KorAP: Find »[drukola/base=fitopatogen & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...9 >

213 matches

Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091

specii în parte, privind structura, textura, gradul de fertilitate. Cultivarea unor specii în terenuri inadecvate, va determina dezvoltarea necorespunzătoare a acestora, ceea ce va permite instalarea patogenilor și o acțiune parazitară mult accelerată. Rotația culturilor (asolamentul). Având în vedere specificitatea agenților fitopatogeni, dacă nu se respectă o rotație rațională a culturilor în cadrul unui asolament, aceștia în cazul când nu vor fi combătuți prin tratamente chimice, se acumulează în sol și produc an de an pagube din ce în ce mai mari. Aplicând însă, o rotație rațională

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
mai mare. Se recomandă astfel, în funcție de cultură, irigarea fie prin picurare, fie prin brazde. Lucrările de întreținere a culturilor. Efectuate la timp și rațional lucrările de prășit, plivit, copilit, cârnit etc. au un rol important în frânarea atacului diferiților agenți fitopatogeni, menținând un microclimat favorabil plantelor și mai puțin favorabil bolilor. În culturile irigate, curate de buruieni, se asigură o bună ventilație și lumină, condiții mai puțin favorabile pentru infecții (ex. Phytophthora infestans, Plasmopara viticola ). Prin lucrările de întreținere se combat

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
fi distruse prin îngropare sau prin foc. Condiționarea și depozitarea corespunzătoare a materialului semincer. Au o mare importanță pentru menținerea stării de sănătate. Trebuie evitată depozitarea provizorie a semințelor sub cerul liber, deoarece se creează condiții favorabile dezvoltării unor agenți fitopatogeni, care pot duce la pierderea calității germinative a semințelor (Fusarium roseum la porumb; Botrytis cinerea la floarea soarealui; Pseudomonas glycinea, la soia etc.). Acoperirea grămezilor de semințe cu folii din material plastic favorizează, de asemenea, dezvoltarea agenților fitopatogeni. Trebuie acordată

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
unor agenți fitopatogeni, care pot duce la pierderea calității germinative a semințelor (Fusarium roseum la porumb; Botrytis cinerea la floarea soarealui; Pseudomonas glycinea, la soia etc.). Acoperirea grămezilor de semințe cu folii din material plastic favorizează, de asemenea, dezvoltarea agenților fitopatogeni. Trebuie acordată o deosebită atenție condiționării semințelor înainte de depozitare. 3.4.3. Măsuri și mijloace fizico-mecanice Prin metode și mijloace fizico-mecanice (căldură, lumină solară, iradiere, electricitate) și prin simple acțiuni mecanice, se poate contribui la combaterea unor boli grave ale

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
ale plantelor. De exemplu, păstrarea fructelor și legumelor la temperaturi de 1-3oC împiedică dezvoltarea agenților care produc putregaiul acestora. Păstrarea produselor agricole în depozite cu atmosferă controlată. În vederea reducerii intensității proceselor metabolice și, în același timp, a frânării dezvoltării microorganismelor fitopatogene, cu scopul reducerii pierderilor și prelungirii perioadei de păstrare, se recurge la micșorarea proporției de oxigen de la 21 % la 2-10 %, crescând în același timp procentul de azot și CO2. Folosirea luminii solare (helioterapia). Expunerea la soare a semințelor și organelor

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
de culoare, prin compararea electronică a luminozității reflectate de boabe, care este sesizată de celulele fotoelectrice. 3.4.4. Mijloace și metode biologice (bioterapia) În sistemul combaterii integrate, bioterapiei îi revine un rol tot mai important. Combaterea biologică a agenților fitopatogeni se poate realiza în prezent prin bacteriofagie, hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
fotoelectrice. 3.4.4. Mijloace și metode biologice (bioterapia) În sistemul combaterii integrate, bioterapiei îi revine un rol tot mai important. Combaterea biologică a agenților fitopatogeni se poate realiza în prezent prin bacteriofagie, hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci din familia Erysiphaceae (fig.5). În practică, modul

