupul Etnic German, agenții și colaboratorii Gestapo-ului, care activau ilegal în România, și alte munci informative și contrainformative solicitate de șeful Secției, Traian Borcescu. În cadrul Secției Contrainformații operau opt grupe informative, care erau

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
T.S.” (Centrul la Turnu Severin), ambele asistate și de cadre ale Abwehr-ului. Secția a IV-a Contraspionaj, provenită din Secția Contrainformații și era structurată pe trei grupe: - Grupa 1 Contraspionaj (identificarea și supravegherea agenților serviciilor de spionaj străine); - Grupa 2 Filaj - numită și Agentura a II-a (filaj prin posturi fixe și mobile); - Grupa 3 Legații (legațiile străine cu personalul lor). Secția dispunea de rețele informative, ce infiltrau cu agenți legațiile străine, îndeosebi pe cea germană sau serviciile de spionaj străin

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
și de cadre ale Abwehr-ului. Secția a IV-a Contraspionaj, provenită din Secția Contrainformații și era structurată pe trei grupe: - Grupa 1 Contraspionaj (identificarea și supravegherea agenților serviciilor de spionaj străine); - Grupa 2 Filaj - numită și Agentura a II-a (filaj prin posturi fixe și mobile); - Grupa 3 Legații (legațiile străine cu personalul lor). Secția dispunea de rețele informative, ce infiltrau cu agenți legațiile străine, îndeosebi pe cea germană sau serviciile de spionaj străin ce activau pe teritoriul românesc. Efectivul se

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
din armată și 38 de funcționari civili. Se colabora cu „delegați de contrasabotaj” care nu erau angajați ai SSI-ului, ci ai întreprinderilor, și erau plătiți și pentru colaborarea informativă, însă numărul lor nu era cunoscut. Secția a VI-a Filaj și Cenzura Corespondenței a luat ființă prin Ordinul nr. 549 din iulie 1942, dat de Președinția Consiliului de Miniștri. Printre atribuțiunile secției se număra cercetarea și cenzurarea corespondenței destinată străinătății, reținând pe cea care încălca legile și siguranța statului român

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
vor comasa în Secția a III-a Tehnică. Secția a IV-a Administrativă va îngloba Secția a VII-a (Personal), a XI-a (Auto) și a XII-a (Administrativă). Secțiile a III-a „G” Relații Externe, Secția a VI-a (Filaj - Cenzură Corespondență) și Secția a VIII-a (Juridică) vor fi desființate; ultima secție menționată a trecut în structurile Jandarmeriei. Noua organigramă a Serviciul Special de Informații prezenta următoarea structură(vezi Anexele 11, 12 și 13): Secția I Informații Externe era

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
poliție vamală ce treuia să identifice persoanele date în urmărire pe aeroport. B. Corpul Detectivilor era organizat pe patru grupe, împărțite la rândul lor în secții, grupe și echipe. Printre atribuțiile Corpului Detectivilor se număra culegerea informațiilor prin toate procedeele (filaj, supraveghere, interceptări telefonice și ale corespondenței etc.) în scopul descoperirii și prevenirii infracțiunilor contra statului sau a ordinii publice. Era subordonat Direcției Poliției de Siguranță. Era organul ei de informații în teren. Acționa în mediul urban (mai ales în București

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
asociațiile cu scop lucrativ, sectele religioase, nerecunoscute legal, corpul profesoral și lojile masonice etc.); - Grupa 2 - cerceta infracțiunile de drept comun; - Grupa 3 - urmărea minoritățile și partidele acestora; - Grupa 4 - urmărea mișcările de stânga și extrema stângă; - Grupa 5 - făcea filajul; - Grupa 6 - asigura paza familiei regale și a demnitarilor. C. Serviciul Jandarmeriei din Inspectoratul General al Jandarmeriei avea ca misiuni, pe lângă cele de a menține ordinea publică în mediul rural, paza publică și de stat și rolul de a strânge

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
zilnic schimb de informații de presă, culturale, și economice”, iar la scurt timp a venit „rândul și celor politice”. În cercurile legațiilor statelor neutre de asemenea este semnalată și prezența atașatului militar locotenent-colonel E. Szantay. Astfel, pe 18 august 1941, filajul serviciilor românești a surprins întrevederea „de lungă durată la restaurantul Cina /.../ într-un colț retras” atașatului american militar, colonelul Ratay, cu omologul maghiar. Într-un fel, se confirma bănuiala că Szantay avea legături cu Aliații și că atașatul militar maghiar

