6,294 matches
-
o temă, se adîncește în ea prin înșurubare, îi atinge limita și apoi trece dincolo de ea, creînd o țesătură de teme din convergența cărora va lua naștere conținutul propriu-zis al Caietelor timpului. Iată un exemplu pertinent de ceea ce înseamnă gîndire filozofică autentică.
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
Tyche" din Austria și încă multe, multe altele? M-am referit la o singură specialitate, dar asemenea periodice există numeroase pentru toate specialitățile și pentru toate tipurile de cercetare, de la cele de erudiție, prin excelență, până la cele de pură speculație filozofică. Dacă nu vom participa la viața academică europeană nu ne vom putea impune ca țară de cultură. în ultimii ani au apărut la noi numeroase articole și cărți, unele din ele au primit prestigioase premii naționale, despre importante probleme mult
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
ca țară de cultură. în ultimii ani au apărut la noi numeroase articole și cărți, unele din ele au primit prestigioase premii naționale, despre importante probleme mult dezbătute de cercetătorii umaniști europeni, au fost publicate numeroase traduceri noi de texte filozofice, cum sunt Plotin sau Aristotel cu studii introductive ample; ba chiar am asistat, fapt îmbucurător, la polemici academice între diferiți comentatori și traducători. Și îmi pun întrebarea de ce acești autori care discută atât de doct despre spinoase probleme de critică
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
important ar fi ca un cercetător din România să publice o ediție din Plotin sau Republica lui Platon în colecții celebre de texte clasice, cum sunt Teubner, Oxford, Guillaume Bude! La fel de bine pot fi, mai bine spus trebuie publicate interpretările filozofice ale exegeților români la textele dialogurilor lui Platon, de pildă, sau dezvoltările teoretice care au ca punct de plecare gândul unui autor din vechime sau din epoca modernă. Paleta publicațiilor academice este foarte largă și cu cât mai mulți oameni
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
totdeauna să vadă partea bună din oameni, nesuspectând pe nimeni de rele intenții, chiar dacă uneori ar fi trebuit să o facă. În ambianța bucureșteană se dedică studiilor muzicale dar se și îndrăgostește de verișoara Uca, fata dăruită cu fervoare lecturilor filozofice, o preocupare despre care nu se știe sigur dacă e autentică sau simulată din snobism. Un lucru la urma urmei lipsit de importanță pentru Tin pentru că el oricum o iubește. Este cutreierat de elanuri dar și le poate și stăpâni
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
jocurilor, un fel de Coney Island unde fiecare - bărbat sau femeie - să-și poată face jocul potrivit dorințelor sale. Sunt convins, doamnă Slonim, că ați vizitat Coney Island nu numai o dată. - Da, dar nu am ajuns niciodată la concluziile dumneavoastră filozofice. ș...ț - Doctore Feitelsohn, Țuțik și-a găsit o mireasă pe strada Krochmalna. Feitelzohn își lăsă jos furculița. - Așa stau, deci, lucrurile? Judecând după felul în care obișnuiai să-l ridici în slava cerului pe nebunul de Otto Weininger, am
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
Gina Sebastian Alcalay Nu, nu am de gînd să recurg la definiții filozofice ale noțiunilor de absolut și relativ sau să invoc pe acelea de timp și spațiu în teoria lui Albert Einstein, intrată după cum e bine știut, în patrimoniul fizicii moderne. Voi menționa doar că nici acestă din urmă teorie, nici altele
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
cel proiectiv, Sasha Meret este mai curînd un artist de factură spiritualistă, în general, și unul religios în particular. Nefiind doar o convenție grafică sau o modalitate obișnuită de comunicare, nonfigurativismul său este, în consecință, o formă subtilă de meditație filozofică, de angajare morală și de afirmare a credinței. În mod absolut, artistul glosează pe tema (spirituală și nu livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
indiferent dacă sîntem sau nu curioși să le descoperim “urmele”, avem cu toții o imagine a lor, pe zi ce trece mai clișeizată și mai deformată, tip reclamă. Împotriva acestei imagini roz, vesele, a îngerului-amoraș, a îngerului-talisman-bun-la-toate stă o întreagă literatură filozofică și teologică, pe care Andrei Pleșu a pus-o la temelia cărții lui. A citi Despre îngeri înseamnă deci a redescoperi adevăratul sens al unui cuvînt pe care toată lumea îl rostește, deși nu-l cunoaște, adevăratul conținut al unei noțiuni
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
