KorAP: Find »[drukola/base=fitopatogen & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...9 >

202 matches

Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091

tot timpul perioadei de vegetație. De exemplu, ciuperca Botrytis cinerea, datorită unui echipament enzimatic bogat, atacă un număr foarte mare de specii de plante, indiferent de vârstă. Organul plantei. Nu toate părțile plantelor sunt atacate cu aceeași intensitate de către agenții fitopatogeni. Unele organe permit o evoluție puternică și rapidă a agentului patogen, deci au o rezistență extrem de mică. De exemplu, frunzele plantelor sunt cel mai frecvent atacate de numeroși agenți patogeni. Tuberculii de cartof sunt mai atacați de către ciuperca Synchytrium endobioticum

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
Synchytrium endobioticum decât în cazul cultivării cartofului pe terenuri grele și umede. pH-ul solului poate să acționeze atât asupra plantei cât și a agentului patogen. Un pH puțin favorabil sau nefavorabil dezvoltării plantelor le micșorează rezistența la diverși agenți fitopatogeni. Terenurile acide sensibilizează cruciferele la ciuperca Plasmodiophora brassicae, în timp ce solurile alcaline predispun plantele de sfeclă la atacul ciupercii Pleospora betae etc. Alți factori externi care intervin și modifică rezistența plantelor la boli sunt: infecțiile mixte, poluarea chimică a mediului etc.

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
specii în parte, privind structura, textura, gradul de fertilitate. Cultivarea unor specii în terenuri inadecvate, va determina dezvoltarea necorespunzătoare a acestora, ceea ce va permite instalarea patogenilor și o acțiune parazitară mult accelerată. Rotația culturilor (asolamentul). Având în vedere specificitatea agenților fitopatogeni, dacă nu se respectă o rotație rațională a culturilor în cadrul unui asolament, aceștia în cazul când nu vor fi combătuți prin tratamente chimice, se acumulează în sol și produc an de an pagube din ce în ce mai mari. Aplicând însă, o rotație rațională

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
mai mare. Se recomandă astfel, în funcție de cultură, irigarea fie prin picurare, fie prin brazde. Lucrările de întreținere a culturilor. Efectuate la timp și rațional lucrările de prășit, plivit, copilit, cârnit etc. au un rol important în frânarea atacului diferiților agenți fitopatogeni, menținând un microclimat favorabil plantelor și mai puțin favorabil bolilor. În culturile irigate, curate de buruieni, se asigură o bună ventilație și lumină, condiții mai puțin favorabile pentru infecții (ex. Phytophthora infestans, Plasmopara viticola ). Prin lucrările de întreținere se combat

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
fi distruse prin îngropare sau prin foc. Condiționarea și depozitarea corespunzătoare a materialului semincer. Au o mare importanță pentru menținerea stării de sănătate. Trebuie evitată depozitarea provizorie a semințelor sub cerul liber, deoarece se creează condiții favorabile dezvoltării unor agenți fitopatogeni, care pot duce la pierderea calității germinative a semințelor (Fusarium roseum la porumb; Botrytis cinerea la floarea soarealui; Pseudomonas glycinea, la soia etc.). Acoperirea grămezilor de semințe cu folii din material plastic favorizează, de asemenea, dezvoltarea agenților fitopatogeni. Trebuie acordată

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
unor agenți fitopatogeni, care pot duce la pierderea calității germinative a semințelor (Fusarium roseum la porumb; Botrytis cinerea la floarea soarealui; Pseudomonas glycinea, la soia etc.). Acoperirea grămezilor de semințe cu folii din material plastic favorizează, de asemenea, dezvoltarea agenților fitopatogeni. Trebuie acordată o deosebită atenție condiționării semințelor înainte de depozitare. 3.4.3. Măsuri și mijloace fizico-mecanice Prin metode și mijloace fizico-mecanice (căldură, lumină solară, iradiere, electricitate) și prin simple acțiuni mecanice, se poate contribui la combaterea unor boli grave ale

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
ale plantelor. De exemplu, păstrarea fructelor și legumelor la temperaturi de 1-3oC împiedică dezvoltarea agenților care produc putregaiul acestora. Păstrarea produselor agricole în depozite cu atmosferă controlată. În vederea reducerii intensității proceselor metabolice și, în același timp, a frânării dezvoltării microorganismelor fitopatogene, cu scopul reducerii pierderilor și prelungirii perioadei de păstrare, se recurge la micșorarea proporției de oxigen de la 21 % la 2-10 %, crescând în același timp procentul de azot și CO2. Folosirea luminii solare (helioterapia). Expunerea la soare a semințelor și organelor

