27,973 matches
-
spor de încălzire adus de oameni, le-a fost fatală și urieșilor. (Oare virusul guturaiului?) Iar dacă robustul Yeti a supraviețuit, o extraordinar de profitabilă timiditate îl ține departe de oameni, care dacă găsesc câte un smoc de blană, un fir de mustață, prin tufișuri himalaiene. La americani, scumpul dispărut obișnuiește a fi așezat pe un scaun, bine boit, spre a-i atenua paloarea cadaverică, în cele mai bune haine și cu pantofii lustruiți, în timp ce rudele, apropiații își iau rămas bun
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
ar fi rămas îngropate dacă nu ar fi fost solicitate de pasiunea investigării și a nevoii de verificare a tuturor celor antrenați în asemenea activitate anevoioasă și responsabilă. Și mai ales, descoperirea atâtor amănunte în stare să contribuie la refacerea firului existenței lui I. L. Caragiale, întregul capitol Între legendă și adevăr, care arată prin câte cotloane ale întâmplărilor își mișcă Dorina Grăsoiu spiritul interpretativ. Printre ele, o informație parvenită prin filiera ziarului "Noutatea" de Iași, al cărui trimis special remarcă relația
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
În circumstanțele unui univers abandonat de ființă, însuși poemul nu e altceva decît un obiect între altele: "Doamne s-a făcut tîrziu/ în trupul lui Dumnezeu/ lumea e bătrînă și moartă/ poeții au abdicat/ poeții au plecat din Univers// piatra/ firul de nisip/ iarba/ valurile mării/ florile/ norii// par nelocuite de duhul/ albastru/ al zeilor cîntăreți// uite:/ n-a mai rămas decît acest poem/ ce consemnează că/ n-a mai rămas decît acest poem" (Vanitatea regilor ne fură visele). În altă
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
Între România și Republica Moldova, în anii de după căderea Zidului, termenul de integrare, pentru relațiile bilaterale - în perioada mai bună a acestora! - a venit ca un substitut "slab" al... reunirii celor două teritorii (asta ar fi însemnat, nu-i așa?, "restabilirea firului întrerupt al istoriei"), care fără să înregistreze fapte notabile, pe plan politic și economic, a plasat apropierea dintre cele două maluri ale Prutului într-o perspectivă echivocă și ineficientă. Cele două state (folosesc deliberat termenul "state", căci țara e una
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
unui univers propriu: Butoiești, Nașa, Mioara, profesori, vecini, bombardamente, amintiri care " se desfac ca niște fire și se înnoadă ca o plasă înăuntrul căreia, fără să știu, am înotat." Butoieștiul care concurează Mehadia, memorii (aparent concurente) care se întîlnesc pe firul prezentului, schimburi de identitate narativă (căci întrebarea rămîne: cine scrie?), simbioze identitare (în savuroasele comentarii la registrul bisericesc al concubinilor și la notele din incomparabilul Străjoț): &comp. e o cuceritoare arheologie a memoriei și a textului. Prima apariție a Literaturii
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
al filosofului existențialist ar exprima chiar dorința sa de-a sluji "umanitatea"... Era preferabil ca astfel de linii conjuncturale să fi fost revăzute la retipărirea unor texte care, deși în ansamblu onorabile, au stat sub vremi. Să revenim însă la firul pozitiv, spiritualist, un fir salutar la ceasul de față ca și înainte de 1989, cînd au fost în cea mai mare parte elaborate, al paginilor pe care le avem în vedere. Foarte semnificativ ni se înfățișează textul intitulat Enciclopedia "luminilor". Din
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
exprima chiar dorința sa de-a sluji "umanitatea"... Era preferabil ca astfel de linii conjuncturale să fi fost revăzute la retipărirea unor texte care, deși în ansamblu onorabile, au stat sub vremi. Să revenim însă la firul pozitiv, spiritualist, un fir salutar la ceasul de față ca și înainte de 1989, cînd au fost în cea mai mare parte elaborate, al paginilor pe care le avem în vedere. Foarte semnificativ ni se înfățișează textul intitulat Enciclopedia "luminilor". Din cuprinsul său reiese izbitor
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
tot schimb peruca și vestmântul,/ Primește-mi, Doamne, truda și frământul/ în cerul tău învăluit în ceți.// Melancolii, păreri de rău, tristeți." Lamento-ul aparține unui iubitor al vieții, care i-a gustat și i-ar mai gusta farmecele, dacă firele de nisip din clepsidră, tot mai puține, n-ar curge cu atât mai repede: "Voi, plante, animale, fructe, flori/ mi-ați tălmăcit cuprinsurile lumii/ și tainele adâncurilor humii, grădinile lui Dumnezeu în nori// Voi, ciripeli, îmi povestirăți cum îi/ când
