1,918 matches
-
gramatică descriptivă) la Facultatea de Învățământ Pedagogic a Universității din municipiul Pitești. A publicat articole, studii, comunicări științifice și eseuri de biblioteconomie, istorie literară și istoria presei în reviste precum Tribuna (Cluj-Napoca), Argeș (Pitești), Calende (Pitești), Buletinul Societății de Științe Filologice (București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Mihail_diaconescu_un_artizan_al_cuvan_stelian_gombos_1331297631.html [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
contribuțiile istorico-literare, două cărți reprezentative consemnează Liviu Frângă: Cursul de istoria literaturii latine Vol. I. De la origini până la Caius Valerius Catullus (1994, 124 p.) și Literatura latină creștină de la Tertullian la Fericitul Augustin (2003, 200 p.) De la începutul carierei sale filologice, subliniază prefațatorul cărții, și până în prezent, Ștefan Cucu, în fiecare an, a susținut cel putin o comunicare sau a publicat un articol în amintirea lui Ovidiu, pentru care manifestă un adevărat cult. I-a dedicat și o carte poetului latin
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicoleta_milea_1461138121.html [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
Cucu trăiește cu intensitate în paginile cărții, fiind el însuși în ipostaza de personaj, desăvârșit conturat, ale cărui întâmplări de viață impresionează puternic. Această trăsătură distinctiva captează interesul cititorului, menținându-i treaza în permanență curiozitatea cunoașterii clasicistului integrat în zona filologica a școlii românești. Ne alăturăm și noi celor care-i recunosc meritoriile contribuții sub raportul importanței cunoașterii științifice, a relației dintre realitate și ficțiune, dintre experiență directă și procesul creației, dintre sursele nemijlocite ale oricărei scrieri și mijloacele de potențare
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicoleta_milea_1461138121.html [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
europeană trebuie înțeleasă ca o dovadă a capacității pictorului de a se interesa activ de feluritele experiențe ce au loc în cadrul artelor figurative, dar și ca o dovadă a unui spirit critic, fin și receptiv, care, printr-o riguroasă selecție filologică, știe să-și însușească elementele lexicale - cum ar fi, de pildă, cele din arsenalul expresionist - apreciate ca potrivite propriei exprimări. Fiindcă, în ceea ce privește conținutul artei sale, Val Gheorghiu este și, sînt convins, va rămîne întotdeauna un moldovean, despre care critica a
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
solidaritate populară, pe deasupra secularelor organizări statale, propovăduită de creștinism cu succes, prin însăși însemnătatea atât de mare pe care a căpătat-o Credința lui pentru existența umană a ultimelor două milenii: Solidaritatea prin Cuvânt ! Astfel, pe lângă latura istorică și cea filologică slujite cu discernământ profesionist, pe lângă expunerea (dar nu neapărat încurajarea) supozițiilor cu tenta amatoristică ce trebuie acceptată pentru că poate conduce uneori spre concluzii mai îndrăzneșe decât precauția profesională, alternând rigoarea cercetării cu entuziasmul improvizațiilor manifestate cu bună credință, fără foarte
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 by http://uzp.org.ro/proiecte-pregatirea-si-cadrul-sarbatoririi-zilei-limbii-romane-2014/ [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
condus revista Ramuri, a fost directorul Editurii Scrisul Românesc, a inițiat și condus o nouă serie a revistei Literatorul, a lucrat ca redactor la revista Luceafărul și la studioul Animafilm, după ce făcuse studii la Liceul militar din Predeal și studii filologice la Iași, urmate de burse în Germania și SUA. Debutând în revista Viața studențească în 1957, iar în 1964 cu volumul de parodii Singur printre poeți va fi remarcat și apreciat de G. Călinescu în revista Contemporanul, la rubrica intitulată
COMEMORARE-MARIN SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Comemorare_marin_sorescu.html [Corola-blog/BlogPost/359533_a_360862]
-