cotidiene naționale; în jurul cărora roiesc și unii dintre confrații noștri "de rasă", măguliți că editorialiști grosolani care îi înjură pe Călinescu și pe Nichita Stănescu, le acordă prețioasa lor amiciție. Sigur, și dacă unii critici ar ieși din amorțirea lor filozofică și ar citi și comenta cărți care merită a fi susținute, lucrurile nu s-ar schimba fundamental. Dar... parcă ar sufla o briză de speranță în lumea noastră literară, iar publicul, cel inteligent și curios de beletristică care există și
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
Atunci cînd proclamă în jurnalul său că trebuie să pornești de la tine ca să ajungi la altul, că în "ograda omenirii nu poți intra decît pe portița pe care este scrijelit numele tău", Liiceanu atinge, cred, în mod subjacent o problemă filozofică, dar și o trăsătură fundamentală a receptării realității în viața de toate zilele de către fiecare individ în parte: subiectivitatea. Noi toți vedem și interpretăm diferitele evenimente, situații, personaje cu care ni se încrucișează cărările, în mod diferențiat, în funcție, îndeosebi
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
literare, e una burgheză. O piesă de Shakespeare e poezie, teatru, istorie, desfide orice clasificare. De aceea, cînd m-am apucat de scris romane, am făcut în așa fel, încît în orice moment al oricărui roman există poeme, critică, reflecții filozofice; romanele mele sînt un amestec care demolează ideea genurilor. Prima mea carte avea de altfel un subtitlu - a real fictitious discourse. Editorul a pus pe copertă roman. Toate cărțile mele au subtitluri, pentru că eu nu scriu romane, scriu altceva. În
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
că patosul, mai înainte de a fi al ideii plecate în lume, trebuie să fi fost al autorului care și-a pus sufletul în ea. Drama noastră e că mai toți autorii români ce cochetează cu lumea ideilor și a speculației filozofice au o uscăciune sufletească ce face ca fiecare gînd pe care îl rostesc sau îl pun pe pagină să sufere de astenia cadaverică a unui făt născut mort. Un asemenea gînd, oricît de profund ar fi, este fără suflare de
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
-R. Patapievici este un intelectual posedînd un patos pe care, tocmai pentru că a reușit să și-l înăbușe, l-a trecut în starea discursivă a ideii. Noica are undeva o vorbă frumoasă: "E ceva iremediabil liric la începuturile oricărei reflexii filozofice." Vorba aceasta se potrivește întocmai autorului Discernămîntului modernizării: H.-R. Patapievici este un liric care a îmbrăcat haina epică a reflexiei speculative. Un amănunt aparte este că textele din această carte, veritabile conferințe pe felurite teme (a fi român, a
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
toate discursurile cu proclamarea necesității de a fi nimicită capitala dușmană, inima puterii punice, Plaut se oprește asupra tipului comic al negustorului cartaginez, fiind frapat mai ales de sonoritățile barbare ale limbii punice, Cicero îl alege drept protagonist al dialogului filozofic De republica pe Scipio Emilianul care expune rațiunile distrugerii cetății inamice, Cornelius Nepos inserează între biografiile oamenilor iluștri medalioanele dedicate generalilor Hamilcar și Hanibal, Ovidiu imaginează într-una din epistolele elegiace ale eroinelor sale apelul adresat lui Enea de către abandonata
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
al întâlnirii Didonei cu Enea pentru a lămuri conflictele istorice declanșate de încercarea cartaginezilor de a răzbuna ofensa adusă reginei lor mitice. în Analele redactate la câțiva ani după încheierea celui de-al doilea război punic, Ennius, poet cu preocupări filozofice, influențat de teoriile lui Pitagora și Empedocle, revine asupra figurii lui Enea, ca și a luptei dintre romani și cartaginezi, văzută drept simbol al confruntării cosmice dintre Iubire și Ură, Concordie și Discordie. în epoca în care Augustus întemeiază colonia
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
ecranizate de Kubrick (Carrie) sau Brian de Palma (Shining). Dacă suntem serioși până la capăt, Stephen King este un scriitor (horror) mediocru, romanul Misery este pe lângă o povestire a lui Cortazar care tratează același subiect precum Alchimistul lui Coelho pe lângă istorioara filozofică a lui Borges, iar cele mai multe dintre ecranizările după romanele sale sunt, de fapt, producții de televiziune. Cu trei excepții notabile: Stand by me, Shawshank Redemption și The Green Mille, scenarii care numai horror nu sunt. Dar să revenim la chestiunea
Microdiscursuri în parcul literar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12252_a_13577]
-
