233 matches
-
bunul-simț al publicului. În timp ce consulii din Iași participau la bucuria populară, agenții de la București păstrau o atitudine rece. Se știa că partidul perdant și-a păstrat în această zonă simpatii destul de puternice. Răspunsul agenților la proclamație fu glacial; acesta amintea firmanul, despre care nu vorbea nimeni, precum și clauzele sale restrictive. Aceasta avalanșă de zăpadă diplomatică, căzând pe neașteptate asupra manifestațiilor recente, produse o reacție penibilă. Totuși, un document foarte potrivit pentru a liniști spiritele fu din fericire publicat de către guvernul francez
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
o fi, că voi aveți mai mulți prieteni și relații, da` maurul ăla În ce partid joacă? De ce să sucombeze și el, nu ne ajunge numai decesul politic al lui Boc? Dumnezeu să-l odihnească În funcție până vine și firmanul cu mazilirea... 16.02.2011 Ziua Bărbatului și informații pe surse Ziua bărbatului, ziua bărbatului, ar trebui să se bea gratis toată ziua! Agitația care l-a cuprins pe Gore Îl face pe patronul cârciumioarei să zâmbească În timp ce trece Într-
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
a fost primit ca un adevărat suveran, a contribuit la realizarea unui climat internațional favorabil Îndeplinirii năzuințelor românești. Poarta se mai opunea Încă. La Conferința de la Constantinopol, organizată la sfârșitul anului 1861, Marile Puteri au convins sultanul să emită un firman prin care să recunoască oficial unirea politico - administrativă doar pe timpul vieții lui Al. I. Cuza. La 22 ianuarie 1862 se constituia la București primul guvern unic al României sub conducerea lui Barbu Catargiu. La 24 ianuarie 1862 se deschidea Adunarea
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
comune: Comisia Centrală; Înalta Curte de Justiție și Casație. a fost stabilită capitala țării la București: 79 În 1861 a fost organizată Conferința de la Constantinopol în cadrul căreia a fost recunoscută unirea deplină: la 4/16 decembrie 1861 Turcia a dat Firmanul de investitură prin care era recunoscută unirea deplină, doar pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. la 11/23 decembrie 1861 Cuza a adresat „Proclamația către națiune”, prin care informa poporul că unirea a primit recunoașterea internațională. b. Perioada domniei constituționale
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
mine, fără să fie disprețuitor. Merg la el acasă, stă Într-o chițimie la un demisol din strada Hristo Botev. Îmi arată (În)semnele familiei sale de șapte secole În urmă. Pipăi papirusuri, blazoane, sceptre, coroane, diplome, inscripții, medalii, fibule, firmane, devize, decrete, tiare, turbane, steme, sigilii, signature pe tot felul de documente, În toate limbile evropenești și asiatice, mă rog, e aici toată limfa aristocratică a rasei sale de principi decrepiți, scursă În praful terfeloagelor. Se uită la mine cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
divagațiilor personajului despre literatură, dar valabile (și) pentru Intermezzo. Asupra vieții și textului, realității și ficțiunii, M. nu Încetează să mediteze. Ironizează Însemnele În care a Înghețat viața cutărei familii presupus nobile („papirusuri, blazoane, sceptre, coroane, diplome, inscripții, medalii, fibule, firmane, devize, decrete, tiare, turbane, steme, sigilii, signature pe tot felul de documente, În toate limbile evropenești și asiatice, mă rog, ș...ț toată limfa aristocratică a rasei sale de principi Înnăscuți, scursă În praful terfeloagelor“, p. 23), Însă revine de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cuvenit. Dar, de la o vreme, biserica lui Isac Balica dădea semne de oboseală, așa încât, între anii 1727 1733 s-a ridicat o altă biserică de către Grigore Ghica-Vodă, care după ce a pus stavilă unei invazii tătărăști, și-a consolidat puterea, primind firman de la Poartă de reînnoirea domniei. Printre alte multe treburi gospodărești, a început să refacă mănăstirile rămase în paragină, printre care și Biserica lui Balica. A împrejmuit o cu un zid cu metereze, i-a adăugat niște curți spațioase pentru Domn
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
strictă actualitate, referitoare la viața religioasă, la cler, la calendar. În contextul în care Biserica bulgară era declarată schismatică la Sinodul din 1872, acuzată de filetism pentru că ceruse crearea unui exarhat bulgar independent de Patriarhia Ecumenică, în 1859, recunoscut prin firmanul sultanului din 1870; Biserica rusă era lovită de teroarea revoluției bolșevice din 1917, apărea o oportunitate pentru ca Biserica Ortodoxă Română să dețină un rol principal la acest Sinod Ecumenic. Ținerea acestui Sinod avea o dublă importanță pentru Biserica românească: pe