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
primitiv-traditionala, în care tătucul națiunii a jucat, joaca și va juca un rol privilegiat). Neplăcut e și că .demisii. își vor vedea de învârteli, așteptând calm momentul reîntoarcerii acolo de unde au plecat intempestiv, dar fără să li se clintească vreun fir de păr. Într-o lume normală, n-ar fi existat decât două soluții: ori generalii de poliție scoși pe tușă au comis abateri grave, și atunci simplă .eliberare din funcție. E prea blândă; ori vină nu-i prea mare, și
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
acesta am ajuns din nou la Frații Karamazov, direct la volumul doi, pentru că pe celălalt îl citea, pentru prima oară, unul dintre membrii mai tineri ai familiei (lucru pentru care îl invidiam pe față). Și am dat iarăși peste povestea firului de ceapă, însă de data aceasta am înțeles-o, brusc, în alt fel. Pentru cei care au uitat-o, iată, pe scurt, ce povestește Grușenka. Se zice că a existat o femeie extrem de păcătoasă. Nu făcuse nici un bine în viața
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
care-l cunoștea mai bine ca alții. A făcut vreun bine în toată viața ei? a întrebat Dumnezeu. Cum dorea cu tot dinadinsul să o salveze, îngerul și-a amintit: da, femeia a dat o singură dată de pomană un fir de ceapă. Bine, a spus Dumnezeu, în marea lui îndurare, dacă e așa, atunci las-o să se agațe de firul ăsta, trage-o afară, și, dacă firul rezistă, e salvată. Pe dată, îngerul a luat firul de ceapă și
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
tot dinadinsul să o salveze, îngerul și-a amintit: da, femeia a dat o singură dată de pomană un fir de ceapă. Bine, a spus Dumnezeu, în marea lui îndurare, dacă e așa, atunci las-o să se agațe de firul ăsta, trage-o afară, și, dacă firul rezistă, e salvată. Pe dată, îngerul a luat firul de ceapă și l-a întins femeii care s-a prins bine de el, cu amîndouă mîinile. Firul rezista. Numai că, povestește mai departe
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
a amintit: da, femeia a dat o singură dată de pomană un fir de ceapă. Bine, a spus Dumnezeu, în marea lui îndurare, dacă e așa, atunci las-o să se agațe de firul ăsta, trage-o afară, și, dacă firul rezistă, e salvată. Pe dată, îngerul a luat firul de ceapă și l-a întins femeii care s-a prins bine de el, cu amîndouă mîinile. Firul rezista. Numai că, povestește mai departe Grușenka, cîțiva păcătoși din preajmă au încercat
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
de pomană un fir de ceapă. Bine, a spus Dumnezeu, în marea lui îndurare, dacă e așa, atunci las-o să se agațe de firul ăsta, trage-o afară, și, dacă firul rezistă, e salvată. Pe dată, îngerul a luat firul de ceapă și l-a întins femeii care s-a prins bine de el, cu amîndouă mîinile. Firul rezista. Numai că, povestește mai departe Grușenka, cîțiva păcătoși din preajmă au încercat să se prindă de femeie, ca să scape și ei
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
las-o să se agațe de firul ăsta, trage-o afară, și, dacă firul rezistă, e salvată. Pe dată, îngerul a luat firul de ceapă și l-a întins femeii care s-a prins bine de el, cu amîndouă mîinile. Firul rezista. Numai că, povestește mai departe Grușenka, cîțiva păcătoși din preajmă au încercat să se prindă de femeie, ca să scape și ei din iad. Femeia însă i-a alungat imediat: era firul dat de pomană de ea, la capătul celălalt
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
a prins bine de el, cu amîndouă mîinile. Firul rezista. Numai că, povestește mai departe Grușenka, cîțiva păcătoși din preajmă au încercat să se prindă de femeie, ca să scape și ei din iad. Femeia însă i-a alungat imediat: era firul dat de pomană de ea, la capătul celălalt era îngerul ei. În clipa cînd femeia a rămas singură stăpînă pe fir, acesta s-a rupt. Îngerul a izbucnit în plîns: nu mai putea să facă nimic. I-a fost pur
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
încercat să se prindă de femeie, ca să scape și ei din iad. Femeia însă i-a alungat imediat: era firul dat de pomană de ea, la capătul celălalt era îngerul ei. În clipa cînd femeia a rămas singură stăpînă pe fir, acesta s-a rupt. Îngerul a izbucnit în plîns: nu mai putea să facă nimic. I-a fost pur și simplu teamă că firul n-ar putea ține mai mult de o persoană, că se va rupe sub greutatea sporită