repere clare în aprofundarea teologiei trinitare, hristologiei, pneumatologiei, mariologiei, angelologiei și demonologiei. Traducerea Evangheliei după Matei (2009), în ediție bilingvă, include textul român și cel în greaca veche, oferind un amplu comentariu biblic privind variantele manuscrise existente, informații la nivel filologic, istoric, comentarii patristice, care ne oferă o deschidere exegetică amplă, dar și una liturgică, de teologie spirituală. Fidelitatea față de sensul originar al cuvântului și față de originalul editat în greaca veche se îmbină cu transpunerea într-un limbaj accesibil omului de
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” by http://uzp.org.ro/cristian-badilita-laureat-al-premiului-acad-constantin-erbiceanu/ [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
cel care a construit Ediția princeps. Asta am scris apăsat în prima mea carte, acum 20 de ani (A doua viață a lui Eminescu, 1994). Luîndu-mi ca subiect pentru teza de doctorat „edițiile Eminescu”, după cîțiva ani buni de confruntări filologice între textele edițiilor, între acestea și textele din „Convorbiri literare” (pentru fiecare în parte), și după noi confruntări cu manuscrisele, mi-am dat seama că această impresie generală că Maiorescu a fost arhitectul Ediției princeps nu se susține. Sînt prea
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
a făcut că nu le-a publicat. De observat că „Familia” a mai publicat trei poezii după ieșirea lui Eminescu din viața publică, dar, asta e o altă discuție! Pentru elucidarea acestui tip de probleme e nevoie de un examen filologic serios, implicînd metoda comparativă, examen care nu a fost făcut pînă acum. Cînd m-am apucat eu de lucru, credeam că mă aflu în domeniul filologiei clasice, în care m-am format, și unde aceste chestiuni sînt de bază, nu
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
ediției Perpessicius, și desigur, această ediție? Cum v-ați raportat la acestea pentru ediția dumneavoastră? Toate edițiile critice ale antumelor eminesciene sînt de luat în seamă, avînd în spate editori care au trudit mult pe text și pe interpretarea lui filologică. S-a instituit, însă, un stil, un comportament general: nici un editor nu notează diferențele de lectură ale predecesorilor săi. Numai sporadic, unde sînt semnificative, aceste diferențe sînt semnalate în note finale (rar, și în note de subsol). De aceea, eu
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
exemple suficiente (fotocopii) după ediții și manuscrise. Spuneți că este imposibil să avem o ediție Eminescu ne varietur. Admițînd că acestei ediții a antumelor pe care ați stabilit-o, unică pînă acum prin anvergura demersului comparatistic și a corelării analizei filologice cu analiza literară, i s-ar recunoaște autoritatea, ce ar fi de făcut pentru ca ea să atragă schimbările cuvenite și în edițiile „populare”, în manualele școlare și, eventual, în recitare, dacă va mai recita cineva poezie? Mai întîi ar trebui
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
punctuație, de antologare - decît de loc. Eminescu se așază în mintea și sufletul românilor și așa, lăsînd fiecăruia dreptul și răgazul să-l regîndească. Prin urmare, să așteptăm cu interes dezbaterile pe marginea acestei ediții a antumelor, unde studiul comparativ filologic este susținut de principalele dumneavoastră cercetări în domeniu reunite ca într-o antologie. Dar ce se va întîmpla cu postumele, ce perspective sunt pentru refacerea din temelii a întregii ediții Perpessicius? Postumele eminesciene, vreo 400 de titluri în total, necesită
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
de principalele dumneavoastră cercetări în domeniu reunite ca într-o antologie. Dar ce se va întîmpla cu postumele, ce perspective sunt pentru refacerea din temelii a întregii ediții Perpessicius? Postumele eminesciene, vreo 400 de titluri în total, necesită un tratament filologic asemănător - și nici măcar nu s-a început treaba. Nu vi se pare că ar trebui, totuși, înființat un Institut Eminescu pentru validarea generală a operei poetului? Din păcate, am mai spus-o și cu alte ocazii, eminescologia a rămas o
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu by http://uzp.org.ro/cu-nicolae-georgescu-despre-reeditarea-antumelor-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
