3,791 matches
-
ce dispune de un buget mai consistent, cum este spre exemplu Societatea Română de Radiodifuziune, își poate permite organizarea unei stagiuni de concerte în parte dinamice în care sunt antrenate inclusiv nume de rezonanță ale circulației europene a valorilor. La Filarmonică, la Opera bucureșteană, în schimb, instituții ce depind de fondurile modeste oferite de la bugetul Ministerului Culturii, situația este alta. În acest caz, manageriatul artistic trebuie să facă dovada unor veritabile virtuozități în a gestiona puținătatea mijloacelor de care se dispune
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
interioare pe care o deține cântul violonistic al acestei minunate adolescente de șaisprezece ani! Prezențe cu totul remarcabile, pe parcursul aceluiași concert, au etalat tenorul Răzvan Săraru și violoncelistul Răzvan Suma, tineri muzicieni deja cunoscuți publicului nostru. Tot la Ateneul Român, Filarmonica bucureșteană a omagiat personalitatea celui mai important director și șef de orchestră care, vreme de decenii, în mijlocul secolului trecut, a condus destinele primului colectiv simfonic al țării. S-au împlinit patruzeci de ani de când ne-a părăsit maestrul George Georgescu
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
sfârșit de secol XIX, de început de secol XX. Casa de discuri "Electrecord" a lansat cu acest prilej primele două imprimări în variantă CD ale seriei integrale a simfoniilor beethoveniene, imprimări ale anilor '60 realizate de maestrul Georgescu în compania Filarmonicii al cărei părinte spiritual a fost. De această dată, la sfârșit de septembrie, colectivul orchestrei filarmonice bucureștene, dirijorul Cristian Mandeal, au închinat memoriei lui George Georgescu un întreg concert. A fost preluat unul dintre programele îndrăgite ale maestrului, anume, pagini
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
colectivul orchestrei filarmonice bucureștene, dirijorul Cristian Mandeal, au închinat memoriei lui George Georgescu un întreg concert. A fost preluat unul dintre programele îndrăgite ale maestrului, anume, pagini semnate de Beethoven, Ceaikovski, Ion Dumitrescu. Și-au dat concursul trei dintre soliștii Filarmonicii, violonista Anda Petrovici, violoncelistul Marin Cazacu, pianistul Nicolae Licareț. Sub aceeași conducere dirijorală a fost preferată și o formulă mai spectaculoasă realizată cu concursul Corului Academic al instituției, ansamblu admirabil condus de maestrul Iosif Ion Prunner. A fost prezentat marele
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
natale, însoțit de nepotul medicinist cu mașina. Călătoria prin raionul Bugeac echivalează cu recuperarea simbolică a propriului trecut. Ironia e că unchiul din Paris admiră sincer realizările socialismului la Chișinău sau în împrejurimi: bulevardele noi, terenurile de sport, campusul universitar, filarmonica, fermele (care sunt de fapt colhozuri), livezile - în timp ce basarabenii își văd mai bine propriile suferințe, păstrate în surdină. Unchiul înțelege greu ce s-a întâmplat între timp, de 35 de ani de când a plecat. Când întreabă despre un vechi prieten
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
proiecte culturale de reabilitare a unor obiective din patrimoniul național - ca să vorbim numai de acestea -, proiecte purcese de predecesorul ministru Ion Caramitru, nu au putut fi continuate. La Iași, ca să intrăm pe teritoriul senatorului-ministru, lucrurile stau cam în felul următor: Filarmonica (fostul palat al vistiernicului Alecu Balș, construit pe la 1815, unde aveau loc concerte și spectacole de teatru, nuclee ale viitoarelor instituții profesioniste, unde a concertat și Franz Liszt, inclus în Legea 5/2000 ca obiectiv patrimonial național, la fila 125
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
