800 matches
-
democratic, azi, pe poarta masivă de la intrare e scrisă biografia lui San Francesco din Assisi, - italienește - și restul... Eu aleg și citesc pe ușă discursul pe care sfântul l-a ținut păsăretului adunat, - nu la congres, - strâns acolo, după niște firimituri. îmi place ce scrie pe ușile grele ale marilor lăcașuri. Așa, am stat aproape un ceas, citind ce scria pe Poarta germană, istorică, Luther... Dragi Păsări, (cuvânta Sfântul) Prea bunele noastre surori, "Dumnezeu vă ține în viață, fără ca voi să
Lecturi repetate și deviate... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9142_a_10467]
-
au pe listă nici un sfânt Descartes, să țiu minte... Și am ținut minte până astăzi. Nici o biserică din lume nu este a marilor gânditori, oricare ar fi ei și de orice neam... Dimineața, la etajul al șaptelea, unde locuiesc, presar firimituri pe pervazul de la bucătărie; și de multe ori mă gândesc la Sfântul din Assisi și la ideea lui, -ecologistă! - să n-avem vorbe; și care, într-o zi, în viitor, va produce o Revoluție în lume, în natură, preschimbând-o
Lecturi repetate și deviate... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9142_a_10467]
-
pe care spera că-l va convinge astfel să-i permită accesul la spectacol după începerea acestuia. Mi-a ținut mâna într-a lui câteva secunde mai mult decât era necesar. Am văzut picături de transpirație pe fruntea lui și firimituri pe mustață. - Transmite-i salutări mamei tale, a șoptit el, clienta mea cea mai bună. Cu adevărat cea mai bună clientă a mea. Atunci, doamna Hobmeier și-a ridicat ochii pentru prima oară și a spus: - Nu-l uita pe
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
al meu. Ernesto Sábato, Tunelul Transport neobișnuit prin lumină plutește un satelit ce învârte niște puncte. Strălucesc fix și apoi cad fierbinți. Când se-mping între ele, alte mulțimi ies la suprafață. ca și cum am freca două felii de pâine și firimituri ar cădea. pixeli negri se înmulțesc în lumină ca niște bacterii. Se mișcă intens. fiecare cadru începe să se zbată. Un pește plin de nisip și granule ce sar în toate direcțiile. Când mă aștept mai puțin, mă ridic din
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
pildă, sînt, ca Viziunea vizuinii, jucate: Nu cunosc un cer sub limbă/ O, deasupra cerul gurii!". La reîntîlnirea lor cu proza, în poezia care încheie ciclul de țoiuri, sînt grave: "Păsările cerului mă tot hrăneau/ Și eu făceam mofturi la firimituri/ De la o vreme nu mai veneau/ Păsările cerului de prin păduri." Lepădarea de piele (în fine, de blană) este, în a doua parte, aproape totală. Vulpea e acum o cuconiță emancipată, Ursul un respectabil adulterin. Tonul se schimbă și el
Vizitarea fabulei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9554_a_10879]
-
regăsesc nu în vestul Europei, ci în America Latină. Modul de organizare al societății românești este similar celui de acolo. O oligarhie de partid și de stat care controlează totul și marea masă de manevră care aplaudă docilă în speranța pescuirii firimiturilor scăpate printre degete de aceștia. Cheia unei societăți civilizate și cu adevărat democratice este o clasă de mijloc puternică. Or, tocmai acest lucru nu s-a dorit în ultimii 20 de ani în România. Pentru că o clasă de mijloc numeroasă
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
și el captivat de povestea lui nenea Jănel, spusă cu meșteșug de Pâcu. După o scurtă pauză, necesară pentru a aprinde luleaua stinsă, Pâcu a reluat povestea. De câteva zile, nenea Jănel nu mai punea geană pe geană și nici o firimitură de mâncare nu mai era în stare să înghită...Sedea pe marginea patului, cu privirea pierdută în gol. Nu auzea nimic, nu vedea pe nimeni. Buzele lui sfarogite murmurau cuvinte neînțelese. Din când în când, cei din jur auzeau cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
place, aista-i omul. Si cum spuneam, îi cam molâu. Cum îi, cum nu-i, iaca că s-o însurat. Si să nu crezi că o luat acolo te miri ce. O luat o frumusețe de fată. S-o mănânci firimitură cu firimitură, nu alta. Inaltă ca el. Un păr ca spicul grâului și lung până colea pe șale. Niște ochi sânilii de te bagă în boli. Incolo, îi numai vino-ncoace. Unde mai pui că știe și ceva carte...Au
