1,777 matches
-
vorbitorilor, sau pentru că e mai potrivită cu modelele dominante, cu regularitățile limbii. Se mai pot invoca și alte criterii, mai puțin importante, chiar discutabile: cel estetic (e preferată forma ,mai frumoasă", mai eufonică), raționalist (e preferată forma care îi apare filologului ca mai ,logică", mai rațională - după diferite standarde: economia, simplitatea etc.), comparatist (comparația cu situația din alte limbi), argumentul de autoritate ("așa a scris" cutare mare scriitor, sau ,așa a zis" cutare mare lingvist); în fine, criteriul etnic e o
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
forță și demnitate intelectuală. Mărturie a unui caracter. - La universitatea ișeană ce caractere mari ați întâlnit? - N-aș ezita o clipă să invoc numele unor dascăli ca pedagogul Ștefan Bărsănescu, psihologul Vasile Pavelcu, filosofi ca Ernst Stere și Petre Botezatu, filologi ca Gh. Ivănescu și Șt. Cuciureanu, etnologi ca Petre Caraman. Despre acesta din urmă: n-am cunoscut, sincer vă spun, un om mai puternic din punct de vedere moral. Un adevărat stâlp al înțelepciunii, un caracter prin excelență. Unul dintre
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
și viața culturală, acestea au fost temele discuțiilor în plen, urmate de ateliere specializate. Au participat la disputele animate, dar civilizate, profesori de română din mai multe orașe, artiști plastici, muzicieni și, ca special guest star Dl. Victor Rebenciuc. Vorba filologilor: "Numele mari se scriu cu Litere". Una caldă, una rece Nevoit să citească presa timp de trei luni doar pe "suport electronic", Cronicarul a fost sensibil la notița lui Marius Vasileanu, La un click de cultură, apărută în ziarul ADEV
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
extrem de discret și auster, un om care, prin izolare și amabilitate superioară, își capătă reputația de "indiferent" este, în fond, unul dintre cei mai frămîntați vînători de "eterne efemere". Admirator al valorilor clasice, moștenește de la tatăl său, Alexandru I. Philippide, filolog cu renume și academician, acribia abordărilor culturale. Deși criticii și istoricii literari reclamă o frustrantă lipsă de biografie, din puținele date cunoscute despre poet se pot reconstitui schelele "șantierului" în care s-a zămislit sobra sa personalitate. Rădăcinile i se
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
autodefinirea lui de mai tîrziu ca individ solitar: "Un Robinson cu insula în suflet"). Ordinea și disciplina bibliofilului în devenire îi sînt insuflate mai ales de tată, "un grec cu suflet gotic", cum are să-l numească G. Călinescu pe "bătrînul filolog". Părintele, ca și fiul - poet mai tîrziu, trăiește izolat între cărțile lui, avînd oroare de orice impostură ori frivolitate, de orice indiscreție, de prostul gust de a-ți afișa problemele personale "în piața publică". Aerul acesta curat și rece de
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
Firesc ar fi ca acest proiect să cadă în responsabilitatea Ministerului Culturii, în eventuală combinație cu Ministerul Educației și Cercetării. Se poate porni minimal de la câteva ediții critice ce trebuie repede continuate, pentru care să se organizeze concursuri pentru tineri filologi cu merite excepționale și să se acorde burse speciale de cercetare pe o durată de cel puțin doi ani, cu posibilitatea reînnoirii de contract, finanțate direct de un minister sau altul. Mai e nevoie de edițiile critice? Problema se poate
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
Costa a îngrijit ediția bilingvă a scrierii lui Cato - De agri cultura. Așa cum se arată în Notă asupra ediției, avem de-a face cu cea dintâi traducere în românește a singurei opere a „Cenzorului” păstrate (p. 8). Astfel, atât specialiștii (filologi clasici, istorici ai Antichității ș.a.), dar și publicul larg au acum la îndemână o scriere latină interesantă, din care pot cunoaște, deopotrivă, autorul - personaj adept al vechiului ideal roman de virtute (uir bonus), format printr-o sănătoasă legătură cu lucrul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Traian Diaconescu. Din aceeași Notă, dar și de la p. 124, aflăm că textul latin reproduce pe cel stabilit de Jean Molager pentru ediția franceză publicată în Collection des universites de France la Editura „Les Belles Lettres” în 1971. Lăsăm pe seama filologilor clasici aprecierea traducerii. Semnalăm, totuși, faptul că unele tălmăciri ni se par necorespunzătoare: § 6, p. 30: ex Socraticorum hominum disputationibus - „din disputele filosofilor stoici (sic!)” (p. 31); § 11, p. 32: felicatas Saliorum pateras ― „cupele gravate ale altora (sic!)” (p. 33