Miclăușeni, Casa Tăutu etc.) care așteaptă - mai bine zis așteptau - intervențiile palpabile ale domnului ministru? Mai este cazul? Consiliul județean și Primăria, sătule de promisiunile neonorate ale Minsterului Culturii și Cultelor, și-au asumat, în sfârșit, responsabilitatea terminării lucrărilor la Filarmonică și Casa Pogor. Dintr-un buget pauper, cât rămâne după ce Guvernul rade porția cea grasă. Vom vedea în cât timp își vor respecta cuvântul „localii”. Că „centralii”, am văzut... Pentru autorul unei lucrări precum Civilizația românilor între medieval și modern
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
o sonoritate de maximă tensiune și asprime), aparatnicii regimului fiind sensibili la rezonanțele folclorice ale „noii” muzici culte, în măsură să reflecte realismul socialist. Prima audiție absolută va avea loc mult mai târziu, abia în anul 1971, în interpretarea Orchestrei Filarmonicii din Los Angeles. Opusul, tipărit la Editura Schott din Mainz (în 1996, în format de buzunar, și în 2002, în format mare), a fost înregistrat pe CD-ul The Ligeti Project II (în premieră mondială), în editarea Casei de Discuri
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
istorii cu drept cuvînt nemaipomenite. Încă din anul 1954 publicații de specialitate au anunțat, nu cunosc din care sursă, proiectul în curs de a mi se sărbători în anul următor împlinirii vîrstei de 70 de ani printr-un concert al filarmonicii de Stat cu un program compus exclusiv din lucrări de ale mele. Și prin luna mai a acelui an mă și pomenesc cu vizita unui șef de orchestră al Filarmonicii cu misiunea din partea acesteea de a alcătui împreună cu mine programul
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
împlinirii vîrstei de 70 de ani printr-un concert al filarmonicii de Stat cu un program compus exclusiv din lucrări de ale mele. Și prin luna mai a acelui an mă și pomenesc cu vizita unui șef de orchestră al Filarmonicii cu misiunea din partea acesteea de a alcătui împreună cu mine programul concertului festiv. Se alcătuieșțte programul, se adună materialul de orchestră necesar și toate păreau a fi puse pe roate. În program figura și Simfonia a XIV a. Păreau... figura!... Dar
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
1898), în: Byzantion, vol. I, Iași, Academia de Arte “George Enescu”, 1995, pp. 9 - 56; Idem Dimitrie Suceveanu și desăvârșirea procesului de românire a cântării Nr. 2/2012 0 160 bisericești, în: Colocvii 1993 - 1994, Festivalul internațional “Festum musicae” Iași, Filarmonica “Moldova”, 1995, pp. 67 - 79; footnote> și 1996, într-un material publicat la Iași<footnote Vasile, Vasile - Creația lui Dimitrie Suceveanu - sursă de inspirație pentru muzica românească a secolului al XX - lea, în: Byzantion, vol. II, Iași, Academia de Arte
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cu Orchestră Națională Radio, Dirijor Constantin Silveștri, 27:30 (Înregistrare Electrecord). La 25 aprilie 1945 Societatea Compozitorilor Români organiza sub înaltul patronaj al Majestății Sale Regelui Mihai I un concert festiv pentru sărbătorirea a 25 de ani de la înființare. Orchestră Filarmonicii era dirijata de însuși George Enescu. În program figură și o lucrare de Paul Constantinescu: Burlesca pentru pian și orchestră, terminată de Paul Constantinescu la București în 27 septembrie 1937. Prima audiție a fost la Radio, în 8 martie 1938
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
liberă. Că în toate lucrările lui Paul Constantinescu, inspirația folclorului autohton e izbitoare; numai că în această lucrare, ea rămâne mult mai discretă că altădată.” Sub baghetă lui Theodor Rogalski, lucrarea a mai fost prezentată de acelasi solist în concertul Filarmonicii bucureștene din 17 octombrie 1948. De atunci asupra ei s-a așternut uitarea.distinsă cu PREMIUL I „George Enescu”. Premieră a avut loc la 5 mai 1939 la ONB, după ce la 21 ianuarie 1939, avusese loc prima vizionare a spectacolului
