1,926 matches
-
centrat ulterior, adică în formula ieșeană a cărei editare a început în 1988, mai mult pe partea filologică de editare a textului, renunțând la alte obiective culturale, prea ambițioase. Rezultatul rămâne însă tot ,o operă uriașă", un monument de erudiție filologică și savanterie culturală. Iar asemenea performanțe nu pot fi decât fructul muncii unor specialiști devotați. Pentru a da o idee de munca enormă încorporată în acest proiect, am să încerc o descriere sumară a structurii unui volum, aceeași de la unul
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
o cultură la alta ale unui cuvânt biblic sau ale unei sintagme. Se fac prezentări de ansamblu ale unei cărți biblice sau scurte rezumate de capitole. Se apelează curent la textele masoretice, comentatorii noștri dovedindu-se buni cunoscători ai studiilor filologice și hermeneutice privitoare la Vechiul Testament. Un adevărat deliciu filologic prilejuiește secțiunea Indicelui de cuvinte. Fiecare cuvânt înregistrat e un concentrat de savanterie: se menționează prima atestare a cuvântului în tipăriturile sau manuscrisele românești, se dau apoi echivalențele în germană și
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
ale unei sintagme. Se fac prezentări de ansamblu ale unei cărți biblice sau scurte rezumate de capitole. Se apelează curent la textele masoretice, comentatorii noștri dovedindu-se buni cunoscători ai studiilor filologice și hermeneutice privitoare la Vechiul Testament. Un adevărat deliciu filologic prilejuiește secțiunea Indicelui de cuvinte. Fiecare cuvânt înregistrat e un concentrat de savanterie: se menționează prima atestare a cuvântului în tipăriturile sau manuscrisele românești, se dau apoi echivalențele în germană și în franceză și se înregistrează toate formele flexionare, cu
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
în alte împrejurări, îi folosim cu ușurință și fără suficientă acoperire, sunt aici foarte potriviți, pentru a caracteriza un volum imens de cercetare, orientat în mai multe direcții culturale. Colaborarea dintre Universitățile din Iași și Freiburg realizează o mare izbândă filologică în editarea pe capitole a Bibliei din 1688, în paralel cu alte două manuscrise de epocă. Universitatea ,Al. I. Cuza" Iași, Albert-Ludwigs-Universität Freiburg, Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars XI. Liber Psalmorum, Editura Universității ,Al. I. Cuza" Iași, 2003, 576
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
făcut prin istoria filozofiei. E singur cu sine și gîndește din el însuși - sponte sua - în mod spontan și fără nici o înrîurire venită din trecut. Cînd însă un asemenea demers nu-i reușește, Dragomir alunecă în matca livrescă a considerațiilor filologice, mulțumindu-se să vorbească despre cuvinte cu ajutorul altor cuvinte și mărginindu-se să dea contur problemei prin luarea în seamă a principalelor exemple menite a o ilustra. În acest caz, tradiția și erudiția îl covîrșesc pe Dragomir, iar cititorul asistă
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
literaturii, neînțeleasă ca ficțiune și comentată inadecvat. Deloc mâhnit, ba chiar amuzat, scriitorul îi fabrică și îi alimentează neobosit pe Mitru Perea și Erudițian, inițiatorii răbdători ai celor ignoranți. Cel dintâi, de pildă, un veritabil Aufklärer, ,semnează" 154 de note filologice și istorice. încât, fiecare pagină dă spectacolul lansării textului, conceput alegoric, într-un mediu și într-un timp în care literatura, deja întârziată trebuia, în fine, să se nască, totodată cu receptarea ei critică. Privindu-și opera dinafară, cu ochi
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
sine. întreagă această galerie de comentatori aparține mai mult de ficțiune decât de maniera științifică de a adnota un text. Fiecare ,vorbește" în stilul lui. înaintea oricărui fel de critică a operei literare, Budai-Deleanu i-a intuit toate direcțiile posibile: filologică, istorică, genetică, estetică etc. Deci, infrapagina, ca text secund, are o funcție autoreflexivă față de textul prim, de care este dependent, aducându-i servicii. Dacă ar fi nevoie de o clasificare riguroasă, la esență, notele de subsol s-ar distinge între
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
o funcție autoreflexivă față de textul prim, de care este dependent, aducându-i servicii. Dacă ar fi nevoie de o clasificare riguroasă, la esență, notele de subsol s-ar distinge între cele documentare, ce lămuresc aspecte non ficționale ale poemei (istorice, filologice, folclorice) și celei interpretative, care privesc ficțiunea și mijloacele ei (poetul și ,obrăzuirea poetică", versul, falsul document, satira, alegoria, ironia, trimiteri la exemple similare din literatura universală etc.). Nuanțele intermediare sunt multiple. Cu toate că lectura notelor, obligatoriu simultană cu parcurgerea textului
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
De ați fi luat sama până acum, doar de o sută de ori sânteți pomeniți". Folosind persoana a treia, el se situează în afară. La urma urmei, din tot ce se comentează în subsolul paginilor Țiganiadei, serioasă e numai critica filologică, neatinsă de aripa ironiei autorului. N-a fost Budai-Deleanu mai puțin malițios cu posteritatea, atunci când, derutant, i-a lăsat o operă gata interpretată. Și în câte feluri! Spiritual, cu un accentuat simț al umorului, scriitorul nu-și face, prin acești
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