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776

ascultăm tot și să știm ce vorbesc toți. S.B.: Se lua aleatoriu? G.Ș.: Fiecare avea posturile lui și mai venea unul care spunea: "Vezi și asta, vezi și asta!" și-ți punea 2-3 casete pe masă. S.B.: Cei de la filaj probabil că spuneau cu cine s-au întâlnit urmăriții și cu cine puteau să ia legătura. G.Ș.: Eu am participat la arestarea unui colonel KGB. Am primit foarte mulți bani pentru aceasta. Aveam un salariu de 4 600 lei

[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729

și de exactă va fi fost, totuși, memoria lui Ion D. Sîrbu nu s-a putut ști până de curând, când desecretizarea arhivelor a făcut posibilă confruntarea referințelor autobiografice cu informațiile culese prin binecunoscutele "mijloace" utilizate de Securitate (turnători, microfoane, filaj etc.). Iar documentele dovedesc (în mod previzibil, aș zice, de n-am fi avut atâtea neplăcute surprize în ultima vreme!) că Ion D. Sîrbu a refuzat colaborarea cu Securitatea. Oricum, aceleași documente atestă faptul că și Doinaș și Negoițescu au

[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567

Ivănescu: „Labiș avea securistul lui, care-l fila, care securist se urcase în tramvaiul 13, prin ușa din față a remorcii și, văzând că la ușa din spate a vagonului Labiș șovăia să urce, de frică să nul scape din filaj, a sărit din tramvai, s-a ciocnit de Labiș care din izbitura neintenționată (?) a securistului a nimerit sub tramvai. Acest securist a venit la spital la Labiș să-i ceară o declarație, în care poetul să specifice că nu are

Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi (2009) [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857

Militaru. întâlnirea conspirativa a celor doi a fost confirmată, ulterior, atât de Petre Român în "Le Monde" din 05.01.1990, cât și de Silviu Brucan într-un interviu din martie 1990. Din declarația unui fost securist, din echipa de filaj, reiese că Militaru dorea să-l informeze pe Iliescu, cu ocazia plimbării lor conspirative, despre constituirea unei alte grupări cu numele de Front. În iarna lui 1988, Comitetul Salvării Naționale - înființat încă din 1984 - se transformase în Frontul Salvării Naționale

[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

Poliției și uniforme purtate de-a lungul timpului. Un alt polițist cu experiență, comisarul Nicolae Turcu, a publicat în anul 1935 lucrarea Manual polițienesc, destinată lucrătorilor din Ministerul de Interne, care abordează noi metode de lucru, tehnice și științifice, de la filaj la arestare, trecând prin modul de obținere a informațiilor, recrutarea informatorilor și organizarea informativă a zonei de acțiune. În același an, doi specialiști ai serviciilor de informații - Constantin Maimuca (inspector regional de poliție la Chișinău și viitor șef al Direcțiunii

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
nu între ei. Cazurile de dublare a supravegherii reprezentau o măsură de certitudine, de „verificare simultană”, în anumite cazuri foarte importante. Întrebuințarea organelor acoperite era determinată de necesitatea unei „supravegheri invizibile” în două situații: atunci când persoana supravegheată era conștientă de filajul exercitat asupra sa, respectiv în cazul când misiunea nu putea fi îndeplinită decât de persoane necunoscute ca fiind în contact cu Poliția, dar versate și corespunzătoare în acest domeniu. Activitatea informativă a Poliției se baza, într-o mare măsură, pe

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pentru anumite servicii - discrete sau secrete - în folosul Poliției și, implicit, al siguranței statului român. Ei erau recrutați din toate straturile sociale, contra unei remunerații (fixe sau în funcție de rezultate) și erau utilizați atât pentru culegere de informații, cât și pentru filaj pasiv (observare) sau activ. După modul de recrutare, respectiv utilizare, aceștia se împărțeau în: 1. Agenții acoperiți erau „clasa de elită a auxiliarilor”, fiind în aceeași măsură capabili și abili, reprezentând „maeștrii serviciului invizibil”. Eugen Bianu a apreciat și calitățile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Biroul Siguranței române din Viena a comunicat la București despre descoperirea unui caz de spionaj. Mai exact, serviciul de contraspionaj sovietic din Viena a primit din România o serie de regulamente militare utilizate de armata română. Prin acțiuni specifice - infiltrare, filaj - agenții români au identificat curierul sovietic care a primit misiunea să efectueze transportul acestor regulamente. Sulzer - acesta era numele curierului - a obținut aceste manuale, cerute după o listă specială venită de la Moscova, de la un oarecare Stănculescu din București și le-

