410 matches
-
stânca muntelui. Munții de aici nu sunt falnici ca la noi, sunt mai mărunți și numai din granit. Copacii sunt rari și firavi și întâlnești mai puțin coniferele. Orășelul se întinde pe o lungime de vreo 4km începând de la malul fiordului și urcând spre munte. Au două magazine alimentare mari, o grădiniță, școală pentru copiii până în clasa a V a, apoi alta pentru cei de până la liceu, un liceu cu profil pe meserii, un cămin mare de bătrâni, și altul pentru
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
cu profil pe meserii, un cămin mare de bătrâni, și altul pentru recuperare, creșă si câteva hoteluri. Spre ieșirea din oraș există o zonă rezidențială unde sunt construite case de vacanță, unele locuite permanent, ca și altele construite pe malul fiordului din spate. Au o pescărie, nave pescărești, o fabrică sau magazin de plase de pescuit și un port cu ambarcațiuni particulare de agrement și pescuit. Aici casele au culoarea predominant alba, dar mai rar și gri, maro, ocru sau alte
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
altul să fie la același nivel, peste care se ridică casa. Cade un pietroi, cade casa. Oare aici nu sunt seisme de nu le este teamă de mișcările tectonice? Drumul până la Sordland este frumos. Șoseaua șerpuiește un timp pe malul fiordului, apoi se desparte de el spre stânga, intrând printre munții înzăpeziți încă în luna mai. La poalele lor pe suprafața mai puțin înclinată sunt numai bolovani mari de piatră, așezați de milenii fără nicio noimă, parcă ar fi rodul unei
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
lemn, vopsite viu colorat. Nu există agricultură în această zonă și nu aș putea spune cu ce se ocupă această populație rurală. Este adevărat, toți au mașini și pot merge la un eventual loc de muncă. În dreptul caselor de pe malul fiordului erau bărci cu motorul pe ele ancorate la câțiva metri în apă, sau fără motor ridicate pe uscat, lucru ce denotă că pescuitul este o ocupație și un mod de viață normal al norvegienilor. Orice casă ridicată în Norvegia, indiferent
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
Revedeam din nou traseul pe care l-am făcut la sosirea în nord. La ieșirea din Lodingen, pe partea dreaptă la câțiva kilometri am văzut primii reni în original. Pășteau la marginea unui pâlc de arbuști crescuți între șosea și fiord. Erau vreo opt. De la distanța la care se aflau, circa cincizeci - șaizeci de metri și viteza mașinii, nu am văzut o mare deosebire între un ren și o capră. Erau alb-cenușiu și nu prea mari. Oricum nu ca cei din
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
Licurișca zîmbea. Vezi, la sufletul femeii nu se gîndește nimeni ... Ba era ceva din sufletul unei femei în acel jurnal incitant prin ineditul lui. Iată o mostră: “Leul însetat de sînge aleargă după o căprioară, escaladează un munte, necunoscutul ocolește fiordul, frumusețea sălbatecă a ierbii; de sare e tăcerea închisă în faldurile umede de dorință ale scoicii, violentă este doar clipa contrarie, hymnul este în ciocul păsării, în versurile de cristal se reflectă stelele, culegi curcubeul, Belladonna, Ciumăfaia, partea vie a
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
ULTIMUL CART Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 930 din 18 iulie 2013 Toate Articolele Autorului la ultimul cart Mai sunt azi cuvinte ce-și murmur-acorduri spre șoapta ce încă noi nu am rostit, iubirea săpat-a în inimi fiorduri în care pluti-vom mereu spre zenit. Eu sunt timonierul ce marea scrutează, chiar dacă eu țărmul visat nu-l zăresc, rămân sa-mi fac cartul de ultimă strajă cu gândul minunii ce vreau s-o iubesc. Lumina îmi este o
LA ULTIMUL CART de LEONID IACOB în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364238_a_365567]
-
în jocul instabil al negației și afirmației, dar și în luxurianta proliferare de antinomii. Autorul volumului „Clipe astrale ale omenirii” explica evoluția gândirii lui Nietzsche de la contestarea zeilor la nostalgia lor. Evoluția gândirii acestuia a fost sinuoasă, bogată în neașteptate fiorduri, cu drumul segmentat de mai multe etape. Trăsătura etapelor lui Nietzsche a stârnit dispute în rândul comentatorilor săi. Karl Jaspers, în monografia dedicată lui Nietzsche, împarte evoluția cugetării lui în trei perioade: 1. perioada încrederii în cultură și genii (până la
AL.FLORIN ŢENE NETZCHE ÎNTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366924_a_368253]
-