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Mons. Episcop al Sofiei; și i-a informat și pe Superiorii Ordinului. După vizita din 1644 a Arhiepiscopului de Sofia făcută în Valahia, unul dintre Frații Minori Observanți din Bulgaria a mers chiar la Constantinopol ca să obțină din partea sultanului un firman pentru îndepărtarea Misionarilor Conventuali de la Târgoviște și pentru a se înstăpâni de conventul și de biserica lor. Pr. M.ș Giovanni Battista di Lugo, Prefect și Vicar Patriarhal, înștiința Sf. Congregație a Propagandei asupra acestui fapt prin scrisoarea din 6
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
și la Lemberg, unde a stat între opt și 12 luni266. Apoi, într-un memoriu adresat în anul 1801 împăratului Austriei și ministrului de externe, contele Cobenzl, Mustață va solicita sprijin, în numele său și al tovarășilor săi, pentru obținerea unui firman din partea Porții otomane, care să garanteze viața și bunurile achiziționate cumpărătorilor, iar lui libertatea de a face comerț în Moldova 267. Domnul Moldovei, Constantin Ipsilanti, urmărind să dobândească pentru sine moșiile Fondului bisericesc bucovinean, intervine din nou, punând tot felul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
-se la Cicei cu toată familia sa și cu câțiva oșteni de credință. Ocupând Țara, Soliman Magnificul îl ridică în Domnia acesteia pe Ștefan Lăcustă, pe care-l sili să accepte următoarele obligații impuse Moldovei: 1). Îndeplinirea obligatorie a tuturor firmanelor emise de Înalta Poartă Otomană și abținerea de la orice acțiune ostilă împotriva acesteia. 2). Plata haraciului să se facă la vreme, iar din doi în doi ani, Voievodul să se prezinte personal la Istambul, pentru reconfirmare. 3). Garda Domnului formată
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
rămânea la cetatea de Scaun a Țării, pentru apărarea Voievodului. 4). Răpirea părții de sud a Moldovei, acea parte care purta numele de Bugeac, cu Cetatea Tighinei care avea să fie numită Bender și transformarea ei în raia. 5). Instituirea firmanului de investitură pentru voievozii Moldovei. Prin aceste măsuri, Sultanul asigura controlul Înaltei Porți Otomane asupra Voievozilor Moldovei. Întoarcerea Voievodului Petru Rareș în Domnia Țării Moldovei, în anul 1541, după ce în prealabil se înfățișase la Istambul și obținuse iertarea Sultanului, schimbă
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
sabia împotriva Împărăției Otomane, ci pentru a-și apăra Țara de cei care năvăleau peste fruntariile sale. Văzându-l atât îndrăzneț și știindu-l bun gospodar de Țară, Sultanul se învoi asupra cererilor formulate de Petru Voievod și-i dădu firman pentru o nouă Domnie. Ceremonia s-a desfășurat în Palatul Imperial, unde în fața tuturor ambasadorilor acreditați la Înalta Poartă, Voievodul Țării Moldovei a primit Caftanul și Cuca Domnească, însemne de înaltă prețuire, despre care hatișeriful împărătesc făcea cunoscut tuturor supușilor
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
fost în general mai mic decât 5 secunde. Bower (1985) a sugerat că un interval de odihnă de plus 10 secunde ar putea fi mai eficient în antrenamentul de rezistență decât adăugând doar 5 secunde la această valoare. Rezultatele lui Firman și și Maglischo au susținut această modificare. Adăugarea a 10 secunde va încetini probabil viteza de croazieră, în așa fel, încât să permită majorității înotătorilor să se antreneze la, sau puțin sub, pragul lor anaerob. Metoda inițială de adăugarea a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
atinsese obiectivele dacă avem în vedere faptul că la Congresul de la Paris, reprezentantul Angliei susținuse dreptul românilor de a-și exprima în mod liber voința cu privire la viitorul lor politic motiv pentru care considera necesară îndepărtarea domnitorilor existenți și promulgarea unui firman de convocare a Adunărilor ad-hoc, în deplin acord evident cu reprezentanții marilor puteri la Constantinopol 51. Entuziasm, bună-credință, determinare, toate acestea erau elementele ce caracterizau activitatea lui Dimitrie Brătianu. Pentru o acțiune precum cea în care se angajase el, erau
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
mișcările politice ale muntenilor să fie ceva mai moderate în declarații, dar și în acțiuni pentru a nu compromite cumva întreaga mișcare națională. Cel vizat în mod special era I.C. Brătianu căruia i se recomanda să devină mai moderat față de firmanele emise în această perioadă de guvernul otoman 56. În tot acest timp conservatorii dovedeau, prin modul lor de acțiune, că înțelegeau cât se putea de exact care erau noile comandamente politice, fapt oglindit într-unul din documentele lansate în primăvara
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de finanțe englez 361. Îngrijorat de posibilitatea ca, prin evenimentele de la București, să fie afectată integritatea Imperiului Otoman și drepturile sale, executivul englez pleda în favoarea unei analize atente asupra oportunității menținerii statului român după abdicarea lui Cuza, invocând mai ales firmanul otoman din 1861, prin care se condiționa existența Unirii Principatelor pentru perioada vieții lui Cuza. Anglia își manifesta dorința ca Moldovei să i se ofere posibilitatea de a-și exprima liber opțiunea în privința continuității statului român unit. O informație neconfirmată
