KorAP: Find »[drukola/base=filozof & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...274 >

6,828 matches

Corola-blog/BlogPost/366658_a_367987

mine important este rezultatul, faptul că privesc o imagine, aș spune comună, dacă nu aș cunoaște abilitatea cu care Natalie Schor știe să surprindă un „ceva” care să mă conducă spre necesitatea unei aprofundări. Seamănă în felul acesta cu acei filozofi, tot din antichitate, despre care se spune că, printr-o singură întrebare reușeau să creeze curente de opinii în rândul discipolilor și, nu de puține ori, aceste dezbateri durau zile întregi. Știm povestea cu Alcibiade care atunci când îi reproșează lui

NATALIE SCHOR NE INVITĂ SĂ ARUNCĂM O PRIVIRE DINCOLO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Natalie_schor_ne_invita_sa_aruncam_o_privire_dincolo.html [Corola-blog/BlogPost/366658_a_367987]
Corola-blog/BlogPost/381463_a_382792

scris și îți vezi de treabă. Nu faci experimente pe sensibilitatea și personalitatea anumitor oameni.” Ion Dodu Bălan, în încheierea discursului domniei sale a propus să se facă într-o localitate din țară un cenodac, cu numele tuturor poeților, prozatorilor, dramaturgilor, filozofilor „rămași în țărână străină”. Seara culturală a continuat și cu alte discursuri demne de atenție oferite cu generozitate de criticii prezenți și s-a încheiat cu lecturarea de către autori, poeți și poete, a propriilor producții, publicate în cele 15 volume

TRIPLU EVENIMENT EDITORIAL de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1453725018.html [Corola-blog/BlogPost/381463_a_382792]
Corola-blog/BlogPost/379740_a_381069

explicații. N-am timp prea mult să îi răspund. Formez,scot cardul, bag cardul și scot banii. Și toți răsuflă ușurați. Alerg din nou să-mi iau mașină. - Vedeți că totul se rezolvă cu răbdare? întreabă casiera cu ton de filozof. - Răbdarea domnișoara,e pentru fiecare un pahar în care torni și torni și torni... Însă până la urmă ,pentru o simplă picătură ,se supără și dă pe dinafară.La alții e ditamai paharul,la mine e doar un păhărel ! O las

LA POALELE MUNTELUI SEMEȚ de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1433505033.html [Corola-blog/BlogPost/379740_a_381069]
Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203

ținută de H.R. Patapievici la Microsoft. După opinia sa din 17 iulie 2012, postată drept comentariu la un articol din ContraAtac scris de I. Aranyosi, Patapievici ar avea „statut de vulgarizator” și nu de „mare om de cultură și imens filozof” (Vicuslusorum, http://www.criticatac.ro/17875/ochii-de-sticl-ai-beatricei-patapievici-notat-inspiratorii-doar-la-bibliografia-general/#comment-37349 ). Într-alt comentariu la același articol scris de I. Aranyosi (ce reia spinoasa problemă a „originalității” lui Patapievici) punând față în față fragmente din cartea Ochii Beatricei cu izvoarele din care Patapievici

DESPRE G. LIICEANU ŞI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_despre_g_liice_isabela_vasiliu_scraba_1344313600.html [Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203]
bine mergem direct la original”, http://www.criticatac.ro/17875/ochii-de-sticl-ai-beatricei-patapievici-notat-inspiratorii-doar-la-bibliografia-general/#comment-37349 ). Din articol eu am reținut cu precădere observația lui I. Aranyosi despre „absența oricărei activități publicistice recunoscut academice la nivel internațional al câtorva intelectuali superstar din România numiți filozofi fără a avea o operă filozofică de calitate minim acceptabilă” (I.A). Pentru că era exact ce observasem la rândul meu atunci când am scris în revista „Acolada” nr.3/2011 despre inexistența mult trâmbițatei școlii „de la Păltiniș” care n-a dat

