24,869 matches
-
mandatul de premier împăciuitor în atitudinea de ansamblu și, uneori, sclipitor în intervențiile sale orale. Farmec a avut însă dl Vasile și pe vremea cînd s-a numărat printre primii doi, trei oameni din PNȚCD. Pentru cineva care are o filosofie politică relativ coerentă și care știa cu ce se mănîncă relațiile interne din partidul său e destul de limpede că dl Vasile n-a știut să contracareze adversari de tip Ionescu-Galbeni sau Remus Opriș pe care îi categorisește drept mărunți trăgători
Precipitata memorialistică a lui Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14809_a_16134]
-
gesturi păgîne și ostentație hieratica, despre un histrionism al ornamentului de sorginte alchimica. Toate acestea, deși există cu siguranță în multe dintre poeziile lui Mihai Ursachi, nu ajung niciodată să sufoce naturalețea, umorul care de multe ori cîștiga bătălia cu filosofia. Nu e vorba despre un umor al poantei de final, ca la Sorescu, ci de un umor bine dozat de-a lungul poemului, de o ironie care flanchează constant versurile. Cîteodată acest umor e pe de-a întregul la suprafață
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
la alegerea acestei paralele (Tubby își redactează o bună parte a povestirii sub formă de jurnal - scrisul fiind de asemenea o "recomandată" terapie). Comicul rezultă din absurditatea presupunerii că un scenarist autodidact ar citi și s-ar lasă copleșit de filosofia kier-kegaardiana, până la identificare chiar, până la a se consideră o reincarnare a lui Kierkegaard. A scrie un roman înveselitor despre depresie - iată un pariu câștigat. N-ar fi fost nimic neverosimil în pasiunea unui filosof pentru Kierkegaard - dar anormalitatea "reîntrupării" danezului
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
și într-alta de Șerban Toader. De curând a apărut la Editura Meteora Press și cea de-a doua ediție a traducerii celui din urmă. Fără a ști nimic despre existența vreunui taoist în România, putem presupune însă lejer că filosofia chineză s-a bucurat de un real succes în rândurile cititorilor. în '91 m-am arătat și eu, ca atâția alții, interesat de cursurile de la Universitate ale Florentinei Vișan (ori de cele ale lui Radu Bercea, de filosofie indiană). Afișul
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
lejer că filosofia chineză s-a bucurat de un real succes în rândurile cititorilor. în '91 m-am arătat și eu, ca atâția alții, interesat de cursurile de la Universitate ale Florentinei Vișan (ori de cele ale lui Radu Bercea, de filosofie indiană). Afișul era ținut, desigur, de Confucius și de Lao Zi, dar și de multe alte nume de referință pentru acest spațiu cultural. între timp s-au format câțiva traducători tineri, dintre cei mai perseverenți și mai competenți. Printre foarte
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
a unei prea vădite detașări critice, cât aceea a îmbogățirii Cărții. Deși satisfăcut și astăzi de nivelul traducerii sale din 1994, Șerban Toader remarcă totuși în prefață, cu oarece uimire în ton, că într-un plan strict subiectiv mentalitatea și filosofia chineză i se par mai de neînțeles ca oricând - dar cu atât mai minunate. Trebuie spus că în toți acești ani el a călătorit și a avut ocazia unei experiențe personale a Orientului (chiar dacă, așa cum se mărturisește, oamenii întâlniți nu
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
colțuri, cîte trei echipaje pe un bulevard, cu noile și sofisticatele lor radare Polițiștii de la circulație dau amenzi, iar oamenii mor în continuare ca muștele pe șosele". Poate că a sosit momentul ca fluierașii din poliția rutieră să-și schimbe filosofia de pîndari cu una de prevenitori ai accidentelor. Poliția de la circulație ar trebui să se vadă în trafic, patrulînd în zonele cu risc de accidente, nu pe la colțuri de stradă unde au fost schimbate indicatoarele sau pe la intersecții cu prioritatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
de la circulație ar trebui să se vadă în trafic, patrulînd în zonele cu risc de accidente, nu pe la colțuri de stradă unde au fost schimbate indicatoarele sau pe la intersecții cu prioritatea discutabilă. Dar pentru ca polițistul de pe stradă să-și schimbe filosofia ar mai trebui ca și ordinele superiorilor săi să conțină o asemenea invitație. Polițistul pîndar aduce bani la buget, în vreme ce polițistul care patrulează îi descurajează pe cei care sînt înclinați să nu respecte legea. Pîndarul de la circulație e foarte adesea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14838_a_16163]
-
adîncea gropile-epave/ ceața întărea părerile/ lumina își trimitea galerele/ Treceau prin somnul meu/ cu lopeți de săpat, aplaudînd mereu// Privirea-mi spăla inorogi/ Măști la care să te rogi/ erau arse/ fumuri toarse" (Existență în somn prin miriști orbitoare). O "filosofie" a decrepitudinii universale ne duce gîndul și la un Bacovia speculativ, locvace, care-și discursivizează densele nuclee sumbre: Cînd noaptea rănile se deschid și curg/ În leagănul pruncilor grotesc/ Și stelele fluieră a pagubă spre demiurg/ Atunci cărțile prin întuneric
