111 matches
-
cinematografului. Miza strategică Din Orient a venit iconoclasmul. El apare în Alexandria și Antiohia, cucerește imperiul grec, dar nu atinge Occidentul, nici Roma, nici regatul franc. Marea schismă între Roma și Constantinopol nu a fost declanșată de icoană, ci de Filioque (Sfântul Duh purcede de la Tată și de la Fiu, sau prin Fiu?). Dar postúrile figurative trasau deja o linie de separație, între un Vest mai politic, agil și deci preocupat de aparență și un Est mai mistic, imobil, preocupat mai puțin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Biserica Ortodoxă la 15 iunie în fiecare an”. I.1.1. Erorile dogmatice ale Fericitului Augustin În privința doctrinei, în învățăturile Fericitului Augustin s-au strecurat trei erori eterodoxe. Astfel, în lucrarea De Trinitate se afirmă purcederea Duhului și din Fiul (Filioque), idee reluată și de Fericitul Ieronim. Acest adaos inexact a fost introdus în crezul atanasian (și apoi în cel niceean) în Galia de Sud pentru a contracara modalismul (sabelianismul) care reînviase în Galia și Spania în secolul al-IV-lea sub forma
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
principale ale înfruntării catolicismului cu ortodoxia era tocmai doctrina trinității, teoreticianul isihasmului s-a opus atât metodei scolastice cu care Varlaam, în preajma dezbaterilor ce au avut loc la Constantinopol în 1333 și 1334 între ortodocși și catolici, a interpretat termenul filioque, cât și afirmației conform căreia filosofii greci ar fi putut avea experiența unei anume iluminări prin Dumnezeu. Triadele lui Palamas (cele nouă discursuri isihaste), răspunsuri date opozantului său unionist, se refereau la limitele cunoașterii divinității de către om, la participarea sa
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Limba descântecelor), Tache Papahagi (O problemă de romanitate sud-ilirică, Din epoca de formațiune a limbii române, Cercetări în Munții Apuseni, Creațiunea poetică populară), I.-A. Candrea (Viața păstorească la megleniți, Constatări în domeniul dialectologiei, Texte meglenite), Al. Rosetti (Catehismul Marțian, „Filioque” din Psaltirea Scheiană, Cercetări asupra graiului românilor din Albania), Constantin Brăiloiu (Bocete din Oaș). La rubrica „Însemnări și rectificări” se dezbat chestiuni controversate privind îndeosebi etimologia și semantismul unor cuvinte românești, iar rubricile intitulate „Dări de seamă” și „Indicații bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]
-
generale, diplomatice, pentru că o despărțire istorică veche de o mie de ani nu poate fi anulată în cursul unei vizite, fie ea și a Papei. Orice preot de țară știe că marea piedică în calea reunirii nu este nici adaosul Filioque, nici tipul de azimă folosit la împărtășanie sau numărul de degete cu care faci semnul crucii, ci primatul papal și dogma infailibilității Papei. Or, deocamdată, niciunii, nici alții nu pot trece peste acest punct. Dar pot fi rezolvate o mulțime
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
apela la Roma ca la o instanță de mare autoritate. Dar, repet, niciodată marile Biserici din Orient n-au considerat Biserica Romei ca fiind singura deținătoare a "adevărului" creștin. Lăsând la o parte celelalte deosebiri între catolici și ortodocși adaosul Filioque, împărtășania cu azimă sau pâine dospită, dogma Purgatoriului sau celibatul preoților -, o mare diferență între cele două Biserici a apărut odată cu apetitul Vaticanului pentru putere seculară, adică mai simplu spus pentru putere politică și crearea unui stat propriu. Biserica Romei
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
anul 1698, aveau dreptul să adere doar la una din cele patru confesiuni religioase. Sinodul de la Alba-Iulia, din 1697, prin Mitropolitul Atanasie Anghel, a recunoscut principiile obligatorii cerute pentru unirea cu Roma: supremația papei, existența purgatoriului, împărtășirea cu azimă și Filioque. Prin acceptarea acestor patru principii se garanta uniților, păstrarea ritualului, respectarea sărbătorilor ortodoxe, alegerea episcopilor de către Sinod (cu recunoașterea lor de către papă și împărat), egalitatea în drepturi a clerului și a credincioșilor ortodocși cu clerul și credincioșii catolici. Drepturile acestea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
e) proclamarea de către Papă, în secolul al VI-lea, a „supremației Bisericii asupra puterii temporale”; f) ratificarea încoronării de către Papă a lui carol cel Mare în anul 800. Până atunci, „acest drept aparținuse dintotdeauna Împăratului bizantin”; g) tema legată de filioque. „Prima consemnare publică cunoscută a lui filioque datează de la conciliul al II-lea din Toledo, convocat în 589 pentru a confirma trecerea regelui recaredo de la arianism la catolicism.” Aici s-au mani festat polemicile cu privire la cele două variante creștine: - cea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