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
din partea propriului guvern, își rezerva libertatea de a-l recunoaște pe suveranul român în mod direct 442. După vizita pe care Carol I o întreprindea la Constantinopol, în perioada 12-19 octombrie, semnarea de către sultanul Abdul-Aziz, la 23 octombrie 1866, a firmanului ce recunoștea pe Carol "Prinț al Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei", ajuta în mod substanțial la trecerea României într-o nouă etapă istorică. Capitolul III Tentația separatismului și primele provocări politice "Suntem amenințați de unirea sub un principe muntean
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
meritat -, aceștia au fost întemnițați în schimb, după aceea, și i-au plătit [lui Mihai Racoviță] mai multe pungi de bani. Între timp, boierii din Istanbul s-au alarmat (aflînd despre toată povestea aceasta) și au obținut de la vizir un "firman" care poruncea eliberarea (evreilor), iar vinovații au scăpat teferi". Giurescu continua descrierea incidentului, afirmînd că: "... evreii s-au plîns, considerîndu-se înșelați și jefuiți" etc.168 S-ar părea că, în această privință, Noua școală de istorie recunoscînd o acuzație de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
atinsese obiectivele dacă avem în vedere faptul că la Congresul de la Paris, reprezentantul Angliei susținuse dreptul românilor de a-și exprima în mod liber voința cu privire la viitorul lor politic motiv pentru care considera necesară îndepărtarea domnitorilor existenți și promulgarea unui firman de convocare a Adunărilor ad-hoc, în deplin acord evident cu reprezentanții marilor puteri la Constantinopol 51. Entuziasm, bună-credință, determinare, toate acestea erau elementele ce caracterizau activitatea lui Dimitrie Brătianu. Pentru o acțiune precum cea în care se angajase el, erau
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
mișcările politice ale muntenilor să fie ceva mai moderate în declarații, dar și în acțiuni pentru a nu compromite cumva întreaga mișcare națională. Cel vizat în mod special era I.C. Brătianu căruia i se recomanda să devină mai moderat față de firmanele emise în această perioadă de guvernul otoman 56. În tot acest timp conservatorii dovedeau, prin modul lor de acțiune, că înțelegeau cât se putea de exact care erau noile comandamente politice, fapt oglindit într-unul din documentele lansate în primăvara
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de finanțe englez 361. Îngrijorat de posibilitatea ca, prin evenimentele de la București, să fie afectată integritatea Imperiului Otoman și drepturile sale, executivul englez pleda în favoarea unei analize atente asupra oportunității menținerii statului român după abdicarea lui Cuza, invocând mai ales firmanul otoman din 1861, prin care se condiționa existența Unirii Principatelor pentru perioada vieții lui Cuza. Anglia își manifesta dorința ca Moldovei să i se ofere posibilitatea de a-și exprima liber opțiunea în privința continuității statului român unit. O informație neconfirmată
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
din partea propriului guvern, își rezerva libertatea de a-l recunoaște pe suveranul român în mod direct 442. După vizita pe care Carol I o întreprindea la Constantinopol, în perioada 12-19 octombrie, semnarea de către sultanul Abdul-Aziz, la 23 octombrie 1866, a firmanului ce recunoștea pe Carol "Prinț al Principatelor Unite ale Moldovei și Valahiei", ajuta în mod substanțial la trecerea României într-o nouă etapă istorică. Capitolul III Tentația separatismului și primele provocări politice "Suntem amenințați de unirea sub un principe muntean
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Iași. Apoi pe aici treceau chervanele cu mărfuri aduse din porturile Brăilei și Galaților. Pe aici treceau poștalioanele și nu în ultimul rând ctitorii Bârnovei cu suita lor. Se mai știe apoi că domnitorii care veneau de la Înalta Poartă cu firman de domnie se opreau aici, de unde trimiteau iscoade în Iași, să vadă care este atmosfera și să cheme anumiți boieri de taină... Cine mai știe ce nume o fi purtând hanul la începuturile sale, pentru că fantezia ieșeanului e mare. Ia
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
măre, s-a-mplinit Și lui vremea i-a sosit, Vremea de căsătorit. Fată mândră i-am găsit Și cu ea l-am logodit; Iar când fuse la nuntit, Duminică se nuntea, Luni uncropul i-l cânta, Marți acasă mai ședea, Miercuri firman îi sosea, Joi la oaste se pornea Și din gură ne zicea: Nouă ani să suspinăm, Nouă ani să așteptăm, Iar, pe zece d-o porni, Până zece n-o-mplini, Mireasa să-i mărităm Și să nu-l mai
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]