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
urmă în fiecare pagină, dar metamorfozată la nivelul individului simplu, banal care trăiește în mizeria acelor ani strivit de viața ternă și sufoca(n)tă zi de zi. Fără a avea excepționale abilități de a discuta principii de morală și filosofie perorând artificial la infinit ca niște intelectuali cel puțin geniali, eroii acestor proze gustă eșecul la nivelul lor comun, într-o societate mutantă în care comunicarea firească, relațiile sociale și de cuplu sunt viciate până la otrăvire. Istoria cotidiană postbelică trăită
Povestiri actuale despre o lume trecută by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14868_a_16193]
-
tocmai pentru că acestă estetică a anti-succesului a fost asumată, opera lui Radu Petrescu nu poate fi considerată din perspectiva audienței largi. Atît timp cît nu s-a vrut o "frescă" a timpului istoric, nu a intenționat să fie deopotrivă roman, filosofie a istoriei, ziar și debușeu al nemulțumirilor omului sub comunism, atît timp cît nu a aspirat să facă dizidență prin rezistență culturală și nu și-a asumat merite de acest tip așteptînd ca sutele de mii de cititori să sub-înțeleagă
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
antipodul indiferenței. Ele n-au deloc aerul unor propoziții venite "de departe", ci pe acela al intimității cu subiectele avute în vedere, abordate precum momente "fierbinți" ce "încălzesc", la rîndu-le, comentariul. Astfel dl. Nemoianu se ocupă de faptul că în filosofia românească nu există o tradiție constituită a problemei etice, deși, de la Aristotel la Hartmann, ea are un caracter privilegiat. E o lacună elocventă. După ce își amintește că a dezbătut chestiunbea cu I. Negoițescu, care "era foarte chinuit de această problemă
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
la nepoți și strănepoți. Ce amăgire! Totuși cîte ceva rezistă frumos: edițiile de opere complete (unele incomplete) de la fosta editură Minerva (Z. Ornea și excepționalii profesioniști de acolo știau că le fac o dată pentru totdeauna), seriile cartonate de "Clasici ai filosofiei universale" de la Ed. Academiei și Ed. Științifică și enciclopedică, colecția "Biblioteca orientalis" îngrijită de Idel Segal la Ed. Științifică, "Clasicii ruși" din anii '50, de la Cartea Rusă, cărțile franțuzești și nemțești cu ex libris ale mamei mele, care apela la
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
fondator, între altele, al Fundației Culturale care editează revista. Articolul dnei Ercea este o remarcabilă schiță biografică. Autoarea l-a cunoscut pe poet în anul universitar 1944-1945, la Sibiu, unde era studentă în anul I al Facultății de Litere și Filosofie (aflată, ca toată Universitatea clujeană, în refugiu), pe care Doinaș tocmai o încheia. Prietenia dintre dna Ercea și Doinaș a durat o viață. Autoarea articolului evocă, în chip decent și emoționant, episoade mai mult sau mai puțin cunoscute din biografia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
în care Eminescu și-a făcut studiile. Universitatea era într-o vizibilă cădere de valoare. După ce trecuseră pe acolo profesori precum Schleiermacher, Fichte, Hegel sau Schelling, școala suferise o drastică scădere de popularitate și de calitate - mai ales în domeniul filosofiei, cel care îl interesa în mod direct pe Eminescu. Și apoi, se petreceau mari schimbări și în ce privește mai vechea ierarhie a științelor: " Ipoteza mea este că așa-numita criză a lui Eminescu la Berlin - dacă nu refuzăm acest termen tare
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
pentru ele e greu să depășească o remarcă a contelui Alexis de Tocqueville, care scria cu mai bine de un secol și jumătate în urmă: Nu există în lumea civilizată o altă țară în care cineva să se ocupe de filosofie mai puțin decît în Statele Unite"), în cea de-a doua întrezărim mentalitatea totalitară a izolaționismului, a suspiciunii societății închise față de restul omenirii. Fondată mai întîi pe noțiunea de clasă, apoi pe cea etnică, ambele exclusiviste și agresive, ea ne-a
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
cultură, o "ciorbă globală". Refuzînd orice formă de dogmatism, de "obsesie ideologică", autorul nostru își rostește încrederea în soluția pluralistă drept corolar spiritual al sistemului democratic, unica bază rezonabilă a libertății: În ansamblu mă găsesc de partea unui mod de filosofie istorică în care pluralismul supradeterminării (al cauzelor multiple) alcătuiește o morfologie culturală, un joc dialectic al valorilor religioase și economice, intelectuale și politice, toate laolaltă înfruntîndu-se dar și colaborînd, în și prin acest joc constituin-du-se viața indivizilor, ca și viața