Editura Național, cuprinzând partea literară a operei). Eminescolog la fel de important, exersat într-un domeniu extrem de dificil, Dimitrie Vatamaniuc s-a ocupat în mod special de publicistica poetului, dar și de manuscrisele eminesciene și de editarea critică a operei, continuând munca filologică a lui Perpessicius. Prin urmare, istoricul literar are un câmp mai larg de desfășurare decât literatura ardeleană sau perioada marilor clasici. Cea mai spectaculoasă ieșire din spațiile culturale care l-au consacrat o reprezintă masiva biobibliografie Tudor Arghezi, în două
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
început în țările din estul Europei este ireversibil. Dar atenție, acest lucru se poate schimba în orice clipă". Tot "Noua Europă" a găzduit în zilele de 20 și 21 mai un colocviu organizat de Facultatea de Litere, pe tema: "Disciplinele filologice în universitate și școală". Rolul "literelor" în viața de astăzi, diferența dintre filologie și litere, specificul pedagogiei, învățământul și viața culturală, acestea au fost temele discuțiilor în plen, urmate de ateliere specializate. Au participat la disputele animate, dar civilizate, profesori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11689_a_13014]
-
Ion Simuț Editarea Bibliei de la 1688, după principii filologice actuale, a fost ultimul proiect editorial finanțat în 2001-2002 de Fundația Soros pentru o Societate Deschisă, înainte ca ea să-și îndrepte sprijinul spre alte destinații. Au apărut astfel, în cadrul acestui program vital, scrieri de D. Cantemir, I. Budai-Deleanu, I. L
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
Caragiale, Ion Creangă, P. P. Carp, A. D. Xenopol, Simion Mehedinți, C. Rădulescu-Motru, Virgil Madgearu, Ștefan Zeletin, E. Lovinescu, Tudor Vianu etc. - într-o întreagă colecție de "Cărți fundamentale ale culturii române". Biblia din 1688 a găsit la Iași un colectiv filologic foarte bun, nu doar pregătit de start pentru această misiune dificilă, dar deja exersat în domeniu, cu aplicații ce-l recomandau cu prisosință. Vasile Arvinte, principalul motor al inițiativei, a făcut studii filologice meticuloase asupra fiecăreia din primele cinci cărți
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
1688 a găsit la Iași un colectiv filologic foarte bun, nu doar pregătit de start pentru această misiune dificilă, dar deja exersat în domeniu, cu aplicații ce-l recomandau cu prisosință. Vasile Arvinte, principalul motor al inițiativei, a făcut studii filologice meticuloase asupra fiecăreia din primele cinci cărți ale Bibliei (Pentateuh-ul), pe măsură ce au fost editate în cinci volume la Editura Universității "Al. I. Cuza" din Iași, în seria "Monumenta Linguae Dacoromanorum": volumul I, Genesis, 1988; vol. II, Exodus, 1991; vol
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
a Vechiului și Noului Testament, realizată în 1988 sub patronajul Bisericii Ortodoxe Române, ediție coordonată de I. C. Chițimia, prilejuită de împlinirea a trei sute de ani de la apariția acestui monument de cultură și de limbă românească. Există diferențe sensibile între școala filologică bucureșteană și cea ieșeană. În Nota asupra ediției ieșene se precizează că s-a adoptat "principiul transcrierii fonetice interpretative, considerată a fi modalitatea cea mai suplă de redare a unui text românesc scrisa cu slove chirilice" (vol. I, p. CXLII
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
grafic al textului. De aici au apărut cele mai multe deosebiri față de ediția jubiliară din 1988. Editorii ieșeni explică în detaliu principiile transcrierii și dificultățile de ordin paleografic. Se cuvine să evidențiem echipa redutabilă de specialiști ieșeni. La volumul I, dificilele munci filologice sunt împărțite și realizate astfel: text stabilit și îngrijire editorială de Vasile Arvinte și Ioan Caproșu, transcrierea textului de Alexandru Gafton și Laura Manea, studiu lingvistic, indice și bibliografie de Vasile Arvinte, notă asupra ediției de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
bibliografie de Vasile Arvinte, notă asupra ediției de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu și Alexandru Gafton. La volumul II, echipa, cu aceeași distribuție de sarcini, și-l adaugă pe N. A. Ursu; de consemnat, ca foarte aplicate și utile, cele două studii filologice însoțitoare ale ultimului volum, semnate de N. A. Ursu și Alexandru Gafton. Primul se referă la Noi informații privitoare la manuscrisul autograf și la textul revizuit al Vechiului Testament tradus de Nicolae Spătarul (Milescu), iar al doilea la Relația dintre Noul Testament
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
Psalmorum, ca parte a Bibliei din 1688, din seria ieșeană "Monumenta Linguae Dacoromanorum", volum însoțit de un studiu doct și extins, Psalmii în literatura română. Toate aceste contribuții secvențiale trebuie puse alături, pentru a realiza efortul excepțional investit de colectivul filologic ieșean în restituirea unor texte fundamentale din perioada de început a culturii în limba română. Opinia lui Vasile Arvinte este că Biblia de la 1688 preia în întregime, cu adaptări și revizuiri, traducerea Vechiului Testament realizată de Nicolae Milescu Spătarul și
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
filosofi se priciră cu el" (vol. II, p. 1189). Dar asemenea cazuri sunt multe și ele sunt studiate de editori, îndeosebi de Vasile Arvinte, unul din lingviștii noștri de marcă. Editarea Bibliei din 1688 este o realizare excepțională a școlii filologice ieșene, ce se cuvine a fi cunoscută, comentată și apreciată pe măsură, nu numai de către specialiști, scoasă mai la vedere din penumbrele bibliotecii.