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
de culoare, prin compararea electronică a luminozității reflectate de boabe, care este sesizată de celulele fotoelectrice. 3.4.4. Mijloace și metode biologice (bioterapia) În sistemul combaterii integrate, bioterapiei îi revine un rol tot mai important. Combaterea biologică a agenților fitopatogeni se poate realiza în prezent prin bacteriofagie, hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
fotoelectrice. 3.4.4. Mijloace și metode biologice (bioterapia) În sistemul combaterii integrate, bioterapiei îi revine un rol tot mai important. Combaterea biologică a agenților fitopatogeni se poate realiza în prezent prin bacteriofagie, hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci din familia Erysiphaceae (fig.5). În practică, modul

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
Sclerotinia sclerotiorum, vor fi adunate și ingropate la o adâncime care să permită mineralizarea acestora, eliminând astfel pericolul infecțiilor. 3.4.6. Prognoza apariției patogenilor și avertizarea tratamentelor Prin prognoză se realizează estimativ apariția în masă a speciilor de agenți fitopatogeni și de dăunători, în anumite perioade de timp și pe anumite teritorii, precum și stabilirea gravității atacurilor pe care le vor produce. În funcție de termenele de apariție prevăzute, prognoza poate fi de lungă durată sau de scurtă durată. - prognoza de lungă durată

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
timp înainte (câteva luni sau ani);prognoza de scurtă durată reprezintă estimarea reală, care se elaborează pe baza prognozei de lungă durată și prevede apariția populațiilor unor specii dăunătoare, cu numai câteva săptămâni sau câteva zile înainte. În cazul agenților fitopatogeni prognoza de scurtă durată, se stabilește în funcție de condițiile climatice într-o perioadă scurtă de timp, prin compararea parametrilor de temperatură și umiditate din perioada analizată, cu constantele de dezvoltare ale agentului fitopatogen. Elaborarea prognozelor prezintă o importanță fundamentală în alegerea

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
săptămâni sau câteva zile înainte. În cazul agenților fitopatogeni prognoza de scurtă durată, se stabilește în funcție de condițiile climatice într-o perioadă scurtă de timp, prin compararea parametrilor de temperatură și umiditate din perioada analizată, cu constantele de dezvoltare ale agentului fitopatogen. Elaborarea prognozelor prezintă o importanță fundamentală în alegerea, programarea și organizarea măsurilor și acțiunilor de prevenire și combatere a agenților fitopatogeni și dăunătorilor. Sistemul oferă posibilitatea de a se 63 stabili din timp și a se aplica în termen optim

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
scurtă de timp, prin compararea parametrilor de temperatură și umiditate din perioada analizată, cu constantele de dezvoltare ale agentului fitopatogen. Elaborarea prognozelor prezintă o importanță fundamentală în alegerea, programarea și organizarea măsurilor și acțiunilor de prevenire și combatere a agenților fitopatogeni și dăunătorilor. Sistemul oferă posibilitatea de a se 63 stabili din timp și a se aplica în termen optim, cele mai eficiente componente ale combaterii integrate. Prin avertizare se înțelege stabilirea perioadelor optime de aplicare a tratamentelor de prevenire și

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
oferă posibilitatea de a se 63 stabili din timp și a se aplica în termen optim, cele mai eficiente componente ale combaterii integrate. Prin avertizare se înțelege stabilirea perioadelor optime de aplicare a tratamentelor de prevenire și combatere a agenților fitopatogeni și dăunătorilor în funcție de biologia acestora, corelată cu fenologia plantei gazdă și cu condițiile climatice locale. Odată stabilită necesitatea unui tratament, alegerea produsului farmaceutic prezintă o importanță deosebită și se ține cont de însușirile pe care acesta le posedă, eficacitatea, gradul

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
volum sau de masă a unei soluții și se poate exprima în kg, litri sau în %. Doza este cantitatea de substanță (sau preparat) aplicată pe unitate de suprafață (ha) sau volum (tonă). În funcție de acțiunea produselor chimice asupra grupelor de agenți fitopatogeni, acestea se împart în: virusocide, bactericide și fungicide. Această clasificare biologică nu are un caracter absolut. Unele produse pot fi cuprinse în două sau chiar mai multe grupe. În aplicarea tratamentelor chimice împotriva bolilor plantelor, se folosesc și unele produse

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
staniu 500 g/l sau pentru boli la 86 cartof, sfeclă și împotriva algelor din orezării - Brestan 60 WP (trifenil acetat de staniu 54 % + maneb 18 %). 4.4.3. Fungicide organice de sinteză Aceste produse manifestă eficacitate ridicată pentru agenții fitopatogeni și toxicitate redusă pentru om, aminale, păsări și insecte, ceea ce a permis extinderea lor în protecția chimică a culturilor. Unele baze toxice manifestă o acțiune stimulatoare asupra plantelor tratate (zinebul), altele favorizează apariția de rase rezistente (carbendazimul, benomilul), însă toate