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
Sclerotinia sclerotiorum, vor fi adunate și ingropate la o adâncime care să permită mineralizarea acestora, eliminând astfel pericolul infecțiilor. 3.4.6. Prognoza apariției patogenilor și avertizarea tratamentelor Prin prognoză se realizează estimativ apariția în masă a speciilor de agenți fitopatogeni și de dăunători, în anumite perioade de timp și pe anumite teritorii, precum și stabilirea gravității atacurilor pe care le vor produce. În funcție de termenele de apariție prevăzute, prognoza poate fi de lungă durată sau de scurtă durată. - prognoza de lungă durată

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
timp înainte (câteva luni sau ani);prognoza de scurtă durată reprezintă estimarea reală, care se elaborează pe baza prognozei de lungă durată și prevede apariția populațiilor unor specii dăunătoare, cu numai câteva săptămâni sau câteva zile înainte. În cazul agenților fitopatogeni prognoza de scurtă durată, se stabilește în funcție de condițiile climatice într-o perioadă scurtă de timp, prin compararea parametrilor de temperatură și umiditate din perioada analizată, cu constantele de dezvoltare ale agentului fitopatogen. Elaborarea prognozelor prezintă o importanță fundamentală în alegerea

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
săptămâni sau câteva zile înainte. În cazul agenților fitopatogeni prognoza de scurtă durată, se stabilește în funcție de condițiile climatice într-o perioadă scurtă de timp, prin compararea parametrilor de temperatură și umiditate din perioada analizată, cu constantele de dezvoltare ale agentului fitopatogen. Elaborarea prognozelor prezintă o importanță fundamentală în alegerea, programarea și organizarea măsurilor și acțiunilor de prevenire și combatere a agenților fitopatogeni și dăunătorilor. Sistemul oferă posibilitatea de a se 63 stabili din timp și a se aplica în termen optim

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
scurtă de timp, prin compararea parametrilor de temperatură și umiditate din perioada analizată, cu constantele de dezvoltare ale agentului fitopatogen. Elaborarea prognozelor prezintă o importanță fundamentală în alegerea, programarea și organizarea măsurilor și acțiunilor de prevenire și combatere a agenților fitopatogeni și dăunătorilor. Sistemul oferă posibilitatea de a se 63 stabili din timp și a se aplica în termen optim, cele mai eficiente componente ale combaterii integrate. Prin avertizare se înțelege stabilirea perioadelor optime de aplicare a tratamentelor de prevenire și

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
oferă posibilitatea de a se 63 stabili din timp și a se aplica în termen optim, cele mai eficiente componente ale combaterii integrate. Prin avertizare se înțelege stabilirea perioadelor optime de aplicare a tratamentelor de prevenire și combatere a agenților fitopatogeni și dăunătorilor în funcție de biologia acestora, corelată cu fenologia plantei gazdă și cu condițiile climatice locale. Odată stabilită necesitatea unui tratament, alegerea produsului farmaceutic prezintă o importanță deosebită și se ține cont de însușirile pe care acesta le posedă, eficacitatea, gradul

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
volum sau de masă a unei soluții și se poate exprima în kg, litri sau în %. Doza este cantitatea de substanță (sau preparat) aplicată pe unitate de suprafață (ha) sau volum (tonă). În funcție de acțiunea produselor chimice asupra grupelor de agenți fitopatogeni, acestea se împart în: virusocide, bactericide și fungicide. Această clasificare biologică nu are un caracter absolut. Unele produse pot fi cuprinse în două sau chiar mai multe grupe. În aplicarea tratamentelor chimice împotriva bolilor plantelor, se folosesc și unele produse

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
staniu 500 g/l sau pentru boli la 86 cartof, sfeclă și împotriva algelor din orezării - Brestan 60 WP (trifenil acetat de staniu 54 % + maneb 18 %). 4.4.3. Fungicide organice de sinteză Aceste produse manifestă eficacitate ridicată pentru agenții fitopatogeni și toxicitate redusă pentru om, aminale, păsări și insecte, ceea ce a permis extinderea lor în protecția chimică a culturilor. Unele baze toxice manifestă o acțiune stimulatoare asupra plantelor tratate (zinebul), altele favorizează apariția de rase rezistente (carbendazimul, benomilul), însă toate

