KorAP: Find »[drukola/base=fiscalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...58 >

1,432 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223

trebuie orientat c...tre extinderea bazei de impozitare și o colectare mai bun..., în condițiile în care se prevede o reducere a CAS-ului la 47,5% în 2006. Evaziunea nu se combate cu noi taxe. A doua observație privind fiscalitatea se refer... la faptul c... generalizarea cotei unice nu este de dorit. Ilie Șerb...nescu remarcă just c..., dac... ar fi așa, ar trebui s... se diminueze mult cota contribuțiilor la sistemul de pensii sau s... creasc... cea pentru s

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
atrag... mai multe investiții. România trebuie s... reziste la aceast... concurent... în condițiile în care veniturile bugetului nostru public sunt considerabil inferioare (cu circa 7-8 % din PIB) mediei ț...rilor din Europa Central.... De aici, apare nevoia de a optimiza fiscalitatea, de a obține venituri fiscale mult mai eficient. La noi, un mare handicap al fiscalit...ții este nivelul tax...rii muncii (CAS); taxele salariale dep...șesc 49% din fondul de salarii, fiind la cel mai înalt nivel din Europa Central

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
legilor. De aceea, ameliorarea climatului de afaceri, a administrației publice și a justiției (prin aplicarea legilor) sunt absolut necesare la noi. România trebuie s... își ajusteze legislația fiscal... la normele europene. În acest domeniu, exist... un spațiu de manevr..., întrucat fiscalitatea nu este uniform... în UE. Deci are sens s... c...ut...m o fiscalitate optim.... Această într... sub incidența asistenței financiare a UE pentru regiunile mai puțin dezvoltate. Fondurile structurale și de coeziune pot m...ri bugetul unei ț...ri

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
aplicarea legilor) sunt absolut necesare la noi. România trebuie s... își ajusteze legislația fiscal... la normele europene. În acest domeniu, exist... un spațiu de manevr..., întrucat fiscalitatea nu este uniform... în UE. Deci are sens s... c...ut...m o fiscalitate optim.... Această într... sub incidența asistenței financiare a UE pentru regiunile mai puțin dezvoltate. Fondurile structurale și de coeziune pot m...ri bugetul unei ț...ri pan... la 4% din PIB. Asistență UE poate umple g...uri bugetare mari. Pe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
avea o creștere economic... înalt... durabil... (chiar și cu fluctuații), veniturile oamenilor vor crește, ca și înclinația de a economisi și de a contribui la fondurile de pensii. Totodat..., creșterea economic... și un mediu de afaceri mai prietenos (inclusiv prin fiscalitate) ar aduce zona subteran... la suprafaț..., ceea ce ar m...ri fluxurile c...tre fondul de asigur...ri sociale. În fine, trebuie reglementat... situația lucr...torilor din str...în...țațe - fie prin contribuții f...cute la asigur...rile sociale locale, fie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
Prin urmare, arta construcției politicii macro în anii ce vin este de a g...și o cale care s... ofere bugetului resurse pentru a susține dezvoltarea și onora obligațiile fâț... de Uniune concomitent cu atenția fâț... de echilibrele macro. Pentru fiscalitate avem câteva repere. Este nevoie de o colectare mai bun... a taxelor și impozitelor; ideal ar fi că ea s... aduc... 2-3% în plus la bugetul public în anii proximi. O colectare mai bun... trebuie combinat... cu o optimizare a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
rii infrastructurii. A doua rațiune izvorește din varietatea de performant... economic... în...untrul Uniunii Europene, avându-și originea în politici publice care nu sunt identice. Nu numai c... la nivelul autorit...ților naționale r...mân prerogativele importante de politic... economic... (fiscalitate, educație, cercetare și dezvoltare, asistent... social..., legislația muncii etc), dar concretizarea lor a revelat traiectorii de evoluție economic... notabil diferite. Aici trebuie s... subliniez zone „moi” ale politicii publice, precum sistemul educațional, reglement...rile pe piața muncii și reforma sistemului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638

țările în care această participare e deja puternică, cât și în cele unde modelul tradițional este încă dominant (Jaumotte, 2003). La acești factori structurali, trebuie să adăugăm politicile ce afectează participarea la activitate. Printre aceste măsuri, să cităm mai întâi fiscalitatea legată de menaj cu privire la care există un conflict între eficacitate economică și echitate socială. În mod intrinsec, oferta de lucru a lucrătorului secundar este mai elastică decât cea a lucrătorului primar căci contribuția sa la veniturile menajului vine în poziția

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Pentru motive de echitate pe care le putem înțelege, venitul lucrătorului secund este impozitat mai mult decât cel al lucrătorului primar, ratele marginale de impozitare fiind superioare ratelor medii. Nu e mai puțin adevărat că într-un număr de țări, fiscalitatea privilegiază egalitatea de tratament între indivizi, în timp ce în Franța, ea se bazează pe egalitatea de tratament între cămine fiscale. A doua axă politică privește modalitățile de ajutorare a familiilor, atât în ceea ce privește vărsământul prestațiilor în calitate de îngrijitor/îngrijitoare de copii mici, cât