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
udare; - respectarea timpului de pauză și efectuarea unei lucrări de aerisire a solului; - testarea fitotoxicității solului prin plantarea răsadurilor de salată, castraveți sau semănatul semințelor de creson (Lepidium sativum). 4.5.3. Tratarea semințelor Tratarea semințelor pentru prevenirea atacurilor agenților fitopatogeni și dăunătorilor se realizează pe cale termică sau chimică. Dezinfectarea pe cale termică se realizează prin intermediul apei calde sau a aerului cald. Tratamentul termic este însă o operațiune mai delicată, întrucât temperatura de inactivare a agenților patogeni este foarte adesea, aproape de cea

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
Tratarea chimică se face prin următoarele metode: - tratarea uscată se realizează prin acoperirea semințelor cu un strat de particule, care are rolul de a distruge sporii existenți la suprafață și de a proteja tinerele plantule o anumită perioadă de agenții fitopatogeni existenți în sol;tratarea semiumedă este recomandată la speciile cu semințe netede, lucioase ceea ce asigură o repartiție și acoperire bună a acestora, cu produsul de tratat. Pentru aceasta, semințele sunt umectate cu o cantitate redusă de apă după care, sunt

COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
Corola-publishinghouse/Science/454_a_746

de micoplasme. Ele au fost un timp considerate ca boli virotice și abia în a doua jumătate a secolului XX-lea s-a putut demonstra existența acestui nou grup de microorganisme. Bacteriozele reprezintă bolile produse de organisme unicelulare, microscopice, bacteriile fitopatogene. În general, fitobacteriile se dezvoltă ușor pe mediile de cultură naturale și sintetice dar există și o nouă grupă numită dysphagobacterii care sunt incapabile să se dezvolte pe medii sintetice și le întâlnim doar în xilemul și floemul plantelor bolnave

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
facultativ sau paraziți obligați, valoarea inoculului acestora fiind dificilă în apreciere. Organismele facultativ saprofite trăiesc ca parazite în cea mai mare parte a vieții lor iar în perioadele nefavorabile devin saprofite. Din această grupă fac parte marea majoritate a agenților fitopatogeni care parazitează în perioada de vegetație a gazdelor iar în timpul repaosului vegetativ saprofitează resturile organice rămase pe sol (Venturia inaequalis). Organismele parazite obligate trăiesc ca parazite pe organismele vii fără a se putea acomoda vieții saprofite nici măcar în condiții de

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
toamnă au un rol deosebit în diminuarea rezervei semințelor de buruieni iar la plantarea tuberculilor sau a răsadurilor se va avea în vedere ca pe tarlalele respective să nu existe vetre de cuscută ce pot transmite micoplasma. 4.3. Bacteriile fitopatogene Această grupă de organisme fitopatogene a început a fi cercetată din secolul trecut când BURRILL (1881) a studiat arsura merilor, iar E.P. SMITH a pus bazele fitobacteriologiei. Bacteriile sunt organisme heterotrofe, facultativ parazite. STAINIER dă definiția unanim acceptată a bacteriei

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
în diminuarea rezervei semințelor de buruieni iar la plantarea tuberculilor sau a răsadurilor se va avea în vedere ca pe tarlalele respective să nu existe vetre de cuscută ce pot transmite micoplasma. 4.3. Bacteriile fitopatogene Această grupă de organisme fitopatogene a început a fi cercetată din secolul trecut când BURRILL (1881) a studiat arsura merilor, iar E.P. SMITH a pus bazele fitobacteriologiei. Bacteriile sunt organisme heterotrofe, facultativ parazite. STAINIER dă definiția unanim acceptată a bacteriei care "este o celulă procariotă

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
înmulțire (meioză, mitoză) cu material genetic ce se găsește în citoplasmă și se numește nucleoid" Corpul bacteriilor este un dermatoplast alcătuit dintr-o celulă prevăzută cu membrană; nucleul însă nu are o membrană proprie. Morfologia, fiziologia și înmulțirea bacteriilor Bacteriile fitopatogene au, în majoritatea lor formă de bastonaș denumite (bacili), față de celelalte grupe ce pot avea forme sferice de coci, semispirale (vibrioni) sau spiralate (spirili). Bacilii au dimensiuni între 0,6-4 x 0,3-1,2 µm și pot prezenta cili: cele

Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob (2008) [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]