DESPRE G. LIICEANU ŞI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_despre_g_liice_isabela_vasiliu_scraba_1344313600.html [Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203]
îndată ce-și dădea scrierile la publicat, nu i se puneau atâtea bețe în roate cum i se puneau celui întemnițat fără vină șase ani. În plus, se cam vede limpede că cenzura comunistă încuraja impostura: Simina Noica îi spunea filozofului de la Păltiniș pe 29 ian.1972 că oricât ar crede el că nu se vede, „dacă unul [dintre satrapii de la cenzură] ți-a citit cât de puțin vreo lucrare de-a ta, și-a dat seama imediat că și acela

DESPRE G. LIICEANU ŞI PLAGIEREA DE TIP „INADEQUATE PARAPHRASE” LA PATAPIEVICI de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_despre_g_liice_isabela_vasiliu_scraba_1344313600.html [Corola-blog/BlogPost/340874_a_342203]
Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628

1838-1912) s-au putut distinge două perioade: prima, cea a studiilor sale platonice, din care se reține ideea spiritualistă, dezvoltată însă în cadrul noțiunilor pozitiviste, evoluționiste ale timpului, și a doua - caracterizată prin doctrina „ideilor-forțe”, situată între epoca dominată de pozitivismul filozofului francez Auguste Comte (1798-1857) și evoluționismului mecanicist al lui Spencer, între epoca în care psihologia și sociologia își formau caracterul de științe independente. Doctrina lui Fouillée deși este o reacție contra pozitivismului - cunoaștere bazată pe experiment -, a rămas totuși încătușată

DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1455557320.html [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
o alegere inteligentă și care continuă și împlinește „selecțiunea naturală”, este, pentru om, un mijloc de realizare pentru ideile sale; este experiență ca sentiment și ca acțiune și în același timp și ca gândire, care își face loc în realitate. Filozoful german Immanuel Kant (1725-1804) găsise unicul fundament ferm al judecăților morale - conștiința morală comună oamenilor care operează cu judecăți de apreciere morală. De aici au pornit cercetările sale morale: Nimic nu ar putea fi considerat bun decât o voință bună

DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1455557320.html [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
fine, lui Kant, concepției sale morale, i s-au adus multe critici. Printre ele, faptul că vorbea despre un „rău radical” care nu s-ar datora sensibilității, ci unei tendințe de a nu se supune legii morale, datorită voinței libere. Filozoful român Nicolae Bagdazar (1896-1971), autorul Studiului introductiv la volumul „Critica rațiunii practice” întreabă: „Cum să ne explicăm o astfel de înclinare sau de tendință a voinței spre rău, atunci când ea nu se mai află sub influența sensibilității? Ce ar putea

DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1455557320.html [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
sufletul meu: cerul înstelat deasupra mea și legea morală din mine”. Cât despre existența Bibliei se exprima: „este cel mai mare beneficiu pe care l-a exprimat vreodată rasa umană”; „Orice încercare de depreciere este o crimă împotriva umanității”. Eseistul filozoful Petre Țuțea (1902-1991) nu l-a iertat, mărturisind că a citit „Critica rațiunii pure” ca student și că „înlemnise de emoție”, ca ulterior, înaintând în vârstă, să aibă aceeași emoție ca la citirea unui articol de ziar. „Spunea Kant că

DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1455557320.html [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816

Istrati după vizita făcută la Moscova s-a lămurit de “socialismul “ promovat de sovietici, publicând în acest sens articole în care dezvăluia adevărata față a ideologiei bolșevice impusă de Stalin și acoliții lui. În această perioadă francezul Jean-Paul Sartre(1905-1980 ), filozof, prozator, dramaturg și eseist, având idei de stânga, fondatorul existențialismului ateu prin lucrarea “L`etre et le neant “ ( Ființa și neantul) publicată în 1943 dezvăluia teza libertății individului, a necesității obțiunii, a libertății determinată de intenționalitatea continuă a conștiinței. A

LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171

cu condiția să se apuce de altceva. L-a întrebat ce altceva știe să facă. A răspuns că nu știe nimic altceva să facă. ,,Bine”, i-a spus Tiberius! Du-te și nu fă nimic! -Păi cam asta fac toți filozofii! Adică nimic, spuse cineva. -Da și nu, spuse Iocentus! -Nu accept răspunsuri de genul ăsta, spuse Pilat. Îmi place ce este da, să fie da, iar ce este nu, să fie nu! -Depinde din ce unghi privim lucrurile mărite procurator

ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
Adică nimic, spuse cineva. -Da și nu, spuse Iocentus! -Nu accept răspunsuri de genul ăsta, spuse Pilat. Îmi place ce este da, să fie da, iar ce este nu, să fie nu! -Depinde din ce unghi privim lucrurile mărite procurator! Filozofii nu fac nimic. Sunt de obicei niște leneși plini de ifose care nu produc nimic fiindcă nu știu să facă aproape nimic. Capetele lor în schimb gândesc uneori într-un ceas cât gândesc unii într-o viață. -Ce lume ciudată

ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
completă cineva. -Să vedeți cât de interesantă este filozofia pe marginea acestei idei, continuă Simbinacus. Asta am tot discutat cu colegii și prietenii mei, magistrații Valerius Audanius și Rufus Serenus. -Se spune că dacă pleci din Roma, încet, încet, devii filozof, glumi magistratul Serenus. Ceilalți râseră, inclusiv Pilat care părea că se mai destinsese. Audanius îi completă spusele lui Rufus Serenus. -Și nu ești prea departe de realitate! Ochii celor prezenți se întoarseră spre Simbinacus. -Iar dacă omul imaginat de haruspex

ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
Roma, Simbinacus, spuse Pilat mai bine dispus, ridicând o nouă cupă cu nectar. -Filozofia te-a scos din Roma! Ceilalți râseră. Râse și Simbinacus completându-l. -A spus-o Serenus acum câteva clipe. Dacă pleci din Roma, încet, încet, devii filozof. Dar lăsând gluma la o parte, vă spun că îmi doream să plec de acolo. Corupția și asasinatul au ajuns monedă forte. Dacă mai stăteam mult pe acolo cădeau și capetele noastre. Naevius Sertorius Cordius Macro și temuta gardă pretoriană

ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
Fără posibilitatea unei înnoiri. -E mai mult decât atât, spuse Serenus. Ani și ani la rând Roma a pompat în inima ei mii și mii de sclavi și sclave, bogății nemăsurate, aur, minți luminate din toată lumea, arhitecți de geniu, matematicieni, filozofi. Conducătorii noștrii au crezut că acest lucru va aduce prosperitatea. A adus-o, dar numai pentru unii. Celorlalți le-a rămas doar munca până la epuizare. Plebea a rămas tot plebe. Neinstruită, ahtiată după luptele de gladiatori, ori după idele lui

ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
Corola-blog/BlogPost/379224_a_380553

Dumnezeu a fost declarat mort omul nu a reușit totuși să inventeze măcar un surogat care să înlocuiască slujbele și ritualurile religioase de la sfârșitul existenței pământești pentru o ființă care nu crede în viața de apoi. Unul din acești mari filozofi neo-ateiști contemporani a chiar scris undeva că la înmormântarea unui prieten de-al său, ateu convins, a simțit ceva „straniu”, a simțit că „lipsește ceva esențial” când un om trece la cele veșnice fără să aibă parte nici măcar de o

MYSTERIUM TREMENDUM ET FASCINANS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1483740670.html [Corola-blog/BlogPost/379224_a_380553]
corect politic, pentru un intelectual de elită să-și accepte vulnerabilitățile mistice, ori să recunoască faptul că există o cale mai puțin bătătorita pe care evităm să umblam împreună cu mulți din aceea mai săraci decât ei cu duhul. Un alt filozof de aceeasi statura și orientare neo-ateistă susține că deși inadmisibil rațional și imposibil logic, existentă, care este ceva extraordinar, pare a fi totuși „insuficientă” fără conștiința, nu poate avea vreo „semnificație cosmică”. Cum am putea să avem o viziune comprehensiva

MYSTERIUM TREMENDUM ET FASCINANS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1483740670.html [Corola-blog/BlogPost/379224_a_380553]
asupra vieții omenești individuale în relație cu universul înțeles că totalitate? Nu pare deloc a fi o explicație inteligență, nu face sens pentru existența ca atare. Ba mai mult, acesta argumentează, si este șocant că vine din partea unei astfel de filozof respectabil și de înaltă reputație, concluziile științifice ultime ale neo-darvinismului despre natura, viața, constiinta, rațiune, valori morale, sunt „aproape cu certitudine false”, mai ales dacă se abandonează cercetarea pentru găsirea unei viziuni în care „viața nu este numai un fenomen