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
cu Orchestră Națională Radio, Dirijor Constantin Silveștri, 27:30 (Înregistrare Electrecord). La 25 aprilie 1945 Societatea Compozitorilor Români organiza sub înaltul patronaj al Majestății Sale Regelui Mihai I un concert festiv pentru sărbătorirea a 25 de ani de la înființare. Orchestră Filarmonicii era dirijata de însuși George Enescu. În program figură și o lucrare de Paul Constantinescu: Burlesca pentru pian și orchestră, terminată de Paul Constantinescu la București în 27 septembrie 1937. Prima audiție a fost la Radio, în 8 martie 1938
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
liberă. Că în toate lucrările lui Paul Constantinescu, inspirația folclorului autohton e izbitoare; numai că în această lucrare, ea rămâne mult mai discretă că altădată.” Sub baghetă lui Theodor Rogalski, lucrarea a mai fost prezentată de acelasi solist în concertul Filarmonicii bucureștene din 17 octombrie 1948. De atunci asupra ei s-a așternut uitarea. MOMENTUL 3 MARTIE 1946 este, după opinia noastră, punctul crucial al relației Paul Constantinescu-George Enescu, pentru că în acea seară, cei doi, strălucesc în egală măsură pe firmamentul
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
V, nr. 1535, 11 octombrie 1943, p. 2, reprodus în volumul Constantinescu, Paul, Despre „poezia” muzicii, Argument, nota asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav- Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p.46-50. footnote> La 3 martie 1946, Orchestră Filarmonicii (cu suplimenți la tube de la Radio), Corul „România” dirijat de Nicolae Lungu, alături de soliștii I. D. Petrescu, Nella Dimitriu, Nicolae Secăreanu, Mircea Buciu, Valentin Teodorian, Elisabeta Moldoveanu și Marietta Carțiș interpretează Oratoriul sub baghetă lui GEORGE ENESCU. După cum se știe, aceasta
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
fost redata posterității. După data de 3 martie 1946, se pare ca Oratoriul Patimile Domnului a fost programat să fie cântat încă de două ori, dar aceste reprezentații au avut loc sub baghetă lui CONSTANTIN SILVEȘTRI. Programele de sală ale Filarmonicii anunțau concertul pentru MIERCURI, 17 APRILIE, orele 14, fără a menționa însă dirijorul: În ziarul „Lumea”, ăn 2, nr. 30 din 28 aprilie 1946, parina 2, Virgil Gheorghiu face o paralelă între cele două baghete: La întâia audiție a oratoriului
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Flämig, în prezența soției compozitorului. Soliști: Helga Termer (soprana), Käthe Röschke (alto), Hermann Christian Polster (baș), Gothard Stier (bariton). În România s-a cântat pentru prima oară la 12, 13, 14 aprilie 1990, la Ateneul Român din București, în interpretarea Filarmonicii bucureștene, sub baghetă dirijorului Cristian Mandeal. Soliști: Vladimir Popescu Deveselu (Iuda, un Tâlhar, un înger), Gheorghe Roșu(Evanghelistul), Georgeta Orlovski (Maica Domnului, o mironosița), Silvia Voinea (o slujnica, o mironosița), Melania Ghioaldă O slujnica, o mironosița), Dan Zancu ( Pillat, un
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Domnului” cuprinzând părțile: I. Bună Vestire; ÎI. Nașterea; III. Magii, a fost reprezentat în primă audiție la 21 dec. 1947 și 5 ianuarie 1948. Soliști: Valentina Crețoiu, Nella Dimitriu, Aurel Alexandrescu, Nicolae Secăreanu, Corul „România” condus de N. Lungu. Orch Filarmonicii. Dirijor era Constantin Silveștri, care între timp devenise directorul Filarmonicii<footnote Cosma, Viorel, Filarmonica „George Enescu” din București (1868-1968), București, 1968, Întreprinderea Poligrafica Timișoara. Pagina 204. footnote>. Succesul repurtat de reprezentație a necesitat repetarea spectacolului la 5 ianuarie 1948. Iată