în parte, un fel de auto-constrângere: încercări de a depăși imaginea-standard pentru care sunt cunoscuți în România. Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu au polemizat superb în marginea câtorva idei de filozofie (memorabil e conceptul de "Gheorghe", un fel de "operator filozofic" lansat cu acel prilej). Apoi, la Brașov, autorul cărții Despre limită ni s-a înfățișat în ipostaza de "ghost-writer" al unui fel de Socrate român, Alexandru Dragomir. Banalitățile metafizice ale acestuia au constituit prilejul de a ne reaminti că suntem
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
doar cronologic depărtați. Creția nu folosește - sau cel puțin nu-l lasă să se vadă - un cofraj în care încap doar anumite lucruri. În sens larg, dovadă este propria-i formație, întregită de preocuparea pentru filozofie, pe care volumul Studii filozofice apărut anul acesta la Humanitas, care cuprinde textele din Epos și logos (1981) și din Luminile și umbrele sufletului (1995), împreună cu studiul introductiv la Banchetul, Despre iubire, ne-o readuce în atenție. În sens restrîns, stă mărturie o anume libertate
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]
-
suficient de deschise pentru a-i încăpea, "fără vrajbe zadarnice", pe toți cei care "știu și au puterea să se bucure, răspîndind în jurul lor, ca un har, bucuria." Cartea, mai mult de învățătură decît de analiză riguroasă a unor texte filozofice, le vorbește, deopotrivă celor foarte tineri și celor ajunși la vîrsta inevitabilelor tristeți, despre admirația fără idolatrie și despre curajul fără ferocitate. Oamenii capabili să admire sînt cei în stare să se bucure și să aștepte, cu "sufletul bogat, cuprinzător
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]
-
o reușită în zona literaturii. Senzația, ba chiar aș putea spune certitudinea mea, este că reușita acestei generații nu este nici pe departe literatura, ci spiritualitatea. (...) Generația �80 va rămîne în cultura noastră în primul rînd prin mesajul ei spiritual (filozofic, teologic), articulat deocamdată în cărțile și studiile lui Horia Patapievici, Ioan I. Ică jr., Dan Stanca, Teodor Baconsky și Ovidiu Hurduzeu..." (pp. 128-129) Capitolul Îngerii sub acoperișul lumii grupează recenzii la cărți fundamentale de teologie și filozofie (Dumitru Stăniloaie, Iustin
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]
-
sa prefață la ediția românească autorul recunoaște că doar trei sau patru dintre ele contează cu adevărat în economia cărții), veșnicul balans � în maniera Umberto Eco - între un factual aflat la limita romanului polițist și spiritual, trimiterile livrești și reflecțiile filozofice, însemnările eseistice, pot deruta cititorul indicîndu-i piste false de lectură. E drept, în buna tradiție modernă, finalul dă un sens unitar întregii structuri arborescente a romanului și restabilește coerența liniilor de legătură dintre personaje, care, la un moment dat, deveniseră
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
de la cîntec la dans, de la vorbă la proiecție. O egală sete de discontinuitate le definește! O egală rezervă față de textele patrimoniale le caractrizează! Ele se prezintă ca materiale disparate, figură a conștiinței moderne dominate de Zapping și teama de gînd filozofic. Pentru a încheia, două extreme: Nora de Ibsen în regia lui Ostermeier, spectacol solid unde acțiunea e deplasată într-un context modern de oameni de afaceri milionari. Persistența viziunii ibseniene surprinde: mecanismele sunt identice. Dar aici, Nora nu se mulțumește
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
de măsură a unui dezacord asupra validității unui proiect intelectual. Studiul lui Andrei Cornea are drept miză principală posibilitatea de a evalua un proiect intelectual (indiferent că e vorba de idei convergente într-un sens general, sau de un proiect filozofic în sens restrîns), altfel decît din perspectiva unor criterii care fie sînt din pornire incompatibile cu obiectul pe care îl analizează și prin urmare sortite să fie nedrepte în verdictul propus, fie sînt comensurabile cu ideile examinate, dar incapabile să
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
pe care le definea drept condiții de emancipare spirituală. Citind acest exemplu, mi-am amintit de un coleg de la universitate, marxist cu vilă luxoasă în cea mai "albă" și "neproletară" zonă a unui oraș industrial ca Pittsburgh" Am refăcut raționamentul filozofic al lui Andrei Cornea zăbovind asupra premiselor, taxonomiilor și definițiilor, pentru că el reprezintă, după părerea mea, contribuția cea mai importantă a cărții. Cornea propune un set de concepte care pot avea - o demonstrează exemplele-analize din a doua parte a cărții
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]