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Aurelius Commodus. A. D. 138-161. Studiu istoric, București, 1909; Ion Barnea, Octavian Iliescu, Constantin cel Mare, București, 1982; Ramiro Donciu, Împăratul Maxențiu și victoria creștinismului, Antet XX Press, Filipeștii de Târg, 2007. Există, în schimb, mai multe biografii semnate de regretatul filolog clasic Eugen Cizek, respectiv cele ale lui Claudius, Nero, Titus, Traianus, Aurelianus. footnote>. Recent, Casa Editorială Demiurg și-a asumat responsabilitatea traducerii și publicării lucrării din 1978 a lui Glen W. Bowersock dedicate lui Iulianus Apostata. Însă nu despre conținutul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ar putea fi reduse la statutul de redactări preliminare ale uneia și aceleiași poezii; alteori, sub titluri diverse, autorul încearcă una și aceeași temă care uneori se alcătuiește ca unitate, alteori nu.“ În frînturile de versuri împrăștiate prin manuscrisele eminesciene filologul „intrus“ Petru Creția întrezărește conturul unor poezii care, la Eminescu, n-au căpătat niciodată formă finală. Așa apar șaisprezece noi poeme, „autonomizări“ și „reconstituiri“. Sînt ele opera lui Eminescu? Sau cea a filologului-editor? Creția simte nevoia unei precizări: materialul poetic
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
este contesă Anna Leopardi, descendentă a poetului, care locuiește Într-o aripa a palatului. O parte dintre sălile acestuia sunt destinate Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamurilor lor obiectelor muzeistice (leopardiene) și altele studiului, aici venind să se documenteze cercetători filologi din Italia și din multe țări ale lumii. În vastă Bibliotecă a Centrului Mondial există deja câteva zeci de mii de cărți: achiziții mai vechi, precum și donații recente În mai toate limbile pământului. Fiecare literatura națională a ținut să fie
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
În revistă „Nuova Rassegna letteraria modernă” și aparține unui literat și poet,căpitanului (de Bersaglieri Vânători de munte?) Pier Emilio Boși, care publică În această revista mai multe articole despre România și cultură ei. O precizare. Peste trei decenii, românul filolog Ștefan Cuciureanu și-a trecut doctoratul cu o teza privind personalitatea și opera acestui filoromân, traducător din Eminescu: «Pier Emilio Boși e la letteratura romena». Enumerând câteva date biografice (și mai puțin bibliografice), amintim că Ștefan Cuciureanu s-a născut
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
În Egipt și În Grecia). Cât și cum, dar mai ales când, termenul s-a răspândit În lume, cu pletora lui de identificări ale unor situații, altfel decât cele bănuite a fi fost construite de Minotaur. Așadar, consemnările sunt ale filologului, criticului și istoricului literar Ion Nistor, iar labirintul Îl constituie (l-a constituit!) deopotrivă editura (editurile), ca și actele critice de evaluare a textului. Fiind redactor la două edituri bucureștene (Editura pentru Literatură și Artă - un timp măsurat În puțini
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
literară”, survenit În 1964. Aș putea spune astfel că ridicarea pe... orizontală... a edificiului, În fapt, a labirintului, Își numără anii de acolo. Firul Ariadnei se compune din cărți, din truda editorului de a le face concurențiale, de fiecare dată . Filologul Ion Nistor nu deconspiră, pentru moment, politicile editoriale de ieri, dar și de astăzi. Poate cândva un... jurnal, ceva memorii? Arealul trecutului său editorial se sprijină pe ofertele de critică și istorie literară, selectate riguros, de la 1966 la 2005. Cu
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
Arte „George Enescu” Iași 2010; footnote> și risipit în așezăminte de cultură, ecleziastice și monastice din țară, dar și din alte centre europene, bizantinologii români nu au avut la îndemână un instrumentar de prestanța și dimensiunile celor de care dispun filologii, teologii, istoricii, lingviștii etc, pentru manuscrisele teologice, istorice și literare, în limba română, realizate de Ioan Bianu<footnote Bianu, Ioan - Catalogul manuscriptelor românești, tomul I, (1 - 300), București, Edițiunea Academiei Române, 1907; Bianu, Ioan și Caracaș, R. - Catalogul manuscriptelor românești, tomul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
puse bazele științifice ale studiilor comparative de folclor, a început valorificarea creației literare din nordul Bucovinei, eforturi materializate de Grigore Bostan și Lora Bostan în impunătoarea antologie Pagini de literatură română - Bucovina, regiunea Cernăuți, 1775-2000. Referindu-se la calitățile de filolog și romanist ale lui Grigore Bostan, care au lăsat urme trainice în știință, dar mai ales au marcat cultura filologică a românilor din nordul Bucovinei -, profesorul Anatol Ciobanu, din Chișinău, i-a enumerat ,,virtuțile intelectuale și omenești: inteligență sclipitoare, erudiție
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