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
vie, are o pereche de teniși portocalii și are - scuze, dar cred că are! - geniu (cel puțin în felul lui!). E fiul unui măcelar, sortit să tranșeze carnea, dar el a preferat să fondeze o "Măcelărie teatrală". Are studii de filosofie și stagii - relativ alienante - în publicitate. Practică un teatru discursiv (fără anecdotă, fără poveste), agresiv, provocator. Are un ton atît de personal (cinism demențial, furie comică, ură stenică), încît, după numai trei spectacole, te poți hazarda să spui că ai
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
ci fiecare particulă (ca și în hologramă) să reflecteze imaginea de ansamblu, să aibă funcție (cât mai multă informație) genetică. Artistul se plimbă pe domeniile intuiției și rațiunii. Busola - intuiția. Nu-mi pun problema dacă e literatură sau muzică sau filosofie : imaginația mă stimulează; nu știu dacă realizez ce mi-am propus și nu mi-e frică să realizez altceva. înainte de toate- o energie creatoare. ...Totodată însă, risipa e mare; în afară de faptul că multe străluciri sunt false, în drumul spre realizare
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
de a se culca cu o statuie!" Așa un bărbat adorat, mai rar se poate vedea în proza contemporană. Jocurile erotice sînt prilej de mare "subtilitate" pentru autor, de mare amuzament pentru cititori. Aceleași strategii superior-masculine fac din sex o filosofie secundară a voinței de putere. Mîrzea se joacă pînă la epuizare cu o femeie perfectă. Ea se arată foarte doritoare de sex. El o frustrează cu obstinație. Nu altfel face Callimachi, nobilul. Toate personajele brebaniene sînt simpli recipienți purtători de
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
puși în noul context socio-politic, într-o încercare disperată de recuperare a evoluatului roman psihologic interbelic. Numai că aristocrația lui Breban este una dictată de codul genetic, este o caricatură ciudată, a aristocraților din opera lui Mateiu Caragiale, de exemplu. Filosofia nietzscheeană este cea care înnobilează automat personajele. Voința de putere este o altă clonă brebaniană - originalul (Bunavestire) se pierde undeva pe la sfîrșitul deceniului opt. De atunci, scriitorul nostru a urmat o pantă descendentă, o involuție presărată cu mii de pagini
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
Mitchell, Dworkin, Germaine Greer), femeia este principalul îngrijitor (caretaker) de aici și rolul ei de mamă și poziția subordonată în societatea patriarhală. Astfel se justifică și accesul la eros și agape. Pe lângă tonul bine găsit, apreciem și accesibilitatea conceptelor, traducerea filosofiei în termenii și tempoul narativității, ceea ce conduce și la plăcuta petrecere a timpului în citirea acestei cărți. Citind cartea Mihaelei Miroiu ajungi să fii de acord și să îmbrățișezi feminismul nu doar pentru că e o gândire nouă cu perspective foarte
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
indeterminări construite. Jucându-mă puțin cu cuvintele, voi spune că Răzvan Țupa e un poet foarte bun, dar un scriitor care plusează prea mult pe cartea controlului riguros, tehnicist asupra enunțului poetic. Desigur, putem recurge la teorii deconstructiviste sau la filosofia lui Rorty, de pildă, și vom afirma atunci că realitatea nu poate fi descrisă, rescrisă, în fine, redată corect ci numai "construită" dar parcă ne îndepărtăm puțin de poezie. Spune Răzvan Țupa în "mănifestul" cu care se deschide volumul: "practic
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
în care nu mai cunoaște chinul. - Această ultimă vorbire - mărturisește Axiochos - m-a convins, și, de atunci, disprețuiesc viața, întrucât știu că va trebui să plec pentru o lume mai bună." Inutil să mai arătăm cât de asemănătoare este aici filosofia lui Socrate cu tot ce ne învață creștinismul... Și că Isus Cristos parcă ar fi fost un discipol al atenianului care, ca temă de bază a cunoașterii, enunța acel CUNOAȘTE-TE PE TINE ÎNSUȚI... Care enunț reprezintă, și el, esența
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
format eu - împotriva comunismului dar și, dată fiind relația mimetică inevitabilă cu adversarul mai puternic, cu limitările impuse de acesta - se citea, sau cel puțin eu citeam, superficial: mult și superficial, adică "evazionist", chiar și în cazul lecturilor riguroase de filosofie, văzute și ca prilejuri de ieșire din marxismul oficial, strîmt, sufocant. Or, lecturile "evazioniste" rămîn - chiar și atunci cînd sunt repetate - superficiale. Cum se așază "generația de aur" în istoria culturală a României? Ce generație o anunță? Și ce i-
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]