164 matches
-
DE VIȚĂ DE VIE Însușirile agrobiologice ale soiurilor de viță de vie sunt reprezentate de următoarele elemente: desfășurarea fenofazelor de vegetație, vigoarea de creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența față de factorii biotici (mană, făinare, putregaiul cenușiu al strugurilor, filoxeră, boli virotice și micoplasme) și abiotici (cloroză ferică, salinitate, secetă, temperaturi scăzute), întrunind un număr de 25 de descriptori agrobiologici. 1. Desfășurarea fenofazelor de vegetație. Pentru această însușire au fost stabiliți 6 descriptori fenologici. Pentru evidențierea acestora observațiile se efectuează
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
strugurilor (cod OIV 459; UPOV -; IBPRG 8.2.2.). Observațiile se fac înainte de pârgă pentru putregaiul acid pe peduncul și înainte de recoltarea strugurilor pentru putregaiul cenușiu al strugurilor, scara de interpretare fiind cea din tabelul 31. 3.10. Toleranța la filoxeră (cod OIV 460; UPOV -; IBPRG -). Se are în vedere toleranța biologică a soiului la filoxera galicolă și radicicolă, care poate fi: foarte slabă, slabă, mijlocie, bună și foarte bună. 3.11. Gradul de toleranță la filoxera galicolă (cod OIV 461
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
putregaiul acid pe peduncul și înainte de recoltarea strugurilor pentru putregaiul cenușiu al strugurilor, scara de interpretare fiind cea din tabelul 31. 3.10. Toleranța la filoxeră (cod OIV 460; UPOV -; IBPRG -). Se are în vedere toleranța biologică a soiului la filoxera galicolă și radicicolă, care poate fi: foarte slabă, slabă, mijlocie, bună și foarte bună. 3.11. Gradul de toleranță la filoxera galicolă (cod OIV 461; UPOV -; IBPRG 8.1.1.). Sunt examinate frunzele mature de la mai mulți butuci și se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
3.10. Toleranța la filoxeră (cod OIV 460; UPOV -; IBPRG -). Se are în vedere toleranța biologică a soiului la filoxera galicolă și radicicolă, care poate fi: foarte slabă, slabă, mijlocie, bună și foarte bună. 3.11. Gradul de toleranță la filoxera galicolă (cod OIV 461; UPOV -; IBPRG 8.1.1.). Sunt examinate frunzele mature de la mai mulți butuci și se stabilește mărimea galelor, fertilitatea lor. Notările care se fac și soiurile de referință sunt prezentate în tabelul 2.29. 3.12
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
UPOV -; IBPRG 8.1.1.). Sunt examinate frunzele mature de la mai mulți butuci și se stabilește mărimea galelor, fertilitatea lor. Notările care se fac și soiurile de referință sunt prezentate în tabelul 2.29. 3.12. Gradul de toleranță la filoxera radicicolă (cod OIV 462; UPOV -; IBPRG 8.1.2.). Sunt examinate rădăcinile tinere prin secționare, pentru a se constata necrozarea țesuturilor cauzată de înțepăturile insectei. Notările care se fac sunt prezentate în tabelul 2.30. 2.5.3. DESCRIPTORI PENTRU
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
din Rusia de sud. Invazii de armate străine și invazii de paraziți străini sunt nenorociri pe cari o țară nu le merită, dar trebuie să le suporte dacă e mică. Nu se poate zice despre viile de Cotnar că merită filoxera. Noi nu urâm pe evrei, dar nici de vină nu suntem că au fost persecutați în alte țări, că au contractat deprinderile de speculă și de parazitism pe cari le au acum, și nici putem iubi acest rău elementar ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cât și pe moșia Vlădoianu, pe lângă soiurile tradiționale de la Cotnari (Grasa de Cotnari, Frâncușa, Tămâioasa Românească, Feteasca Alba) erau cul tivate ș i soiurile negre autohtone, Feteasca Neagră și Băbeasca. Soiuril e negre au fost afectate însă grav de atacurile filoxerei (boală a viței de vie) de la începutul secolului 20, dispărând treptat. Soiurile tradiționale albe au fost salvate prin altoire cu soiuri amer icane. Cel mai mare beci Și totuși, cel mai mare beci din zona Cotnari - Hârlău nu a fost
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Domnul Dumnezeu le-a dat-o ca să biruiască această amară viață, înflorind-o o clipă cu un vis și cu o nădejde. Când visul și nădejdile au început a se plini, s-a întâmplat să vie peste acest pământ molima filoxerei. Rânduitorii gospodăriei noastre naționale s au grăbit să trimită întâi și întâi la Cotnari echipele de distrugere a viței infestate. Podgoria a rămas pustie. Aceiași gospodari ministeriali au hotărât să replanteze, pe costișele celebre, viță altoită cu cele mai cunoscute
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Pinot alb, viile domnului Alfred Wincler, conservat în pivnița d-lui N icu Nanu (complectez: str. Carol, 12, Iași). Comparațiunea a fost făcută (repet: de mine, nu de Toader Zippa), cu una din ulti mele sticle de Cotnar (adică înaintea filoxerei), păstrate în pivnița Greceanu de la Stânca (proprietate roznovănea scă de l ângă Iași) și puse în vânzare de cofetăria Tuffli (proprietarul trăiește la Cluj), în anii de bejenie 1916-1918ʺ. Pentru a dovedi temeinicia afirmației di n notă, recurg la o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