MYSTERIUM TREMENDUM ET FASCINANS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1483740670.html [Corola-blog/BlogPost/379224_a_380553]
ceva mai înalt, spiritual, care transcende utilitarismul materialist și secular. Îi lipsește acel „mysterium tremendum et fascinans”. Apogeul, finalitatea, teleologia vieții omenești nu pot fi atinse fără nici un fel de sensibilitate religioasă, fără creștinism „per se” în cazul acestui mare filozof. O lume voit golita de miraculos, de transcendent, de teleologie, o lume desacralizata este precum o biserică fără de cupola, este o creație neterminata, fără de sens. În ultimă instanță sensul istoriei și al vieții ar putea fi găsit tainic ascuns sub

MYSTERIUM TREMENDUM ET FASCINANS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1483740670.html [Corola-blog/BlogPost/379224_a_380553]
Corola-blog/BlogPost/379094_a_380423

limba română volume din lucrările lui Federico Garcia Lorca, Johan W. Goethe, M. Gorki, A. Jukovski, Justo Jorje Padron, Rade Silijan, Vincezo Bianchi, Sreten Perovici, Gaetano Longo, Eduardo Jose Degrazia ș.a. Scriitorul Nicolae Dabija este o personalitate completă: academician, scriitor, filozof, om de o cultură înaltă, mare patriot care știe să conducă statul. Când scriitorul și filozoful Nicolae Dabija va fi ales Președintele Republicii Moldova se va adeveri maxima care spune, că «regele trebuie să fie filozof și filozoful rege». Domnul Nicolae

MEDITAŢIE ÎNAINTE DE FURTUNA ALEGERILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472214713.html [Corola-blog/BlogPost/379094_a_380423]
Justo Jorje Padron, Rade Silijan, Vincezo Bianchi, Sreten Perovici, Gaetano Longo, Eduardo Jose Degrazia ș.a. Scriitorul Nicolae Dabija este o personalitate completă: academician, scriitor, filozof, om de o cultură înaltă, mare patriot care știe să conducă statul. Când scriitorul și filozoful Nicolae Dabija va fi ales Președintele Republicii Moldova se va adeveri maxima care spune, că «regele trebuie să fie filozof și filozoful rege». Domnul Nicolae Dabija are toate calitățile pentru a sta la cârmă- e și filozof și rege!...

MEDITAŢIE ÎNAINTE DE FURTUNA ALEGERILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472214713.html [Corola-blog/BlogPost/379094_a_380423]
o personalitate completă: academician, scriitor, filozof, om de o cultură înaltă, mare patriot care știe să conducă statul. Când scriitorul și filozoful Nicolae Dabija va fi ales Președintele Republicii Moldova se va adeveri maxima care spune, că «regele trebuie să fie filozof și filozoful rege». Domnul Nicolae Dabija are toate calitățile pentru a sta la cârmă- e și filozof și rege!...

MEDITAŢIE ÎNAINTE DE FURTUNA ALEGERILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472214713.html [Corola-blog/BlogPost/379094_a_380423]
completă: academician, scriitor, filozof, om de o cultură înaltă, mare patriot care știe să conducă statul. Când scriitorul și filozoful Nicolae Dabija va fi ales Președintele Republicii Moldova se va adeveri maxima care spune, că «regele trebuie să fie filozof și filozoful rege». Domnul Nicolae Dabija are toate calitățile pentru a sta la cârmă- e și filozof și rege!...

MEDITAŢIE ÎNAINTE DE FURTUNA ALEGERILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472214713.html [Corola-blog/BlogPost/379094_a_380423]
statul. Când scriitorul și filozoful Nicolae Dabija va fi ales Președintele Republicii Moldova se va adeveri maxima care spune, că «regele trebuie să fie filozof și filozoful rege». Domnul Nicolae Dabija are toate calitățile pentru a sta la cârmă- e și filozof și rege!...

MEDITAŢIE ÎNAINTE DE FURTUNA ALEGERILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1472214713.html [Corola-blog/BlogPost/379094_a_380423]