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
puncte: a) culegerea informațiilor, care variază după subiectul, obiectivul și mediul respectiv, se efectuează direct sau indirect, prin organe vizibile sau acoperite, regulate sau ocazionale; b) controlul sau verificarea informațiilor; c) recrutarea, controlul capacității și fidelitatea informatorilor; d) supravegherea și filajul persoanelor și evenimentelor, din punct de vedere polițienesc; e) valorificarea informațiilor, din punct de vedere al obiectivului urmărit. Fiecare autoritate polițienească a fost instruită să-și creeze un serviciu de informații cât mai bine organizat, care să furnizeze date de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
funcționa pe baza unui regulament special”. Practic, Inspectoratul Corpului Detectivilor a preluat atribuțiile deținute de Inspectoratul Brigăzilor Centrale (patru brigăzi de siguranță), având următoarea organizare și misiune: 1. Grupa I-a - partide politice și mișcări sociale de dreapta: - Echipa 1 Filaj; - Echipa 2 Filaj-Supraveghere; - Echipa 3 Cercetări-Percheziții. 2. Grupa II-a - mișcări subversive și diferite asociații de stânga: - Echipa 1 Informații; - Echipa 2 Supraveghere pe teren; - Echipa 3 Control și Supraveghere fabrici; - Echipa 4 Cercetări-Percheziții. 3. Grupa III-a - grupuri etnice

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
asociații de stânga: - Echipa 1 Informații; - Echipa 2 Supraveghere pe teren; - Echipa 3 Control și Supraveghere fabrici; - Echipa 4 Cercetări-Percheziții. 3. Grupa III-a - grupuri etnice, acțiunea străinilor, legații: - Echipa 1 Informații: țări amice; țări nesigure; țări inamice; - Echipa 2 Filaj; - Echipa 3 Cercetări. 4. Grupa IV-a - paza și protecția demnitarilor, informații de la autorități și instituții publice. Astfel, noua structură, cu o încadrare de 328 de funcționari, a avut sarcina de a preveni, a urmări și a finaliza informativ cazurile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
dispus trecerea Corpului Detectivilor în subordinea directă a șefului D.G.P., impunând câteva schimbări organizatorice și noi norme de muncă. Grupele au fost transformate în secții, iar fiecare secție a primit în subordine câte un serviciu de informații, un serviciu de filaj și un serviciu de cercetări. Brigada Mobilă, condusă de inspectorul State Stratilescu, a devenit independentă și a primit misiunea să lucreze cu Direcția Poliției Judiciare în domeniul afacerilor pendinte, cu Corpul Detectivilor pentru serviciul de contrainformații și cu Direcția Poliției

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Secția I-a a elaborat 2200 de rapoarte informative și dări de seamă, 2092 de rapoarte informative pentru Serviciul de Informații din D.P.S., a efectuat 170 de delegații ordonate de Serviciul Cercetări și 21 acțiuni de urmărire cerute de Serviciul Filaj. Secția a II-a a supravegheat iredentele, organizațiile ruse, mișcarea evreiască, cea germană și armeană, precum și unii din străinii care au vizitat România. Mișcările de stânga au fost în atenția Secției a III-a, care a întocmit 370 de rapoarte

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a avut drept consecințe compromiterea unor acțiuni informative aflate în desfășurare. Un șef se secție din Legiunea de Jandarmi Buzău a descoperit, interogat și plimbat pe la mai multe posturi de jandarmi un agent al I.G.J. aflat într-o misiune de filaj și investigații. O acțiune de „extremă importanță” a fost compromisă atunci când o echipă informativă s-a adresat unui șef de post pentru ajutor, iar acesta i-a reținut, i-a trimis sub escortă șefului de secție, care i-a expediat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
străinătate mai mulți funcționari. - Biroul 4 s-a ocupat de pregătirea de specialitate atât a noilor angajați, cât și cu specializarea celor existenți. Au fost create școli de telegrafiști, radiotelegrafiști, conducere (auto, moto), foto-cinematografie și au fost inițiate cursuri de filaj, filarea corespondenței, dactilografie ș.a. Secția I Informații Externe a reprezentat cel mai important vector din Serviciul Secret, având ca sarcină principală culegerea de date din afara țării. Prin rezultatele obținute și expediate beneficiarilor, acestea au contribuit la luarea unor decizii în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]