asemenea, atacul unor patogeni, care degradează producția obținută. 3.3. Legislația în protecția plantelor și carantina și fitosanitară 3.3.1. Reglementări internaționale Prima Convenție internațională privind protecția plantelor a fost semnată în 1851 și avea în vedere lupta împotriva filoxerei. În 1929 a fost adoptată la Roma o Convenție internațională, care nu a avut succesul scontat. În prezent, este în vigoare Convenția Internațională pentru protecția vegetalelor, încheiată la Roma la 1 mai 1952 (depozitar F.A.O.), la care au aderat
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
vie. Încă din anii 1772-1773, este menționată la recensămintele din Oncești și Bărboasa, prezența viilor. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a cultivat vița indigenă, care producea vinuri de foarte bună calitate. Această viță a dispărut datorită atacului de filoxeră din anii 1895- 1900, fapt ce a dus la aclimatizarea unor soiuri de vie aduse din apusul și nordul Europei, ca Delavar, Nohan alb, Nohan negru, Seiber, Agereanhă, Tirează, Coarnă, Roză, Chiciorul racului, Țâța caprei, Bătută, Busuioacă, Conderă, Două mii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
săditor, în sec. XIX (1840), în Franța a apărut făinarea la vița de vie. Astfel, producția de vin a scăzut de 4 ori și și-a revenit destul de greu, prin introducerea tratamentelor cu sulf. În 1865, s-a produs invazia filoxerei (Phylloxera vastatrix), o insectă de câțiva mm, ce provine din America de Nord și care atacă rădăcinile viței de vie, provoacând în termen de 2-3 ani distrugerea acestora. Pe rădăcinile atacate se formează nodozități și tuberozități, rădăcinile uscându-se în totalitate. Până în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ce provine din America de Nord și care atacă rădăcinile viței de vie, provoacând în termen de 2-3 ani distrugerea acestora. Pe rădăcinile atacate se formează nodozități și tuberozități, rădăcinile uscându-se în totalitate. Până în 1890, viticultura franceză tradițională a fost distrusă. Filoxera s-a răspândit în Portugalia și Turcia, în 1881, Austria, Ungaria 1872, Spania 1875, Italia 1879, Germania 1881, Transilvania 1882. Pe teritoriul României, apare pentru prima data în zona Aradului, anii 1880, iar in vechiul regat, în mod oficial la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Germania 1881, Transilvania 1882. Pe teritoriul României, apare pentru prima data în zona Aradului, anii 1880, iar in vechiul regat, în mod oficial la 13 iunie 1884, în comuna Chițorani (Bucov, Valea Călugărească), din podgoria Dealu Mare. Se presupune că, filoxera a fost introdusă în România, de către profesorul Ananescu, între anii 1877-1878, care a adus din Franța, butași de vițe americane, pe care i-a plantat în via sa din comuna Chițorani-Prahova. În perioada 1884-1897, filoxera a distrus 49.793 ha
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Dealu Mare. Se presupune că, filoxera a fost introdusă în România, de către profesorul Ananescu, între anii 1877-1878, care a adus din Franța, butași de vițe americane, pe care i-a plantat în via sa din comuna Chițorani-Prahova. În perioada 1884-1897, filoxera a distrus 49.793 ha (1/3 din suprafața viticolă a țării). Atacul filoxerei și apariția aproape simultană a făinării (Uncinula necator) și a manei viței de vie (Plasmopara viticola), au găsit țara nepregătită în fața unui asemenea dezastru. S-au
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
între anii 1877-1878, care a adus din Franța, butași de vițe americane, pe care i-a plantat în via sa din comuna Chițorani-Prahova. În perioada 1884-1897, filoxera a distrus 49.793 ha (1/3 din suprafața viticolă a țării). Atacul filoxerei și apariția aproape simultană a făinării (Uncinula necator) și a manei viței de vie (Plasmopara viticola), au găsit țara nepregătită în fața unui asemenea dezastru. S-au propus trei căi de remediere: 1. Distrugerea insectei cu diferite substanțe (injecții cu sulfură
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
diferite substanțe (injecții cu sulfură de carbon, naftalină), inundații, șanturi despărțitoare între viile afectate și cele neafectate umplute cu produse petroliere), însă fără eficiență. 2. Obținerea de hibrizi între soiurile nobile europene și vițele sălbatice americane care erau rezistente la filoxeră (Isabelle, Noah, Othello). Avantaje: hibrizii se înmulțeau ușor prin butași, erau rezistenți la toate bolile și puteau fi plantați oriunde, inclusiv la șes. Dezavantaje: vinurile aveau o tărie alcoolică foarte slabă; nu se puteau păstra decât în primul an; în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