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-i omul. Si cum spuneam, îi cam molâu. Cum îi, cum nu-i, iaca că s-o însurat. Si să nu crezi că o luat acolo te miri ce. O luat o frumusețe de fată. S-o mănânci firimitură cu firimitură, nu alta. Inaltă ca el. Un păr ca spicul grâului și lung până colea pe șale. Niște ochi sânilii de te bagă în boli. Incolo, îi numai vino-ncoace. Unde mai pui că știe și ceva carte...Au stat ei
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
zic să-l lăsăm să ne lămurească cum îi cu mortul care n-o murit - a intervenit împăciuitor Hliboceanu. Pâcu pufăia nepăsător din lulea, rotindu-și privirea peste cei din jur. Când i-a văzut că îl uremăresc precum câinele firimitura din mâna stăpânului, a pornit să vorbească: Iaca cum vine treaba cu mortul care n-o murit. Adică cu fimeia lui Surcică. Fimeia s-o săturat să aștepte însănătoșirea care nu mai venea și s-o apucat să moară olecuță
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cu jocul culorilor și luminilor. În acest al cincilea caiet, în sfârșit apar și chestiunile cu tangențe religioase. E descris un preot local, o figură luminoasă ale cărui sfaturi sunt ascultate cu sfințenie de Eugenia Ionescu: Să nu calci pe firimituri de pâine sau să calci vreo gâză. Să nu strici vreun cuib de pasăre sau vreun mușuroi de furnici, să nu zici „zău“, că iei numele Domnului în deșert, să nu legeni picioarele când atârnă pe scaun că... legeni pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
însă, este faptul că Ungaria a anexat Ucraina subcarpatică. Știți ce imagine am eu acum în fața ochilor? Un leu a doborât un animal, iar la ospăț încep să se adune tot felul de fiare, care încearcă să fure măcar o firimitură - a rezumat învățătorul spusele inginerului. Imaginea prezentată de dumneavoastră este foarte sugestivă. Trebuie să ne mai imaginăm că o eventuală extindere a pretențiilor Germaniei față de alte țări va atrage după sine și hienele din jur, care stau gata să înșface
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
asemenea comandanți, ca Măriuca, apoi muream din prima clipă... Măi Petrache! Da’ ce limbă ascuțită ai în searea asta! - a sărit Costăchel în apărarea Măriucăi. Păi s-o cam tocit limba de când n-am mai pus picătură de vin și firimitură de plăcintă pe ea - a pus paie pe foc Petrache, râzând din tot sufletul... Au ciocnit ulcelele cu vin, într-o veselie generală... Cred că muriți de curiozitate să aflați, ce ne aștepta a doua zi - i a zgândărât Petrache
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ce semăna tot mai mult cu ea, până când nu am mai rezistat și le-am întors spatele. Totul devenise prea dulceag, încât mi se aplecase. M-am dus direct la baie și am început să vomit, scoțând din mine ultimele firimituri de iubire. Îi uram și îi condamnam pe amândoi în egală măsură pentru că au fost capabili de așa ceva; aș fi vrut să-i văd închiși pe tot restul vieții, supuși la torturi, înfometați și biciuiți pentru că din toate apartamentele din
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
tur de forță de care nu m-aș fi crezut niciodată capabil -, am ajuns în micul meu apartament. Abia atunci am realizat ce sete și ce foame îmi era. M-am târât până în bucătărie. O picătură de apă și o firimitură oi găsi eu. M-am cățărat pe masă cu ușurință, de acum aveam ceva antrenament, și am pornit în direcția hangarului ce adăpostea pâinea. Prin întunericul spart de luminile străzii ce se reflectau cam neguros din tavan, am zărit termosul
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Eu aș zice că cocoșul năzdrăvan era chiar moș Dumitru - a vorbit Mitruță, în râsul cărăușilor. Când era tânăr, Mitruță. Acum îi clapon sadea - a completat Cotman, în timp ce râsul cărăușilor a început să curgă în hohote. Și se mulțumește cu firimituri. Adică ce-i spune cocoșul de pe gard. Asta s-ar cam asemăna cu povestea țiganului de la curtea boierului - a completat Cotman. Cărăușii s-au uitat unul la altul, ca și cum s-ar fi întrebat: „Ce legătură are cocoșul cu țiganul boierului
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