o atmosferă caldă, de familie, cu toții având numitori comun traducerea și iubirea pentru cultura românească. Participanții Monica Voudouri (președintele Societății Balkania Contemporană Atena), Monica Chihaia (jurnalist și traducător), Evghenia Țelenti (traducător), Adela Pricop (traducător), Mihai Dumitrescu (medic - tarducător), Agata Dunca (filolog - traducător), Marci Tănase (membru al Atelierului de Traduceri), Anca Chisăliță (consilier pe teme culturale al Ambasadei României la Atena), Ana Țuțuianu (jurnalist - traducător), Manuela Marinescu (președintele Asociației Armonia)au avut marele noroc să cunoască o traducătoare (lb. spaniolă) de înaltă
`„O traducere proastă este un deserviciu adus literaturii române” [Corola-blog/BlogPost/93792_a_95084]
-
Filolog, scriitor, jurnalist, consilier editorial, redactor, director de editură, scenarist, colaborator la diverse publicații literare, MIRCEA IONESCU (20.12.1938 - 7.04.2013) a fost înnobilat cu numeroase premii și distincții (pentru scenarii de film - în 1984, pentru creație dramatică - în
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
bucurat enorm să-i aflu printre laureații concursului „Limba română este Patria mea” pe bunul meu prieten de crez și de luptă pentru repunerea limbii române din Basarabia în funcțiile ei firești și pentru revenirea la alfabetul latin -românesc, reputatul filolog poliglot și jurnalist de vocație Vlad Pohila, precum și mai tinerele speranțe literare basarabene Doina Postolachi și Radmila Popovici Paraschiv. Nu voi stărui asupra altor materiale. Faceți o revistă de nota 10. Așa s-o țineți și să vă ajute Dumnezeu
Revista „ Scurt Circuit Oltean ” nr. 15 – 16/2013 -din partea cititorilor – [Corola-blog/BlogPost/93811_a_95103]
-
în istoria acestei prestigioase instituții prin numeroase succese, între care recunoașterea limbii vorbite în Republică Moldova că limba română. În anul 1991, acad. Andrei Andrieș a fost ales membru de onoare din străinătate al Academiei Române. 12 aprilie - academicianul Gabriel Tepelea Filologul, istoricul literar, scriitorul și omul politic Gabriel Tepelea, membru de onoare al Academiei Române, a decedat la vârsta de 96 ani. După o specializare în filologie în Franța, în 1947 și-a luat doctoratul cu magna cum laudae. Gabriel Tepelea a
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
consumatorii de frumos cînd aceștia uită de ea sau îi încalcă regulile. E vorba nu doar de cercetările de specialitate, de pregătirea cadrelor și a condițiilor respective, de politica lingvistică la nivel statal, ci și despre organizarea unor întîlniri ale filologilor și scriitorilor cu cititorii, despre diferite serate lingvistico-literare în școli, la facultățile cu cele mai diverse profiluri, despre cenacluri, concursuri literare, spectacole și, nu în ultimă instanță, despre atitudinea atît a populației, cît și a autorităților de tot rangul față de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
teoriei celor două limbi romanice la nord de Dunăre. Ce-i drept, numărul semnatarilor acelei „Scrisori...” ar fi fost cu mult mai mare, dacă inițiatorii ei ar fi apelat și la alți oameni de bună credință, printre care nu puțini filologi, profesori universitari sau școlari ș.a. Într-un editorial e imposibil de cuprins toate numele și lucrurile realizate întru readucerea grafiei latine acasă, în R. Moldova. Așadar, amintim aici doar de regretații Valentin Mândâcanu, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi. Înaintea Legii privind
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
Ortografia limbii moldovenești” (autor I. P. Ciornîi, Chișinău, Lumina, 1989). Eu însă le-am stricat planurile anticipîndu-i și pentru aceasta am fost „rugat” să-mi caut alt serviciu. Începînd cu anul 1990, i-am avut oaspeți la Chișinău pe unii colegi filologi din Țară, printre primii fiind Mioara Avram, Gavril Istrate, Flora Șuteu, Marius Sala, Marina Rădulescu, Gheorghe Chivu, Ștefan Cazimir ș.a. Și lucrurile s-au desfășurat aproape normal. Aici însă trebuie făcută următoarea remarcă: foarte important este efortul depus de scriitori
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
din urmă, constituie aspectele principale ale activității sale lingvistice. Este ușor a vedea azi exagerările lui Cipariu, dar ținând seama de împrejurările în care a gândit și a acționat, când limba română era amenințată din cauza politicii de deznaționalizare, lingvistul și filologul Cipariu ne apare ca un apărător tenace al "tezaurului limbii", în care vedea însăși puterea de viață și dăinuire a națiunii noastre. Istoria literară din ultimii ani a relevat și calitățile lui de scriitor: Jurnalul său ne amintește de Amintirile
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
bibliografiei. Adevăratul scop al diaristului este altul: să facă ironii la adresa criticilor literari și să-i pună la încercare cu elucubrațiile lui, într-un cuvînt să-și bată joc de eforturile celor mai nobili dintre mînuitorii condeiului (o frustrare a filologului care nu poate fi critic). Astfel, de pildă, repetă de cîte două-trei ori o însemnare, la pagini diferite (de exemplu ideea bizară că pijamalele nu ar trebui să aibă guler sau nota supărătoare despre felul agramat în care cuplul Simionescu
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]