Angliei e Eduard, fiul Emmei. Și această linie de conducători normanzi înjosește nobilimea saxona, privește de sus biserică Angliei, confiscă pământul și așa plătește oștirea cuceritoare, dezmoștenește saxonii. Se fac stăpâni pe cele două maluri ale Canalului Mânecii, închid vikingii în fiordurile lor, adio raiduri pe Marea Mediterana și plimbări prin Europa. Adio Imperiului lui Cnut, adio copiilor lui Cnut. Eduard, fiul Emmei, soție luată cu forța de lângă regele ei, mama care a crescut copiii cuceritorului Cnut, pe când cei 2 fii ai tinereții
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
toate acestea nu se poate reîntoarce nici în lumea ei de baștină, unde, probabil, nu s-ar mai putea acomoda. Viața ei a inspirat o pictură care prezenta o sirenă murind în apa sălcie și în aerul închis al unui fiord de unde nu s-a mai putut întoarce în larg. Dar, spre deosebire de sirenă, femeia, ființă superioară, nu moare, ci se aclimatizează, după ce își dobândește libertatea interioară, manifestată prin posibilitatea de a alege. Sirena pe care poetul italian Gabriello Chiabrera o aude
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DIN DANEMARKA Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015 Toate Articolele Autorului este iarăsi soare în DK pentru călători vântul bate în rafale fierbinți din fiord de-ți îngheață crema pe dinți la subțiori și între picioare vapoarele nordice taie fiorduri cu ape încălzite în găleți și în marea aburită de cețuri toți regii vichingi fac baie în mod evident dezveliți pentru ca plictiseala monotonia să o
DIN DANEMARKA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367692_a_369021]
-
Publicat în: Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015 Toate Articolele Autorului este iarăsi soare în DK pentru călători vântul bate în rafale fierbinți din fiord de-ți îngheață crema pe dinți la subțiori și între picioare vapoarele nordice taie fiorduri cu ape încălzite în găleți și în marea aburită de cețuri toți regii vichingi fac baie în mod evident dezveliți pentru ca plictiseala monotonia să o alunge la alți sfinți ea sa ajungă spre a fi chinuită într-o formă mult
DIN DANEMARKA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367692_a_369021]
-
chema pe Julia May Prinzătorul de vise plutea dinspre codri spre șesuri sterile, peste faleze, către nisipuri albastre, dincolo de noroiuri rigide, peste munți ca de șarpe, între albii de ape muginde - Trecea peste țărmuri de taină peste somon mort în fiorduri uitate În cămine, dănțuitori rapaci În Ceruri, vraci tainici dezlănțuiau himere magice acolo vânători explorau preerii... după bivoli... după elani... după caribu... după vânat... colibe ridicate din scoarță de mesteacăn amulete, stâlpi strâmbi de totem - în cerc căpetenii tribale cu
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Acasa > Poezie > Cantec > MAMA, FIORD AL APELOR LINIȘTITE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mama Poezii de Al.FLORIN ȚENE Mama, fiord al apelor liniștite Din ochiul apei cu nori de pleoape Soarele răsare ca
MAMA, FIORD AL APELOR LINIŞTITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348051_a_349380]
-
Acasa > Poezie > Cantec > MAMA, FIORD AL APELOR LINIȘTITE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mama Poezii de Al.FLORIN ȚENE Mama, fiord al apelor liniștite Din ochiul apei cu nori de pleoape Soarele răsare ca un gând mai blând, Când nări de căprioare se mulează-n ape Și-o altă lume încolțește-n gând. Acolo, memoria mea, închisă, umple cu durere un
MAMA, FIORD AL APELOR LINIŞTITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348051_a_349380]
-
seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles,o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. Al.Florin ȚENE O8.iunie.2008 Geoagiu Băi Referință Bibliografică: Mama, fiord al apelor liniștite / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MAMA, FIORD AL APELOR LINIŞTITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348051_a_349380]
-
spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles,o altă cărare, o altă speranță, o clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. Al.Florin ȚENE O8.iunie.2008 Geoagiu Băi Mama, fiord al apelor liniștite Din ochiul apei cu nori de pleoape Soarele răsare ca un gând mai blând, Când nări de căprioare se mulează-n ape Și-o altă lume încolțește-n gând. Acolo, memoria mea, închisă, umple cu durere un
MĂDUVA LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348052_a_349381]
-