cuvintelor, dându-li-se un sens conjugat). Adică, pe canalele de sport ar fi că diferența dintre: "MESSI(IA) fotbalul ca artă"-calambur (mistic) și "MESSIRIASUL ia gheata de aur"-telescopare (cu un scop obscur). Cum ziceam, se vede pregătirea filologică, însă dragi calambutarzi, distinși telescopeori, preainspirați liternici, ar fi bine dac-ați ridica nivelul și pe aria semantică, ce naiba! Pogresați! Ați prins șmecheria cu jocurile de cuvinte - treceți la nivelul doi: faceți proză nu fiți prozaici. Altfel copii or să
Calamburul este viața mea by https://republica.ro/calamburul-este-viac-a-mea [Corola-blog/BlogPost/337728_a_339057]
-
translare a informației estetice are în vedere toate palierele, încât traducerea este, potrivit programului afirmat în cuvântul introductiv, o reîncorporare a structurii semantice în textul de sosire, într-o proporție cât mai mare, cu respectarea strictă a alianței dintre rigorile filologice și spiritul creator (v. p. 16). Printre alte exemple, reținem suplinirea pierderii, pe care o implică renunțarea la rimă, prin respectarea ingenioasă a metricii, a măsurii, dar și efortul, de cele mai multeori răsplătit, de a menține ritmul interior al
VOCI ALE POEZIEI MODERNE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Voci_ale_poeziei_moderne.html [Corola-blog/BlogPost/341418_a_342747]
-
gramatică descriptivă) la Facultatea de Învățământ Pedagogic a Universității din municipiul Pitești. A publicat articole, studii, comunicări științifice și eseuri de biblioteconomie, istorie literară și istoria presei în reviste precum Tribuna (Cluj-Napoca), Argeș (Pitești), Calende (Pitești), Buletinul Societății de Științe Filologice (București), Buletinul Științific al Facultății de Învățământ Pedagogic (Pitești), Sud (Giurgiu), Săgetătorul (Pitești), Curierul zilei (Pitești) și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… by http://uzp.org.ro/mihail-diaconescu-un-promotor-al-spiritualitatii-romanesti-autentice/ [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
profesor doctor inginer, cu titlul de Doctor în Roboți Industriali, din 1998, al Universității Politehnice București - cu toate examenele cu zece - Master în Management și Evaluare Educațională, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București și Master în Didactica Disciplinelor Filologice, Facultatea de Litere, Universitatea București, licențiata și șefa de promoție în Filologie, Limba și Literatura română - Limba și Literatura franceză, Facultatea de Litere. A fost admisă a doua și a absolvit printre primii, în 1986, secția T.C.M, Facultatea T.C.M.
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Cornelia_P%C4%83un.html [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DUMITRU BALAN - PAUL POLIDOR A REALIZAT O TRADUCERE CONSONANTĂ CU SPIRITUL ORIGINAL Autor: Dumitru Bălan Publicat în: Ediția nr. 2299 din 17 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Reper: „Florilegiul conține 50 de poezii traduse cu acuratețea filologică și măiestria (tinzând permanent spre perfecțiune) de care Paul Polidor ne-a convins de-a lungul anilor, alături de potența sa poetică, prin multe alte bijuterii artistice.” *** Cu un deceniu în urmă, adică în anul 2006, a apărut la București, la
PAUL POLIDOR A REALIZAT O TRADUCERE CONSONANTĂ CU SPIRITUL ORIGINAL de DUMITRU BĂLAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_balan_1492421849.html [Corola-blog/BlogPost/374455_a_375784]
-
eseistice vibrante României. Actualul volum, denumit după o poezie scrisă de poetul rus în 1977, după o vizită la Muzeul Satului din București și dedicată subsemnatului, poezie care (de altfel) și deschide florilegiul, conține 50 de poezii traduse cu acuratețea filologică și măiestria (tinzând permanent spre perfecțiune) de care Paul Polidor ne-a convins de-a lungul anilor, alături de potența sa poetică, prin multe alte bijuterii artistice. Gândirea filozofică, fixată de Sinelnikov în realii poetice de mare impact, este redată cu
PAUL POLIDOR A REALIZAT O TRADUCERE CONSONANTĂ CU SPIRITUL ORIGINAL de DUMITRU BĂLAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_balan_1492421849.html [Corola-blog/BlogPost/374455_a_375784]
-