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
și, mai ales, educat. Grafic vorbind, ambele plachete sunt neatrăgătoare, ca să nu spun de-a dreptul urâte. Asemănările însă se opresc aici. Despre Suzana Filip aflăm că este lector la Literele craiovene unde predă literatura comparată și teoria literaturii. Formația filologică serioasă a autoarei se vede prea bine în poezia pe care o scrie. De la Platon și până la Baudrillard, ca să ne oprim doar asupra teoreticienilor, versurile Suzanei Filip respiră aerul elevat al intelectualului care trăiește și conștientizează problemele timpului său. Chiar dacă
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
că "Sfîntului Duh i-a plăcut acest film"! Ce-și poate dori, mai mult, un autor? Dincolo de filmul în sine, un lucru e benefic: el este și va fi un bun prilej și un bun pretext pentru felurite dezbateri culturale, filologice sau teologice (chiar noi vom publica așa ceva, în numărul viitor al revistei). În ceea ce mă privește, "nu mă interesează", în clipa de față, referirile la fidelitatea sau infidelitatea filmului față de sursele evanghelice, nici oportunitatea sau exactitatea dialogului în aramaică și
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
opresc într-una din cronicile viitoare și la aceste cazuri fericite. E o observație destul de la îndemână constatarea că edițiile critice din operele clasicilor și modernilor noștri înaintează foarte lent. Există explicații obiective, printre ele fiind prioritară aceea a dificultăților filologice și documentare de realizare a unei asemenea misiuni. Uneori, pur și simplu după decesul unui îngrijitor de ediție nu există un succesor, deci nu poate fi predată și preluată ștafeta unei munci intelectuale extrem de scrupuloase prin migală filologică și responsabilitate
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
a dificultăților filologice și documentare de realizare a unei asemenea misiuni. Uneori, pur și simplu după decesul unui îngrijitor de ediție nu există un succesor, deci nu poate fi predată și preluată ștafeta unei munci intelectuale extrem de scrupuloase prin migală filologică și responsabilitate culturală. Dar există și explicații (să le zicem) conjuncturale. Între ele, lipsa unei finanțări adecvate și ritmice ocupă locul întâi. Ministerul Culturii (sau cum s-o mai fi numind după diversele remanieri) ar trebui să-și facă un
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
atentă analiză critică a ideilor și a expresivității lor perfect adecvate: stil prin excelență cerebral, eseistic”, de “exerciții impecabile de concizie și argumentație logică”, de “claritate și rânduială”, Cornel Moraru vorbește, inevitabil, și despre sine. Dubla sa formație, filosofică și filologică, îl recomandă drept unul dintre cei mai potriviți exegeți ai lui Blaga, Noica sau Maiorescu, unul capabil de o adecvare incandescentă. Și asta datorită gustului său sporit pentru rigoare conceptuală, suplețe a ideilor, raportare la toate acestea din perspectiva unei
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
clasate cum par (v. p. XLIV-XLV din primul volum, unde sunt înșirate cele 23 de categorii de subiecte documentate, fiecare dintre acestea cu o întreagă serie de subdiviziuni, dar și indicii tematici de la finalul fiecărui tom), așa de atent redactate filologic (citarea exactă a sursei, indicarea, printr-un semn grafic suplimentar, a contextului cultural din care provine proverbul, glosarea acestuia, alăturarea variantelor și, câteodată, chiar a unor echivalente străine), Proverbele... par că eșuează, mereu, altundeva decât te-ai aștepta. Textul lor
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]