247 matches
-
niciun fel garanția valori. Și în al doilea volum al acestei autoare intitulat “Pauza dintre vene “, apărut în 2007, la Editura Cartea Românească descoperim un manierism lipsit de accente personale.Descoperim, la fiecare poem, banalități rostite emfatic și așa zise filosofări anoste. Spre deosebire de precedenta poetă,în poeziile Laviniei Bălulescu din volumul “Lavinucea “, apărut la Cartea Românească, în 2007, născută la Drobeta -Turnu Severin în 1985, are capacitatea de a se întoarce în copilărie și cu evident înclinație ludică, cu influență din
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
una „dintre marile fapte ale gândirii”, „un gând al lumii”. Este „cunoaștere conceptuală” (Hegel, 1963, p. 23), este știință (Spiritul care se cunoaște ca spirit este Știința - Hegel, 1965, p. 21), o știință riguroasă (E. Husserl). Comunicare, cunoaștere și iluminare, filosofare comunicantă, filosofia este practic o comunicare filosofică, este un supramesaj (Iuri Lotman, 1975, p. 86). Întrucât singurul mijloc de comunicare filosofică este codul lingvistic, se poate afirma că filosofia este discurs „lingvistic”, o activitate de producție verbală cu tematică esențială
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
una „dintre marile fapte ale gândirii”, „un gând al lumii”. Este „cunoaștere conceptuală” (Hegel, 1963, p. 23), este știință (Spiritul care se cunoaște ca spirit este Știința - Hegel, 1965, p. 21), o știință riguroasă (E. Husserl). Comunicare, cunoaștere și iluminare, filosofare comunicantă, filosofia este practic o comunicare filosofică, este un supramesaj (Iuri Lotman, 1975, p. 86). Întrucât singurul mijloc de comunicare filosofică este codul lingvistic, se poate afirma că filosofia este discurs „lingvistic”, o activitate de producție verbală cu tematică esențială
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
noastră, prof. dr. Adrian Michiduță își structurează comunicarea („Filosofia românească; sens și semnificație”) pe două coordonate: suport/aport. Suportul îl reprezintă cele trei condiții de exigență pentru existența unei filosofii românești, formulate de Mircea Vulcănescu: „1) existența unei activități de filosofare autentică și originală printre români, născută din motive românești; 2) existența unui mediu de difuzare a ideilor filosofice în limba română, cărți, cursuri și conferințe; 3) existența unei problematici și a unor sisteme filosofice specifice românești” (în „Pentru o nouă
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: „Vasile Pârvan – istoriosof” () [Corola-blog/BlogPost/339582_a_340911]
-
refaceri în sine ale reveriilor acestora. În esență, întâlnim aici o similitudine cu ceea ce făcea Heidegger cu Parmenide și Heraclit. Heidegger îi traducea pe cei doi, aducându-i interpretativ către propria filosofie: textele celor doi erau mai mult temă de filosofare decât țintă de traducere. La Dan Ionescu, reveria poetică a spiritului creator menționează și utilizează texte din Lucretius, Ovidiu și Caesar ca sursă de visare și, poate, în al doilea rând ca țintă de parafrazare. Pe aceeași linie situăm și
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
una „dintre marile fapte ale gândirii”, „un gând al lumii”. Este „cunoaștere conceptuală” (Hegel, 1963, p. 23), este știință (Spiritul care se cunoaște ca spirit este Știința - Hegel, 1965, p. 21), o știință riguroasă (E. Husserl). Comunicare, cunoaștere și iluminare, filosofare comunicantă, filosofia este practic o comunicare filosofică, este un supramesaj (Iuri Lotman, 1975, p. 86). Întrucât singurul mijloc de comunicare filosofică este codul lingvistic, se poate afirma că filosofia este discurs „lingvistic”, o activitate de producție verbală cu tematică esențială
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
refaceri în sine ale reveriilor acestora. În esență, întâlnim aici o similitudine cu ceea ce făcea Heidegger cu Parmenide și Heraclit. Heidegger îi traducea pe cei doi, aducându-i interpretativ către propria filosofie: textele celor doi erau mai mult temă de filosofare decât țintă de traducere. La Dan Ionescu, reveria poetică a spiritului creator menționează și utilizează texte din Lucretius, Ovidiu și Caesar ca sursă de visare și, poate, în al doilea rând ca țintă de parafrazare. Pe aceeași linie situăm și
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie () [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
niciun fel garanția valori. Și în al doilea volum al acestei autoare intitulat “Pauza dintre vene “, apărut în 2007, la Editura Cartea Românească descoperim un manierism lipsit de accente personale.Descoperim, la fiecare poem, banalități rostite emfatic și așa zise filosofări anoste. Spre deosebire de precedenta poetă,în poeziile Laviniei Bălulescu din volumul “Lavinucea “, apărut la Cartea Românească, în 2007, născută la Drobeta -Turnu Severin în 1985, are capacitatea de a se întoarce în copilărie și cu evident înclinație ludică, cu influență din
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