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
între indivizi, în timp ce în Franța, ea se bazează pe egalitatea de tratament între cămine fiscale. A doua axă politică privește modalitățile de ajutorare a familiilor, atât în ceea ce privește vărsământul prestațiilor în calitate de îngrijitor/îngrijitoare de copii mici, cât și pentru diminuări ale fiscalității datorate responsabilităților familiale. Concediile parentale remunerate stimulează participarea feminină ajutându-le pe femei să împace viața profesională și viața familială, păstrând pentru ele în același timp o legătură privilegiată și permanentă cu locul de muncă, gaj al stabilității angajamentului lor

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
de serviciu efectiv, femeile aflate în acest caz pot beneficia de dreptul la pensie. Politica familială și redistribuirea veniturilor. Dezbatere asupra coeficientului familial Politica familială poate avea drept obiectiv să contribuie la echitatea verticală și pentru aceasta ea tranzitează prin fiscalitate. Majoritatea impozitelor iau în calcul dimensiunea familială pentru calculul contribuțiilor, cu excepția notorie a contribuțiilor sociale (CSG, RDS). Ca exemplu, pentru impozitul pe venit, mecanismul coeficientului familial are drept scop să țină seama de numărul de copii și deci să compenseze

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
căror venituri sunt mai mari. Acest coeficient joacă și un rol de redistribuire. Să mai remarcăm totuși că veniturile scutite de impozit cum sunt alocațiile familiale contribuie și la compensarea costului întreținerii copilului, dar aceste venituri nu induc distorsiuni în fiscalitate. Sistemul de părți este totuși criticabil, căci scările de echivalență ale INSEE, de exemplu, sunt diferite de scările de echivalență aplicate impozitului pe venit, această ultimă scară fiind mai favorabilă gospodăriilor cu copii decât cea care se sprijină pe legile

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
unei faze de precaritate provenită dintr-un eveniment profesional sau familial? Adoptând un demers de aceeași natură cu precedentul, Herpin și Déchaux arată că indicii de nepotrivire centrați pe categoriile socio-profesionale evoluează în mod normal în funcție de transferurile publice și de fiscalitate, dar că niciodată un indice nu e afectat de un singur punct de procentaj de către transferurile familiale. Întrajutorarea familială nu schimbă veniturile relative ale cadrelor, muncitorilor, lucrătorilor sau agricultorilor și ea nu are ca efect reducerea sau accentuarea inegalităților medii

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
numeroase, 122, 151, 155, 165-166, 169, 182, 195-198, Familii, 152, 155 Fertilitate, 8, 10, 12, 15-17, 19, 21-28, 31-35, 42, 43-47, 49, 52, 58, 61-62, 67, 75-77, 84, 124, 130, 139-141, 146, 153-154, 157, 177-179, 189-200, 220, 269, 273, 278-280 Fiscalitate, 118, 162-163, 261 Fluxuri migratoare, 29, 280 Fluxuri naturale, 10-11, 37 G Generație fictivă, 16, 20, 236 Generații suprapuse parțial, 129-131, 139 Generații, 32, 42, 49-50, 84, 93, 110, 160, 219 I Imigrație, 11, 22, 28-29, 84, 88-89, 120, 122

Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756

Constituția interzicând ca patrimoniul public să fie vândut, concesionat etc., sau constituit drept gaj pentru eventuale credite), care este patrimoniul de interes național, județean sau local, ceea ce a dat naștere la numeroase dispute între diferitele entități administrativ-terito-riale. În plus, ridicarea fiscalității prin introducerea și/sau majorarea unor impozite și taxe locale este o sabie cu două tăișuri, riscând să sufoce agenții economici și să inhibe suplimentar dezvoltarea mediului de afaceri local, iar pentru fundamentarea și lansarea unui împrumut obli-gatar îți trebuie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
indică printre cauzele care au un rol important în generarea și creșterea lor următoarele: 1) Modificările în cererea de bunuri și servicii. La rîndul lor, acestea pot fi determinate, de prețurile bunurilor și serviciilor din sectorul privat, venitul contribuabililor, rata fiscalității ș.a. 2) Modificările în acțiunile de producere a bunurilor și serviciilor publice. Se referă, în principal, la modificările tehnologice, care produc modificări sub aspectul eficienței, ca și în raportul dintre bunurile private și cele publice; 3) Modificările în numărul, structura