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
ea, la capătul celălalt era îngerul ei. În clipa cînd femeia a rămas singură stăpînă pe fir, acesta s-a rupt. Îngerul a izbucnit în plîns: nu mai putea să facă nimic. I-a fost pur și simplu teamă că firul n-ar putea ține mai mult de o persoană, că se va rupe sub greutatea sporită? A fost gîndul că ea are dreptul la salvare (a fost miloasă), în timp ce toți ceilalți își merită locul, ca niște ticăloși absoluți ce erau
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
Recitind așadar această poveste acum, după mai bine de un deceniu de la mult așteptata schimbare, mi-am dat seama de ce sîntem încă atît de departe de a ne salva. În România de astăzi fiecare vrea să se lăfăiască singur pe firul de ceapă. N-avem loc unii de alții. Cîți acceptă și înțeleg oare că e loc pentru toți pe firul salvator și că, abia în momentul cînd îi alungi pe ceilalți, firul se rupe ? Cîți sînt dispuși să întindă o
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
sîntem încă atît de departe de a ne salva. În România de astăzi fiecare vrea să se lăfăiască singur pe firul de ceapă. N-avem loc unii de alții. Cîți acceptă și înțeleg oare că e loc pentru toți pe firul salvator și că, abia în momentul cînd îi alungi pe ceilalți, firul se rupe ? Cîți sînt dispuși să întindă o mînă, să dea o mînă de ajutor ? Abia cînd întrevezi succesul trebuie să te temi. Cineva, un loser, spunea: nu
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
astăzi fiecare vrea să se lăfăiască singur pe firul de ceapă. N-avem loc unii de alții. Cîți acceptă și înțeleg oare că e loc pentru toți pe firul salvator și că, abia în momentul cînd îi alungi pe ceilalți, firul se rupe ? Cîți sînt dispuși să întindă o mînă, să dea o mînă de ajutor ? Abia cînd întrevezi succesul trebuie să te temi. Cineva, un loser, spunea: nu e nevoie să reușești, ca să perseverezi. Numai că, în societatea noastră, există
Firul de ceapă by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14286_a_15611]
-
sîngele/ nici măcar propriul suflet/ undeva în spațiu/ cam la șase centimetri lîngă oasele craniului (ibidem). Ca și cum ar fi supraviețuit unei catastrofe care a nimicit civilizația, poetul se dedă unor tehnici primitive, numără băbește: "dacă o să înfășori cu răbdare pe mosor/ firul de sînge/ vei ajunge pînă la suflet// și trei oglinzi pînă la cinci/ își vor dezbrăca spatele/ vopsit cu negru" (ibidem). Dacă unele asocieri lunecă încă spre prețiozitate, deși în aceeași manieră bizară a monomaniei ("o cutie cu labirinturi/ duce
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
camera de subsol sau răscumpărarea). O sinteză a celor două impulsuri, purificarea prin reîntoarcerea la elementar și impurificarea prin grotesc deformator, demoniac, se efectuează în unele texte din care rezultă un amestec de umilință și afectare, de durere și teatralitate. Firul lucidității trece prin aceste ipostaze eterogene, structurîndu-le, sudîndu-le. Căci atît umilința (stare dureros-voluptuoasă), cît și afectarea (înscenarea despovărătoare, neutralizantă) constituie repere ale sensibilității reflexive, ale trăirii responsabile de sine. Conștiința lirică (factor liric în sine, avînd un numitor comun cu
O lacrimă a lucidității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15023_a_16348]
-
Cioculescu Este una din ciudățeniile istoriografiei noastre moderne că, aptă a stabili geneza civilizației europene în arcul carpatic, calea anticilor dorieni, în drum către Hellada, prin văile Banatului, nașterea limbii latine din cea geto-dacică, renașterea Bizanțului prin crângurile vâlcene, materia firului ombilical ce-i lega pe Burebista și Mihai Viteazul, iar mai pe ocolite și pe mareșalul Antonescu de Nicolae Ceaușescu, n-a abordat, printr-un robust front academic și cu sprijinul colateral al mai multor institute de cercetări pe teme
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
a tinereței!"". Fără ascunzișuri, șopîrle, tensiuni și frici, inerente unei scrieri de felul acesta înainte de 1989, Județul Vaslui în N.A.T.O. nu ne obligă să-l citim în cheie politică, ba chiar devine cu adevărat incitant dacă nu urmărim acest fir. Ioan Groșan - Județul Vaslui în N.A.T.O., Editura Aula, Brașov, 2002, 160 p. Roxana Racaru Experiment literar La recenta Editură Lolita a apărut în 2001 romanul anonim Teleny sau Reversul medaliei în traducerea lui Cristian Tănăsescu, însoțit de un Cuvînt
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]