Mihai Eminescu și premiul revistei România Literară, pentru debut. Anul acesta ați publicat, tot la editura Vinea, un nou volum, „Sentic”. Ce reprezintă pentru dumneavoastră poezia? - În viziunea mea, poezia nu poate fi ruptă de un proces de meditație, de filosofare și nici chiar de rugăciune. Însă, în principal, intuiția poetică pune în lumină circuitul investițiilor afective și spirituale, modul cum ne investim ființa în anumite valori și lumi. Titlul celui de-al doilea volum al meu de poezie, SENTIC, recent
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
care bărbatul iubit le dăruiește, chiar atunci când ... “Odată am murit visând că dormeam / și el, bărbatul iubit / îmi aducea flori albe și roșii. Și astăzi continui să mor, / visând la bărbatul iubit / care-mi aducea flori albe și roșii.”... Subtilă filosofare pe tema iubirii... Nici cel mai cumplit sentiment, acela al însingurării, nu trece neîncondeiat de autoare într-o strângere metaforică de excepție pliată pe sufletul său sensibil: “Pat de frunze reci [...] crengi de măsurat tristeți, / singurătate [...]Un țipăt sălbatec trezește
VAVILA POPOVICI, “SCRISORI DE DEPARTE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343768_a_345097]
-
despre lume, societate și om, ba că ar fi știința lucrurilor inteligibile, respectiv știința despre ceea ce se situează dincolo de lumea perceptibilă, accepțiune în care filosofia este totuna cu metafizica (realitatea situată dincolo de lumea fizică). În pofida acestor asigurări venite de la corifeii filosofării, în inima noastră tot mai stăruie un sâmbure de îndoială: Este cu adevărat filosofia o știință? Pentru că, suntem avertizați de P.P.Negulescu în Problema ontologică, orice știință își are obiectul și metoda ei! (Iar eu adaug că nu trebuie să
DESPRE CARACTERUL ŞTIINŢIFIC AL FILOSOFIEI ŞI ISTORIEI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378840_a_380169]
-
nu se gândesc decât la prosperitatea lor. - Știu asta la fel de bine ca și tine, mai ales când vin după sponsorizări în campaniile electorale și... Apariția la masă a celor doi tineri a făcut să se întrerupă momentul destăinuirilor și al filosofărilor între doi oameni maturi, aflați fiecare în căutarea altui ceva. Gloria - a iubirii pe care se temea că o pierduse, Ștefan - a unei noi iubiri care să ia locul celei furate. Sorin, mulțumindu-i pentru dans tinerei sale partenere, salutându
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
termenii lui Umberto Eco. Se observă dintr-o privire experiența bogată a Magdei Grigore (doctor în filologie) pe terenul eseisticii, pentru care dovedește predilecție, având instrumentele necesare, permanent șlefuite. Sunt articole de reflecție și problematizare, unde este evidentă aplecarea spre filosofare. Acest gen de scriitură e susținut de lecturi variate și numeroase ce fac posibilă deschiderea culturală despre care am amintit. În acest sens, nu e întâmplător faptul că autoarea coordonează de ani buni proiectul dezbaterilor culturale al cărei inițiator este
LUMEA CA O IMENSĂ BIBLIOTECĂ ŞI BIBLIOTECILE CĂLĂTOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376586_a_377915]
-
Societățile viitorului sau vor fi tot mai inculte sau nu vor mai fi deloc!” Având de regulă un scop în sine, cugetarea filosofică (mă refer la adevărata filosofie, respectiv la cugetarea substanțială sau ezoterică, nicidecum la exoterismul cugetării aparențiale, acea filosofare de doi bani care se practică pe toate drumurile), cugetarea filosofică, prin urmare, din punct de vedere strict utilitar nu valorează, vorba unui gânditor, nici măcar cât o varză. Lucru, de altminteri, recunoscut și de Aristotel. Întrebat fiind odată la ce
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
personalității", apoi pe aceea a unei "filosofii a personalității" finalizată într-un program educațional; c) concepția filosofică originală a lui C. Rădulescu-Motru. Această filosofie a apărut și în legătură cu anumite probleme specifice timpului său. Prin urmare, ea este atașată stilului de filosofare propriu acestuia, iar sursele, influențele, premisele sale, alături de invenția autorului pe fondul tradiției, constituie determinațiile ei genetice. Întâlnim inventarieri ale surselor și influențelor personalismului energetic, de regulă, comentate, în prezentările mai întinse ale acestei filosofii: la Vasile Băncilă, Petre Vaida
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
temelor, să fie considerate neproductive filosofic, în sensul că ele resping un principiu de construcție care ar putea deschide și apoi întări o anumită ordine a discursului? Pe de o parte, trebuie spus că modernitatea a propus o formulă de filosofare numită "metafizică inductivă", pusă la lucru și socotită încă semnificativă în orizontul filosofiei actuale. Pe de altă parte, eseul reprezintă o formă de discurs filosofic foarte răspândită și cu efecte notabile în privința creației filosofice veritabile. C. Rădulescu-Motru a fost, pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Critici, concepute de Kant înaintea Antropologiei). Actul de reîntemeiere a antropologiei este repetat de Max Scheler. Cu noul înțeles de "filosofie a omului", antropologia depășește închiderile științifice, devenind discurs asupra "poziției omului în univers ca punct de plecare al oricărei filosofări"40. Reinstituirea antropologiei filosofice (Scheler) este apropiată, în sensul ei generic