de vis, motivul întoarcerii la vârsta candidă a copilăriei este reluat. Cuprins de dorul marilor călătorii care compensează, ca la simboliști, neajunsurile prezentului autohton, poetul se visează un peregrin zănatic, neostoit, care bântuie cu visarea țărmuri exotice din nord, cu fiorduri și burguri. Toate preumblările sunt însă doar iluzorii visuri: „Dar, ce păcat, e-o seară răcoroasă // Pleoapele mi se deschid ușor // Și mă trezesc; alăturea pe masă // Surâde trist, o hartă bicolor” // (Vis) Uneori, poetul e dispus să negocieze și
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
cotituri spre soare lucește cu ape. In liniștea blândă, o voce se aude: - Yes ... Aici este sălbatec, aici este un nume, aici este pomul cu rădăcinile sale, aici a-și vrea a apune, aici este pădure de viață. Din nordul fiordurilor, din vechea Scoție, un sânge albastru de rege, pe-o piatră dacică, el exclamă și spune, gândind că nu-i bine ... să ignori stejarii din trecut și pe cei care sunt, contemporani, cu tine. By Viorel Muha Referință Bibliografică: Pădurea
PĂDUREA VORBEŞTE CU MINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362037_a_363366]
-
Neacșu, publicat în Ediția nr. 1010 din 06 octombrie 2013. Eu ți-aș aprinde focul, iubitule, dar vezi... amnaru-i ud, iar frunzele de ploaie îmbibate, pe jarul verii, de-o vreme, tot plânge toamnă rece, și-n suflet ne scornește fiorduri, vântul sec. De-aș mai simți căldură șerpuind prin vene, și pacea minții coborând spre cord, și numai o scânteie inima ta să-mi deie, aș arde ba molatic, ba pâlpâind a joc. Citește mai mult Eu ți-aș aprinde
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
umbre, că sărbătorile vacanțelor unora strălucesc, iar ale altora se învelesc în beznă. O mâhnesc sărbătorile cu strigăte tipizate de ajutor...! Nici lacrimile copiilor nu pot dezgheța crusta în care-s strânse ghem, ca într-un ghioc de melc veninos, fiordurile din inimile hăpăilor localităților. Dum-dumul manelelor provocatoare de exasperare până la a-ți rupe haina de pe tine, dezmorțitul aerului din încăperi cu oxid de carbon cald de la aragaz, sau cu dogoare de spirale incandescente de la reșouri electrice, oale zoioase cu gura
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DOMNILOR, CE-AȚI PUS ÎN UNDĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 637 din 28 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Domnilor, ce-ați pus în undă Bate orișice record Câtă vreme în fiord Submarinul se scufundă Fiecare deserviciu Are ținta lui finală Dar nu cânți o triumfală La o poartă de ospiciu Că e vornic, pârcălab Geaba-l pui să dea din gură Fără nici o partitură Pe redactor când e slab Că-i
DOMNILOR, CE-AŢI PUS ÎN UNDĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365677_a_367006]
-
sudică - mai blândă ca clima - a Penisulei Scandinave. I-am urmat sfatul și nu ne-a părut rău mai apoi! Am văzut patru țări minunate, Finlanda, Suedia, Norvegia și Danemarca și o mulțime de orașe. Ne-am îmbătat de frumusețea fiordurilor norvegiene și de peisajele minunate întâlnite în cale. Uitasem să vă spun că ne cumpăraserăm din Australia un „Eurail Pass” care ne oferea posibilitatea ca timp de două săptămâni să călătorim fără nicio altă plată pe toate trenurile europene. Deci
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
lumii din seva ploilor culegeam fulgerele cuvintelor gelatina viselor o întindeam extatic la soare săpam cratere imaginare cu mâinile golite de sânge incandescente unghiile mutila(n)te iroseau vibrații ca niște metastaze emoționale pianele supraviețuiau declinului ecoul tău (i)lumina fiordul apa de havel se rotește în oglinzi egocentriste ca o maree va evada cineva ? pictăm cerul cu aluviuni zâmbete eretice ne sfidează îți trimit cioburile lezate ale tabloului expus fără ramă artefactele sinelui meu narcisist revolta lumii joacă pocher la
FIOR(D) de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352282_a_353611]
-
Ediția nr. 1010 din 06 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Eu ți-aș aprinde focul, iubitule, dar vezi... amnaru-i ud, iar frunzele de ploaie îmbibate, pe jarul verii, de-o vreme, tot plânge toamna rece, și-n suflet ne scornește fiorduri, vântul sec. De-aș mai simți căldura șerpuind prin vene, și pacea minții coborând spre cord, și numai o scânteie inima ta să-mi deie, aș arde ba molatic, ba pâlpâind a joc. Referință Bibliografică: Melancolie înfrigurată / Adriana Neacșu : Confluențe
MELANCOLIE ÎNFRIGURATĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352366_a_353695]