între colegi și săși prefigureze drumul în carieră, profesorii noștri, în marea lor majoritate, erau personalități proeminente, ale căror cărți sau studii, dacă nu leam citit înainte de intrarea în facultate, le răsfoisem măcar. Nu era revistă literară sau cu specific filologic în acei ani în care să nu descoperim cel puțin patrucinci nume de ale magiștrilor noștri iluștri. Am avut privilegiul de a avea profesori deosebiți, de la care am învățat foarte mult. În primul rând, să iubim Cartea. Altfel decât până
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler by http://uzp.org.ro/argument-la-intalniri-cu-profesorul-onufrie-vinteler/ [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
și rodnici ani (mai cu seamă pentru Domnul Profesor, căci încă, din păcate, nu pot ține ritmul cu Domnia Sa nici ca nivel de energie, nici ca putere de muncă ori febrilitate a creativității sau abilitate de exprimare în multiple ramuri filologice). Profesorul Vințeler mia fost aproape când a văzut lumina tiparului fiecare dintre cărțile mele, mia analizat creațiile romanești, prozele scurte și, de fiecare dată când am ieșit în lume cu un nou volum, șia asumat rolul de maestru de ceremonii
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler by http://uzp.org.ro/argument-la-intalniri-cu-profesorul-onufrie-vinteler/ [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
facultății unde funcționează sau a funcționat, asumânduși responsabilitatea redactării lucrării membrii catedrei căreia omagiatul șia închinat viața, foștii discipoli și colegi. Domnul Profesor a fost omagiat în acest fel de către colegi, prieteni, oameni de cultură și specialiști în diverse ramuri filologice - din țară și din lume - prin câte un volum consistent la fiecare cinci ani, începând cu anul 2000, când a intrat în al optulea deceniu de existență. Nu am dorit ca volumul meu dedicat Domniei Sale să urmeze vreun model, ori
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler by http://uzp.org.ro/argument-la-intalniri-cu-profesorul-onufrie-vinteler/ [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
Fișă biografică Petru Birău, cuprinde un întreg evantai despre viața și opera artistului. În acest frumos Album, cuprinzând toate datele biobibliografice necesare pentru a evidenția portretul unui artist ajuns la maturitate, Dumitru Velea glisează între critica de artă și hermeneutica filologică, fiindcă ambițiile eseistului țintesc către o viziune coerentă și globală asupra dinamicii spirituale prefigurate în opera pictorului abordat. Autorul abordează pictura lui Petru Birău din punctual de vedere al rădăcinii sale, exprimată, ”prin întreaga sa familie, în această matrice stilistică
PETRU BIROU SAU POLICROMIA CA MODUL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Petru_birou_sau_policromia_ca_modul_expr_al_florin_tene_1355665343.html [Corola-blog/BlogPost/351720_a_353049]
-
Câtă putere are, acum, slăbiciunea Textului! Pentru a nu mai vorbi privighetoricește, să exemplarisim nește chestii, autohtone, în formă, și indigene, în conținut. Carevasăzică! România, intrând în Europa, mai bine dzis, în Huniunea evropeană, a devenit, tam-nisam, Euromânia. Logic și filologic,nu? Ce se există în România, se există, prin deducțiune raționamentală, în Europa și invers, nu? Împarfumați cu iz european, copacii se cheamă eurocopaci. Râurile, eurorâuri. Șoselele, euroșosele. Rândunelele, eurorândunele. Cloțele, eurocloțe. Pupezele, europupeze. Zambilele, eurozambile. Cuculeul, eurocuculeu. Dar, pe lângă
CAREVASĂZICĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1409142538.html [Corola-blog/BlogPost/357238_a_358567]
-
LITERAR: Scriitorul STELIAN GOMBOȘ a lansat în cadrul manifestării două lucrări editate de Armonii Culturale, sugestiv intitulate: ARMONII CULTURALE ȘI SPIRITUALE CONTEMPORANE și ARMONII SACRE ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ - lucrări ce conțin un număr impresionant de eseuri teologice, teosofice, istorice, eseu-documentar, revuistice, filologice, menite să așeze pe noi fundamente valorile spiritual-umane, să deschidă noi orizonturi nevoii de apropiere a omului de Dumnezeu. În cuvinte simple, dar îmbrăcate în haina erudiției și a nobleței sale, scriitorul Stelian Gomboș și-a prezentat HARnica trudă sintetizată
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Toamna_culturala_adjudeana_editi_mihai_marin_1351855407.html [Corola-blog/BlogPost/344997_a_346326]