ca discurs reflexiv, de instituirea ontologiei umanului ca ontologie fundamentală (Heidegger). Ambele rediscută și redefinesc statutul rostirii despre om. Diferențele țin însă de modul raportării la ceea ce filosofii în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unui răspuns sunt deja active dacă ținem cont de interpretarea ipotezei în cauză ca o "realizare" a structurii formale a conceptului kantian al finalității; dar răspunsul ca atare trebuie construit de aici încolo, ținând seama și de anumite modele de filosofare actuale de care se apropie personalismul energetic. Care este "calea" proprie acestuia de reconstrucție a omului, de explicare 258 a umanului, dacă îl apropiem de astfel de modele, asemănătoare în privința principiilor de construcție filosofică pe care le acreditează, așa cum sunt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prezența în granițele lor a unor explicații non-energetiste, eronate după aprecierea filosofului român. Stadiul de început al formării doctrinei personalismului energetic se află, fără îndoială, într-un "impas" teoretic cu această explicație strict energetistă, dacă ne raportăm la modelul de filosofare corespunzător ipotezei personalist energetice pus la punct în lucrări mai târzii. Scopul lui C. Rădulescu-Motru este, acum la început, de a schița programul științei (îndeosebi al psihologiei) angajată în cercetarea manifestărilor energiei; rezultatul este însă o construcție metafizică ce conține
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu doar au folosit termenul, ci au lucrat în modelul unui personalism, se află filosoful francez Charles Renouvier. III.2.b. Filosofia personalistă a lui Charles Renouvier O discuție despre posibilele coincidențele aporetice, metodologice, general-teoretice, de formulă sau model de filosofare etc. dintre personalism și personalismul energetic trebuie să pornească de la filosofia lui Charles Renouvier. Întâi, pentru că această filosofie deschide "epoca personalismelor" (deși termenul apare mai devreme, iar problemele persoanei au fost abordate cu mult înainte de acest moment); apoi, pentru că Renouvier
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conceptului kantian al finalității și de la proiectul antropologic kantian, potrivit cărora omul este scop final al existenței. De aici, desigur, multe diferențe față de filosofia kantiană și, ceea ce ne interesează mai mult în acest context, față de personalismul energetic. Considerând formula de filosofare proprie personalismului renouvierist, mizând pe aspectul ei cosmologic, evident, uneori, în lucrările filosofului francez, ne este îngăduit să spunem că omul poate fi gândit, în privința locului său în lume, și în funcție de coordonatele pe care le-am observat la Kant și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
noastră în natură înseamnă a se bate pasul pe loc într-un proces în esență mereu identic și deci absurd prin monotonia sa"304; și absolutismul are, așadar, o funcție "predictivă", asigurată, de asemenea, indirect. O viziune (teorie, model de filosofare, concepție) antropologică așa cum descoperim în personalismul energetic și în celelalte specii personaliste nu este unică în filosofia contemporană. De altminteri, orice filosofie postkantiană cu intenții antropologice are un accent personalist, căci fiecare formulează ideea unei ordini a lumii în care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de bloc prinde relief și prin nervul și fluența replicii, de reconfortantă alură bărbătească. Ar mai trebui poate adăugat așa cum în Calul verde dialogul, păstrîndu-și aplombul, nu evită cu totul un nume fals, exprimînd deliciul, de o simpatică pedanterie, al filosofării, întîlnim și dincoace, pe alocuri, gustul, solemn, pentru sentențios. Dar nu-i mai puțin adevărat că autorului nu-i lipsește vocația pentru enunțul aforistic. Dacă, mizînd pe iradierea în spectru politic a textelor sale, Constantin Popa ar fi înclinat să
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un poet care se caută pe sine. Sensibilitatea lui înfiorată de ciudate presimțiri (poezia Teama de întunerec are un puls de acute neliniști) îl predispune fie la deprimări glisând într-o retorică a eșecului, fie la îndârjiri cu iz proletar. Filosofări în notă elegiacă, pe care se înfășoară un fir de parabolă tras din motive biblice, alternează cu o gestică mai zvâcnită, compasiunea pentru gloatele de truditori înfometați iscând schime de revoltă. În proză, fizionomia tânărului scriitor se schimbă (Autentice..., 1926
CONSTANT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
ci și din oameni adevărați, având relații de familie, sociale, politice. Opera lui Platon este importantă pentru istoria Atenei, pentru înțelegerea specificității fenomenului socratic. Apropiații lui Socrate, făceau parte din medii variate ale Atenei clasice, nobili, filosofi, săraci. Demersul la filosofare, inițiat de Socrate este ilustrat în "Dialogurile" lui Platon. Spiritul de finețe caracteristic vechilor atenieni a rămas eternizat în formula atât de plastică de "sare atică". Prin ea se înțelege tot ce dă lucrurilor, spiritului un umor rafinat și subtil
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]