rezultat din încrucișarea speciilor de vițe americane (Vitis riparia, Vitis labrusca, Vitis aestivalis, Vitis lincecumi etc.) cu soiurile de viță europeană (Vitis vinifera) și pot fi cultivați direct pe rădăcini proprii, fără altoire, deoarece rădăcinile lor sunt rezistente la atacul filoxerei. Din punct de vedere tehnologic, valoarea hibrizilor direct producători este mai scăzută decât a vițelor nobile europene: producțiile de struguri sunt mai mici, acumulează mai puțin zahăr, au gust neplăcut (foxat), iar vinurile rezultate sunt inferioare calitativ. În Europa, primii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
acumulează mai puțin zahăr, au gust neplăcut (foxat), iar vinurile rezultate sunt inferioare calitativ. În Europa, primii hibrizi direct producători au fost aduși de pe continentul american, la sfârșitul secolului XIX, ca măsură imediată de refacere a viilor europene distruse de filoxeră. În România, hibrizii direct producători au pătruns odată cu importul de vițe portaltoi, din Franța, în perioada anilor 1888-1890. În 1930, România avea 51% vii cultivate cu hibrizi. Datorită unor legi severe, pe baza unor despăgubiri de stat, proporția de vii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Criteriul de clasificare al hibrizilor producători direcți îl constituie originea genetică: a. hibrizii direct producători americani: Isabelle (Căpșunică), Noah (Fragă albă), Othello (Fragă neagră), Delaware (Delavară), Jacquez, Clinton etc. Principalele caracteristici ale acestor hibrizi producători direcți sunt: rezistența bună la filoxeră, la boli și la ger, maturarea timpurie a strugurilor, fapt pentru care se cultivă cu preponderență în zona submontană. Producțiile de struguri obținute sunt mici, strugurii având gust foxat, iar vinurile obținute sunt slabe calitativ. b. hibrizii direct producători europeni
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sulfat de cupru cu var (piatra vânătă). Portaltoii nu aveau condiții bune pe terenurile tradiționale calcaroase, pietroase. Problema secundară: s-au importat sute de soiuri într-un mozaic neproductiv, o singură podgorie din România păstrându-și sortimentul de bază: Cotnari. Filoxera STRUGURII CA MATERIE PRIMĂ ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ Podgoriille României În ultimele decenii, se pune accent, tot mai mult, asupra importanței provenienței ca soi, adesea în detrimentul provenienței dintr-o anumită podgorie, chiar vestită. Explicația: tot mai mulți producători realizează vinuri în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Este cultivată în podgoriile Cotnari, Pietroasele, dar se cultivă cu succes și în podgoriile Dealu Mare și în Oltenia. Se obțin vinuri cu grad alcoolic ridicat, echilibrate, extractive, caracterizate printr-un buchet de o mare finețe, corpolență și onctuozitate. Înaintea filoxerei, Grasa de Cotnari forma baza viilor din podgoria Cotnari, unde se găsea în amestec cu soiul Fetească. Este singura varietate românească care dă vinuri de calitate, de desert. Din acest punct de vedere ea a făcut reputația podgoriei Cotnarilor, în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și un pistol/ să-l omor pe procuror". Gîndul răzbunării se îndreaptă și spre cei care l-au împins pe deținut pe drumul pușcăriei. Femeia este ținta urii, datorită trădării, părăsirii sau indiferenței ei: "Mă vîndu gagica mea,/ dar-ar filoxera-n ea,/ mama ei de pocnitoare/ vedea-o-aș cu burta mare". Scenariile răzbunării se justifică prin comparația situațiilor în care cei doi foști iubiți au ajuns: "Of, of, fato, m-ai trădat / of, m-ai dus la furat/ of
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Schweinitz. Datorită schimburilor comerciale, mana a fost introdusă în Europa, mai întâi în Franța, unde primele infecții au fost constatate de către J. Planchon în anul 1878 și din această țară s-a răspândit peste tot cu mare rapiditate, determinând împreună cu filoxera pagube considerabile plantațiilor viticole. La noi în țară, mana a fost observată în anul 1887 în podgoriile Buzăului dar, după P.Viala, este aproape imposibil ca ea să fi apărut așa de târziu, ținând seama că boala era semnalată în
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de boli tropicale a căror asanare a concentrat mari resurse materiale și umane ale organismelor specializate ale O.N.U. (O.M.S., F.A.O., U.N.E.S.C.O.)16. Nu trebuie uitate nici distrugerea viței de vie europene prin invazia de filoxeră la sfârșitului secolului al XIX-lea, proliferarea și adaptarea gândacului de Colorado, la o bază nutritivă excepțional de largă cuprinzând culturi și floră spontană din condiții climatice foarte diferite, răspândirea encefalopatiei spongiforme bovine, a febrei aftoase și a altor epizootii
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]