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
a fost reprezentat în primă audiție la 21 dec. 1947 și 5 ianuarie 1948. Soliști: Valentina Crețoiu, Nella Dimitriu, Aurel Alexandrescu, Nicolae Secăreanu, Corul „România” condus de N. Lungu. Orch Filarmonicii. Dirijor era Constantin Silveștri, care între timp devenise directorul Filarmonicii<footnote Cosma, Viorel, Filarmonica „George Enescu” din București (1868-1968), București, 1968, Întreprinderea Poligrafica Timișoara. Pagina 204. footnote>. Succesul repurtat de reprezentație a necesitat repetarea spectacolului la 5 ianuarie 1948. Iată dovadă, un program de sală al Filarmonicii care anunța reluarea
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
primă audiție la 21 dec. 1947 și 5 ianuarie 1948. Soliști: Valentina Crețoiu, Nella Dimitriu, Aurel Alexandrescu, Nicolae Secăreanu, Corul „România” condus de N. Lungu. Orch Filarmonicii. Dirijor era Constantin Silveștri, care între timp devenise directorul Filarmonicii<footnote Cosma, Viorel, Filarmonica „George Enescu” din București (1868-1968), București, 1968, Întreprinderea Poligrafica Timișoara. Pagina 204. footnote>. Succesul repurtat de reprezentație a necesitat repetarea spectacolului la 5 ianuarie 1948. Iată dovadă, un program de sală al Filarmonicii care anunța reluarea spectacolului: Cânticlu ali Leanca
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
timp devenise directorul Filarmonicii<footnote Cosma, Viorel, Filarmonica „George Enescu” din București (1868-1968), București, 1968, Întreprinderea Poligrafica Timișoara. Pagina 204. footnote>. Succesul repurtat de reprezentație a necesitat repetarea spectacolului la 5 ianuarie 1948. Iată dovadă, un program de sală al Filarmonicii care anunța reluarea spectacolului: Cânticlu ali Leanca și Joc din Oaș, lucrare scrisă în anul 1949 este prezentată în ziua de 15/16 noiembrie 1952 la Ateneul Român tot sub baghetă fermecata a lui Constantin Silveștri. În anii care au
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
s-a pierdut. În Biblioteca Societății Române de Radio există o altă orchestrație, semnată de Mihai Moldovan. Până în prezent manuscrisul contantinescian nu a fost dat la iveală. La 15/16 mai 1953 Valentin Gheorghiu interpreta în primă audiție, alături de Orchestră Filarmonicii, Concertul pentru pian și orchestră compus în cursul anului 1952. Dirijorul era tot Constantin Silveștri. Long Play-ul ECD 46-1958 (ECE 0914) realizat de Electrecord în colaborare cu Pathé Marconi imortalizează o versiune a solistului în tandem cu Silveștri și
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
reclamații ale orchestrei Radio, care de bine de rău - nu știu - dacă făcea mai mult de 3-4 servicii pe săptămână, de Dl Schenck, fagotist vienez, care era „victima” eternă a unei munci de „sclav”, de tragerea chiulului la lucru de către Filarmonici etc.! De pretențiile de a nu repeta în ziua premierei, nici a doua zi și atâtea altele! De învoiri de la repetiții sau spectacole! Lucru necunoscut aici! Apoi, acordajul orchestrelor din Italia! Și cel de al nostru! În sfîrșit să nu
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
cât și de execuție. Ca atare, legitimarea se face pe baza unei tehnici dobândite pe durata multor ani de studiu și practică. Ce-i drept, merită, căci s-au realizat o mulțime de capodopere și s-au întemeiat numeroase instituții (filarmonici, teatre de operă, diferite genuri și tipuri de formații muzicale) în stare să ni le livreze pe baza proiectelor (partiturilor) lăsate de autor, chiar și după veacuri de la momentul conceperii lor. Dar, deși această competență tehnică este utilă, mai ales
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]