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
ajutorul extern acordat țărilor subdezvoltate; creșterea complexității economice naționale, ceea ce presupu-ne creșterea funcțiilor de coordonare și reglementare ale statului; inflația; modificările în numărul, structura și mobilitatea populației. Specialiștii sunt preocupați de nivelul optim al cheltuielilor, ca și de cel al fiscalității. Acest nivel poate fi definit ca punctul în care beneficiul tuturor cetățenilor pe seama cheltuielilor publice suplimentare este egal cu sacrificiul suplimentar la care aceștia sunt supuși prin plata unor impozite mai mari. Aceasta nu înseamnă că există o identitate de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
acesta diferind de la țară la țară, de la o perioadă la alta, fiind influențat de factori politici, economici și sociali. Pe termen lung, esențialmente, capacitatea de a cheltui (financiară) a unui Stat depinde de trei factori: 1) Resursele naționale; 2) Nivelul fiscalității; 3) Gradul de suportabilitate a cheltuielilor publice de către populație, Creșterea cheltuielilor publice are, desigur, avantaje și dezavantaje, în funcție de specificul diferitelor conjuncturi spațio-temporale. Printre consecințele acestei creșteri enumerăm: creșterea mărimii sectorului public, deci a ponderii Statului în economie; reducerea îngrijorărilor legate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
consecințele acestei creșteri enumerăm: creșterea mărimii sectorului public, deci a ponderii Statului în economie; reducerea îngrijorărilor legate de diferitele situații sociale defavorabile (șomaj, boală etc.); creșterea dependenței indivizilor și sprijinul Statului și constituirea așa-numitei underclass (clasa de jos); creșterea fiscalității și utilizarea mai frecventă a împrumutului public pentru finanțarea cheltuielilor sporite; inhibarea inițiativei și a înclinației de a muncii; creșterea datoriei publice, afectînd ratele dobînzilor și oferta de capital în economie, datorită efectului de crowding out; încetinirea creșterii economice, prin

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
care este impozitul a însoțit permanent Statul în prefacerile la care acesta a fost supus de istorie sau cele la care Statul a contribuit în decursul istoriei"27. Toate statele moderne și-au bazat dezvoltarea economică, în bună măsură, pe fiscalitate. O definiție satisfăcătoare, după opinia noastră, a impozitului o dă Alain Euzéby, astfel: impozitele sunt "prelevări pecuniare pretinse per-soanelor fizice și morale, pe cale de autoritate, cu titlu definitiv și fără contraprestație directă, în vederea acoperirii cheltuielilor publice și intervenției economice și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
la numărător s-a trecut ceea ce trebuia încasat potrivit legii, sau ceea ce s-a încasat efectiv... O presiune fiscală prea mare poate descuraja agenții economici să investească, să economisească, să producă. Economistul american Arthur Laffer susține că o rată a fiscalității foarte ridicată distruge însăși baza fiscală. "Curba Laffer" descrie relația dintre rata impozitării și veniturile fiscale. Astfel, după un anumit prag critic, creșterea poverii fiscale va conduce la scăderea veniturilor: Zona admisibilă R= Rata medie de impozitare zona interzisă Laffer

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
multe sisteme fiscale autonome, dar care întrețin între ele anumite legături, cum e cazul statelor federale. Deci, deocamdată, sistemele fiscale sunt organizate pe baze naționale, statele avînd libertatea deplină de a alege un sistem sau altul. Aceasta nu înseamnă că fiscalitatea unui stat nu acționează asu-pra altora, de unde încercările de armonizare fiscală, de apropiere a politicilor fiscale, ceea ce, pe termen lung, amenință autonomia fiscală statală, mai cu seamă în zonele ce experimentează diferite formule integraționiste. În Avuția Națiunilor, Adam Smith evidenția

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
de bunuri avînd efecte externe negative și la o subproducție de bunuri avînd efec-te externe pozitive, în raport cu producția optimală pentru colectivitate. Efectele externe pot deci justifica o intervenție a Statului pentru a corecta slăbiciunile pieței. Prin reglementări diverse și prin fiscalitate, Statul caută astfel să internalizeze efectele externe, adică să reintegreze costurile și avantajele sociale în calculul economic individual. De exemplu, deoarece indivizii (cu excepțiile de rigoare, desigur) ar consuma în mod spontan mai puțină educație și s-ar îngriji mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
în special în finanțarea de lucrări publice în comunitățile regionale și acordarea de stimulente financiare pentru inițiativele de dezvoltare ale acestora. În Franța s-a utilizat după război chiar o planificare orientativă a dezvoltării regionale, utilizînd ca mijloace transferurile bugetare, fiscalitatea discriminatorie, creditarea diferențiată, controlul administrativ al prețurilor, al amplasării întreprinderilor și utilizării mîinii de lucru. În mod asemănător au procedat Italia, Spania și alte țări. După constituirea Uniunii Europene, în diferitele faze ale drumu-lui integrării, conceperea și aplicarea politicilor regionale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
dat. Dacă există deci bunuri publice "locale", este necesar un comportament rațional din partea agenților : pe de o parte, administrațiile publice trebuie să se străduiască să finanțeze bunurile publice locale prin contribuțiile persoanelor care beneficiază de ele și aceasta este explicația fiscalităților locale specifice; pe de altă parte, beneficiarii contribuabili vor arbitra între nivelurile relative ale impozitelor și serviciilor. Pentru aceasta, ei vor efectua o alegere rezidențială optimală, vizînd maximizarea nivelului serviciului respectiv cu minimizarea costului său fiscal. Este ceea ce se cheamă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]