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
udare; - respectarea timpului de pauză și efectuarea unei lucrări de aerisire a solului; - testarea fitotoxicității solului prin plantarea răsadurilor de salată, castraveți sau semănatul semințelor de creson (Lepidium sativum). 4.5.3. Tratarea semințelor Tratarea semințelor pentru prevenirea atacurilor agenților fitopatogeni și dăunătorilor se realizează pe cale termică sau chimică. Dezinfectarea pe cale termică se realizează prin intermediul apei calde sau a aerului cald. Tratamentul termic este însă o operațiune mai delicată, întrucât temperatura de inactivare a agenților patogeni este foarte adesea, aproape de cea

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
Tratarea chimică se face prin următoarele metode: - tratarea uscată se realizează prin acoperirea semințelor cu un strat de particule, care are rolul de a distruge sporii existenți la suprafață și de a proteja tinerele plantule o anumită perioadă de agenții fitopatogeni existenți în sol;tratarea semiumedă este recomandată la speciile cu semințe netede, lucioase ceea ce asigură o repartiție și acoperire bună a acestora, cu produsul de tratat. Pentru aceasta, semințele sunt umectate cu o cantitate redusă de apă după care, sunt

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

produse cuprice ca: Zeama bordoleză 0,5 %,Oxiclorură de cupru 0,5 %, Captan-0,2 % sau Mancozeb-0,3 %. Aceste tratamente trebuie repetate la intervale de 10-15 zile în funcție de condițiile climatice. Produsele amintite au efect și împotriva reinfectării cu diferite alte ciuperci fitopatogene. Boli produse de ciuperci 9.3.3. Hurlupii Taphrina pruni Boala este cunoscută de foarte multă vreme și este răspândită în țările europene și unele țări asiatice pe soiurile de prun, mălin și porumbar. Simptome. Boala se manifestă la începutul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
vară. Bacterioze 9.4.4. Cancerul bacterian-Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Cancerul, datorită aspectului său caracteristic, este cunoscut din cele mai vechi timpuri, dar abia în 1985, F. Cavara a demonstrat că este vorba de o bacterie. E.F.Smith, părintele bacteriologiei fitopatogene, a introdus termenul de cancer la plante, considerând că aspectele produse de bacterie sunt asemănătoare cu cancerul de la animale. În prezent prin cancer la plante se înțelege boala produsă de o bacterie, caracterizată prin tumori cu creștere continuă și autonomie

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Corola-website/Law/125485_a_126814

LITURA (Fabricius) 40. STERNOCHETUS MANGIFERAE (Fabricius) 41. THRIPS PALMI Karny 42. TOXOPTERA CITRICIDUS (Kirkaldy) b) Nematozi -------- 1. BURSAPHELENCHUS XYLOPHILUS (Steiner Buhrer) Nickle 2. HETERODERA GLYCINES Ichinohe 3. NACOBBUS ABERRANS (Thorne) Thorne Allen 4. RADOPHOLUS CITROPHILUS Huettel et al. ÎI. Agenți fitopatogeni a) Ciuperci -------- 1. ALTERNARIA KIKUCHIANA S. Tanaka 2. ALTERNARIA MÂLI Roberts 3. APIOSPORINA MORBOSA (Schweinitz) von Arx 4. ATROPELLIS spp. 4.1. ATROPELLIS PINIPHILA (Weir) Lohman Cash 4.2. ATROPELLIS PINICOLA Zeller Goodding 5. BOTRYOSPHAERIA BERENGERIANA de Notaris f.sp