VI-lea, a „supremației Bisericii asupra puterii temporale”; f) ratificarea încoronării de către Papă a lui carol cel Mare în anul 800. Până atunci, „acest drept aparținuse dintotdeauna Împăratului bizantin”; g) tema legată de filioque. „Prima consemnare publică cunoscută a lui filioque datează de la conciliul al II-lea din Toledo, convocat în 589 pentru a confirma trecerea regelui recaredo de la arianism la catolicism.” Aici s-au mani festat polemicile cu privire la cele două variante creștine: - cea apuseană - Sfântul Duh purcede de la Tatăl și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a arătat destul de rezervat, refuzând orice concesie. Atunci, la 15 iulie 1054, legații Papei depun pe altarul din Sfânta Sofia o sentință de excomunicare a lui cerularie, acuzându-l de zece erezII, între altele de faptul de a fi retras filioque din crez și de a fi îngăduit căsătoria preoților. Situația tensionată dintre apus și răsărit s-a acutizat în 1204. Atunci, armatele cruciadei a IV-a atacă și jefuiesc Constantinopolul, distrugând „icoane și aruncând moaștele la gunoi”. Apusenii s-au
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
atacă și jefuiesc Constantinopolul, distrugând „icoane și aruncând moaștele la gunoi”. Apusenii s-au purtat atunci îngrozitor cu grecii (vezi cronica învățatului bizantin Nicetas choniates). Peste timp, ortodocșii au cerut convocarea unui conciliu ecumenic care să lămurească problema legată de filioque. Conciliul a avut loc la Ferrara și la Florența (1438-1439). Ortodocșii, presați de Împărat, au acceptat condițiile romei. Unirea „a fost imediat invalidată de popor și de cler”. „Peste pai sprezece ani, în 1453, Constantinopolul cade sub turci și imperiul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Petru, în vederea dezvăluirii mormântului «întâiului Papă», cum este considerat apostolul Petru, și «primus inter pares».”; b) dogma infailibilității papei. A fost proclamată în 1870 de conciliul vatican i. Conform acestei dogme, cuvintele rostite de la amvon de către Papă sunt infailibile; c) filioque. În conformitate cu doctrina catolică, Sfântul Duh purcede de la Tatăl și de la Fiul. Biserica Ortodoxă susține că el purcede doar de la Tatăl; d) dogma Purgatoriului. În tradiția catolică, acesta este un spațiu misterios, situat între cer și pământ, unde sufletele se purifică
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în chip doxologic, nici dogma Calcedonului nu-i o strungă prin care, întotdeauna, gândirea noastră s-ar cuveni să treacă pentru a recunoaște chipul veșnic al lui Hristos. Dogmele sunt niște formule abstracte, niciodată mai puțin plictisitoare decât ereziile (e.g., Filioque). Pe acestea din urmă studenții sunt chemați să le dușmănească fără încetare, de parcă întrebarea la care ereticii au dat un răspuns eronat n-ar fi fost legitimă. Predată în acest fel, ortodoxia încetează să mai fie o hermeneutică personală a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sau poate chiar lungile slujbe bizantine sunt oare simple excrescențe, când nu deviații de la „credința pură și simplă”? De ce să intelectualizăm arid misterul credinței vorbind, împreună cu Grigorie Teologul, despre înțelegerea ortodoxă a Treimii? De ce să acceptăm controversa pe marginea lui filioque sau a primatului papal? De ce pierdem vremea vorbind cu „patriarhii ereticilor”, cum îi numea Tertulian pe filozofi? De ce mai citim literatură sau poezie? De ce acceptăm sfidările cosmologiei sau biologiei contemporane? Pe scurt, de ce ne facem probleme? Cum de mai avem
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
bine să facă o politică de atragere a românilor la catolicism, dovedind o remarcabilă flexibilitate: ele nu cereau o convertire integrală, ci numai acceptare a patru puncte considerate esențiale - 1.recunoașterea supremației papale; 2. purcederea Sfântului Duh și dela Fiul(filioque), nu numai dela Tatăl; 3.recunoașterea existenței purgatoriului și 4. folosirea pâinii nedospite la euharistie - cei «uniți» astfel cu Roma urmând să păstreze riturile și datinile practicate dintotdeauna. În schimbul acceptării unirii cu Biserica Romei, clerul până atunci ortodox avea să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
drepturile comunității i se par a fi amenințate (contradicție pe care mi-a semnalat-o Georges Khodr). Și că foarte inventivul Consiliu Ecumenic al Bisericilor, reglementar constituit la Beirut, pare în aceste locuri un articol de lux. Disputa legată de filioque și enciclicile nu provoacă cine știe ce emoție într-o țară în care, ca și la vecini, religia desemnează identitatea grupului și nu realitatea unui sentiment. Gesturile moștenite din istorie au mai multă greutate decât ideile. Cum ar veni, declarațiile de credință
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
despre geometrie, geografie precum și o interesantă autobiografie. Un alt discipol, Gheorghios Pachimeres, probabil cel mai strălucit reprezentant al generației sale, scrie multe lucrări de filosofie, niciodată tipărite, abordează și teme teologice încercând să propună o soluție de compromis în chestiunea filioque, însă interesul său principal era legat de matematică și teoria muzicii. Maximus Planudes este un alt nume al umanismului secolului al XIIIlea. Cu o formație preponderent autodidactă, a fost un fin matematician, recomandând folosirea numerelor arabe; scrie de asemenea o