început să-i alerge pe șira spinării...Unde-i? Ce i s-o întâmplat?” Hliboceneee! Hliiiboceeeneee! - a început să scâncească Iordache, retrăgându-se înspăimântat spre șirul de sănii... A alergat cât a putut, dar nici urmă de sănii. Nici chiar firimitura de lumină de la felinarul lui Mitruță nu se mai zărea nicăiri. Înotând prin nămeții care deja acoperiseră urmele săniilor, a început să strige: Mitruțăăă! Ioaneee! Mă auuuziți? Opriți-văăă! Opriți-văăă! Nimeni însă nu dădea nici un semn de viață. Iordache nu mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să țipe, ia mai verifică înc-o dată dacă nu ne-a scăpat nimic, îi făcu un semn discret cu ochiul Părințelului. Ia spune, fetițo, ce ai pe suflet, zice Angeline trăgîndu-și și ea un scaun la masa slinoasă plină de firimituri rămase de la colegele care mîncaseră înainte lor, sau acum nu-ți mai vine, ți-a trecut mai repede decît ai fi crezut? Tușica se preface că nu aude nimic, se ridică doar pentru cîteva secunde de la locul ei, ca să tragă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că s au lăsat duse de nas atît de ușor fără să-și dea seama. Stingeau luminile, trăgeau jaluzelele, începeau dulcegăriile, pipăiala, dezbrăcatul, intratul sub plapumă, partida de sex, picoteala, somnul, sforăiturile. Dimineața făceau împreună curat, spălau vasele murdare, adunau firimiturile de pe mese, aspirau mochetele, lustruiau veceul, chiuvetele și piesele sanitare. Ca să vezi cît de mult s-a schimbat totul, de parcă mai era nevoie să-și amintească de toate astea, care sînt o picătură într-un ocean față de cîte s-au
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
umărul drept. După numai o oră, brațul este vânăt de la cot până la umăr. Mă doare cumplit. Era ea, sunt sigur. Cine să sune la telefon la ora șapte dimineața? Eu nu-l am decât pe porumbelul meu alb care ciugulește firimituri de pe pervazul ferestrei În fiecare dimineață, dar el nu poate da telefon sărmanul. El simte că-mi este drag. Era ea, sunt sigur, malefică, Împinsă de propriile instincte să mă terorizeze, să mă facă să uit leagănul În care trupușorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
un fel de tabelă alfabetică de oculist. Cu ocazia aceasta, prima literă a alfabetului, A-ul cel mare și negru, se nimeri să fie un bărbat mai În vârstă, În balonzaid, care stătea lângă una din mese și-și Îndepărta firimiturile de pe veșminte Înainte de-a pleca să prindă trenul. — Dumnezeule mare! spuse domnișoara Warren, acoperindu-și privirile cu mâna. M-am Îmbătat. Nu văd bine. Cine-i omul de-acolo? — Bărbatul cu mustață? — Da. — Nu l-am văzut În viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Dădea din cap și sughița fără Încetare. Colonelul Hartep păstra aparențele de justiție dintr-o bunătate genuină. Nu avea scrupule, dar nici nu voia să chinuiască omul inutil. Dacă ar fi fost posibil, i-ar fi lăsat doctorului Czinner câteva firimituri de speranță până la sfârșit. Maiorul Petkovici avea permanent obiecții. Știa la fel de bine ca oricare altul care va fi deznodământul procesului, dar era hotărât să-i dea o formă superficială de legalitate, fiind convins că totul trebuie făcut așa cum se prevede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
își aminti de o seară petrecută cu câteva săptămâni în urmă, când ea acceptase să-l însoțească acasă. Preferase podeaua bucătăriei în locul patului. Stătuse ea deasupra. Bull se trezise că se uită la un strat gros de grăsime îngălbenită și firimituri aflat chiar sub aragaz în timp ce Juniper făcea toată treaba. Vaginul lui Juniper îi prinsese bietul penis cu încăpățânarea unui mason aspirant. Figura lipsită de bărbie se aplecase asupra lui Bull, atât de aproape că-l luase amețeala. — Alo? — Juniper, sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cadru arhitectural supraestetic, care să permită încadrarea optimă pentru glumele cu fofoloance ale lui Razza Rob, transformate astfel în temelia construcției. Bull nu voia s-o îndepărteze pe Juniper. Își dorea și alte experiențe pe linoleum, alte perspective oblice ale firimiturilor, ghemotoacelor de praf, dulceții și celorlalte, învestite cu atribute geologice tocmai de insolitul situației. — ... Ah, da? Juniper părea încântată. Fie deosebit de acuzatoare, fie deosebit de entuziastă, Bull nu-și dădea exact seama. Continuase: — Am fost să-l văd... stai să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Îmi Închipui că e cam greu să ai grijă de atîția nepoți În timp de război, Își dădu cu părerea Rowe. — Da, e destul de greu, răspunse individul, dezvelindu-și dinții stricați, negri ca niște tăciuni. Apoi, presărînd un pumn de firimituri pe pălăria maro ponosită - pe care aterizară numaidecît alte vrăbii - adăugă: Ceea ce fac eu e perfect ilegal. Dac-ar ști lordul Woolton!... Își puse piciorul pe o valiză mare, și o vrabie i se așeză pe genunchi. Părea un copac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]