HOTĂRÂRE nr. 761 din 16 septembrie 1999 pentru aprobarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Kazahstan privind cooperarea în domeniul carantinei plantelor, semnată la Bucureşti la 17 iunie 1999. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/125485_a_126814]
Boh. b) Nematozi -------- 1. APHELENCHOIDES BESSEYI Christie 2. APPELENCHOIDES FRAGARIAE (Ritzema-Bos) Christie 3. GLOBODERA PALLIDA (Stone) Behrens 4. GLOBODERA ROSTOCHIENSIS (Wollenweber) Behrens 5. HETERODERA SCHACHTII Schmidt 6. MEI OIDOGYNE spp. 7. RADOPHOLUS SIMILIS (Cobb) Thorne 8. XIPHINEMA spp. ÎI. Agenți fitopatogeni a) Ciuperci -------- 1. CERATOCYSTIS FIMBRIATA Ellis Halsted foarte. sp. PLATANI Walter 2. COCHLIOBOLUS CARBONUM R.R. Nelson 3. COCHLIOBOLUS HETEROSTROPHUS (Drechsl) Drechsl 4. CRYPHONECTRIA PARASITICA (Murrill) Barr 5. DIDYMELLA LIGULICOLA (K.F. Baker, Dimock L. H. Davis) von Arx 6. HYPOXYLON MAMMATUM

HOTĂRÂRE nr. 761 din 16 septembrie 1999 pentru aprobarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Kazahstan privind cooperarea în domeniul carantinei plantelor, semnată la Bucureşti la 17 iunie 1999. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/125485_a_126814]
Corola-website/Law/127054_a_128383

5 ani, putînd fi denunțata cu un an înainte de expirarea fiecăreia din aceste perioade. Făcută la Sofia la 17 martie 1969, în două exemplare originale, fiecare în limba română și limba bulgară, ambele texte avînd aceeași valabilitate. LISTA dăunătorilor, agenților fitopatogeni și buruienilor plantelor și produselor de origine vegetală supuși măsurilor de carantină fitosanitara în Republică Socialistă România Dăunători 1. Acanthoscelides obsoletus Say (=A.obectus Say) 2. Anarsia lineatella Zell. 3. Aphelenchoides fragariae (Ritzema Bos) Christie 4. Bruchidius incarnatus Boh. 5

CONVENŢIE din 17 martie 1969 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Bulgaria privind colaborarea în domeniul carantinei şi protecţiei plantelor. In: EUR-Lex (1969) [Corola-website/Law/127054_a_128383]
spp. 16. Phtorimaea operculella Zell. (Gnorimoschema operculella Zell.) 17. Platyedra gossypiella Saund. (=Pectinophora gossypiella Saund.) 18. Popillia japonica Newm. 19. Pseudococcus gahani Green 20. Quadraspidiotus perniciosus Comst. 21. Tarsonemus fragariae Zimm. 22. Trogoderma granarium Everts 23. Xylosandrus germanus Blandf. Agenți fitopatogeni 1. Annulus cerasi Hildebrand 2. Annulus pruni Christoff 3. Annulus pyri Christoff 4. Chalara quercina Henry 5. Corynebacterium michiganense (E. F. Smith) Jensen 6. Cronartium ribicola (Lasch.) Fischer de Waldh. 7. Diplodia zeae (Schw.) Lev. 8. Endothia parasitica (Murr.) P.J.

CONVENŢIE din 17 martie 1969 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Bulgaria privind colaborarea în domeniul carantinei şi protecţiei plantelor. In: EUR-Lex (1969) [Corola-website/Law/127054_a_128383]
et Mey. 2. Ambrosia artemislaefolia L 3. Ambrosia psilostachia DC. 4. Ambrosia trifida L. 5. Cenchrus tribuloides L;. 6. Cuscuta spp. 7. Helianthus spp.* 1) 8. Orobanche spp. 9. Solanum rostratum Dunnal. 10. Sorghum halepense- Pers.* 2) LISTA dăunătorilor, agenților fitopatogeni și buruienilor plantelor și produselor de origine vegetală supuși măsurilor de carantină fitosanitara în Republică Populară Bulgaria Dăunători 1. Acanthoscelides obtectus Say 2. Agrilus mali Mats. 3. Aspidiotus destructor Sign. 4. Calandra zea-mays Morsch. 5. Callosobruchus chinensis L. 6. Carposina

CONVENŢIE din 17 martie 1969 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Populare Bulgaria privind colaborarea în domeniul carantinei şi protecţiei plantelor. In: EUR-Lex (1969) [Corola-website/Law/127054_a_128383]