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
făceau mai ales din dorința de a accentua trăsăturile care distingeau spiritul răsăritean. În același timp, au fost tentați de a scrie pe tema unei posibile rezolvări a diferenței doctrinare majore care se ivise vis-a-vis de Biserica creștină apuseană, problema filioque. Nu trebuie să vedem însă pe învățații umaniști ai Renașterii Bizantine ca solidari în a susține punctele de vedere ale unei orientări doctrinare de școală. Așa cum lasă să se vadă scrierile lor, acești gânditori prezentau o puternică tendință pe care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
atât pentru a respinge demersurile gnoseologiei teologice apusene, cât și pretenția de a demonstra purcederea Duhului Sfânt de la Fiul, a latinilor, iar pe de altă parte ca respingând în genere posibilitatea cunoașterii lui Dumnezeu să suspende orice controversă pe tema filioque. Era o soluție pentru unirea Bisericilor. Această atitudine a trezit însă reacțiile celor care reprezentau tradiția mistică bizantină în acea perioadă, călugării atoniți prin reprezentantul lor cel mai autorizat, Grigorie Palama. Faptul că Varlaam, cu toate încercările sale de a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
individuale. Acest mod este însoțit de neființă, care este de asemenea A w • w w 1 împărțită și penetrează peste tot . Discuțiile au fost foarte mult catalizate de încercările de a găsi o soluție a divergențelor cu latinii în chestiunea filioque. Secolul XIV este vremea unor rafinări și mai adânci a raporturilor între Persoanele Treimii cele ce sunt un singur Dumnezeu, să amintim doar distincția palamită a unei „divinități superioare” și a unei „divinități inferioare”. Se poate observa că trecerea timpului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
să spun Crezul fiindcă are termeni grecești. Sunt cuvinte grecești, poezie greacă, metafore caremi sunt străine. Nu-nțeleg ce spun grecii despre Treime! Un triunghi echilateral - așa mi-a explicat un grec, adică toate laturile lui sunt egale, și, dacă filioque nu e folosit cum trebuie, înseamnă că triunghiul nu va mai fi echilateral?... Numiți-mă cum vreți, nestorian, eretic, dar până-n secolul al IV-lea nu s-a vorbit despre Treime, un cuvânt nu scrie despre asta în Evanghelii! Grecii
Ludmila Ulițkaia Daniel Stein, traducător () [Corola-journal/Journalistic/5104_a_6429]
-
un clișeu util în multe domenii, folosită de Papa Ioan Paul al II-lea, care spune că ortodoxia și catolicismul sunt plămânii creștinătății. Civilizația Apusului este creștină, orientată cu încrederea că Duhul Sfânt purcede deopotrivă de la Tatăl și de la Fiul (filioque), cum cred și scriu Bulgakov, Florenski, ori chiar Blaga. Acestuia îi trece sub tăcere reacția primită, mai cu seamă, din partea lui Stăniloaie. Ortodoxia rămâne slab implicată social. E ezitantă, dar totuși angajată „în cultură și în prezent”. Ortodox, cum se
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
exil și Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) se afla într-un moment de cumpănă. În această situație de criză, cartea lui Cotore reia și argumentează cele patru articole ("articulușe") impuse și acceptate la Unirea religioasă din 1700: "ex patre filioque procedit". ("Spiritul Sfânt purcede de la Tatăl și de la Fiul"), existența purgatoriului, cuminecătura se poate face și cu pîine nedospită (cu azimă), primatul Papei. Este din acest punct de vedere o carte reprezentativă pentru Biserica Greco-Catolică din Transilvania și pentru iluminismul
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
a luat ființă în anul 1596 ca urmare a Uniunii de la Brest. Pentru a facilita unirea, modificările în dogmă și ritual au fost reduse la strictul necesar (cele patru puncte florentine: "primatul papal, împărtășirea cu azimă, existența purgatorului" și "adaosul Filioque"). Poziția Bisericii Catolice față de bisericile orientale neunite s-a schimbat o dată cu Conciliul Vatican II și cu înmulțirea inițiativelor ecumenice. Astfel a fost înființată o comisie mixtă catolică-ortodoxă care s-a reunit periodic, ultima dată în Liban, în 1993. Documentul de la
Biserici greco-catolice () [Corola-website/Science/298840_a_300169]
-
apelat la o altă formă de atragere, numită unire. Se oferea, prin această formă, posibilitatea ca ortodocșii care o acceptau să își păstreze ritul și tradițiile, inclusiv limba de slujire, dar cu acceptarea celor "patru puncte florentine", respectiv: "primatul papal, Filioque, purgatoriul" și "azima" pentru Împărtășanie. Pregătirile pentru această politică de convertire prin uniatism începuseră încă din sec. XVI, când, de exemplu, papa Grigore al XIII-lea (1572-1585) înființează la Roma așa-numitul ""Collegium Graecorum"". Acesta era destinat a forma din
Biserici greco-catolice () [Corola-website/Science/298840_a_300169]