530 matches
-
patogeni secundari, inițial lipsiți de importanță, dar care au găsit un culoar ecologic favorabil, prin dispariția celor principali eliminați de pesticide. Acest efect, în care dispariția unui patogen este urmată de reapariția altuia a fost tratată de către Coaker (1977), iar fiziologul francez Chabousseau (1977 și 1985) a menționat efectul pesticidelor în principal, asupra metabolismului plantelor. El a evidențiat numeroase argumente în sprijinul acestei teze, care au fost sistetizate astfel: plantele sănătoase sunt capabile să reziste atacului agenților patogeni în mod activ
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
este pentru fizician o anumită lungime de unda a luminii, expresie a oscilațiilor electromagnetice. Este deci un atribut fundamental al luminii. Pentru chimist ea reprezintă fie o anumită substanță sau transformările chimice produse în retină ca urmare a excitațiilor cromatice. Fiziologii și psihologii cercetează felul cum acționează culorile asupra vederii și cum sunt prelucrate efectele lor de către simțuri. Alți specialiști analizează efectele culorilor asupra productivității muncii în stimularea vânzării mărfurilor, în metodele pedagogice, în educația estetică generală etc. Omul a deosebit
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
este, oricum, mai simplu. Degajând câteva legi esențiale, ele ar putea înlesni descifrarea învățării specific umane. Au apărut variate moduri de abordare, diferite teorii. 2. Teorii asociaționiste tc "2. Teorii asociaționiste " a. Printre primele cercetări găsim experiențele lui I.P.Pavlov, fiziolog, care, ocupându-se de problemele digestiei, a descoperit reflexele condiționate: „legături temporare între nenumărați stimuli din ambianța animalului, recepționați de receptorii lui, și anumite activități ale organismului”. Aceste legături se formează, spunea el, între un centru senzorial și un centru
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
obiectelor casnice, toate se învață imitând părinții, adulții. Imitația rămâne importantă pe toate treptele învățământului, în cazul învățării senzorio-motorii și nu numai. Pe drept cuvânt, pedagogia subliniază rolul fundamental al exemplului profesorilor Ă în toate privințele. În al doilea rând, fiziologul rus citează cazuri când se formează legături temporare, deși ambii excitanți ce intervin sunt indiferenți (n-au nici o importanță pentru organism). Iată un astfel de experiment. Câinele stă liniștit pe podeaua laboratorului, când deodată se produce o lumină în dreapta sa
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
constatări care confirmă reguli bine cunoscute de pedagogie. Dar explicația sa a rămas la un nivel elementar, fiindcă, deși în învățare se formează legături între centrii nervoși, numărul și complexitatea lor e mult mai mare decât ceea ce a postulat marele fiziolog, la începutul secolului nostru. b. În același timp cu I.P. Pavlov, în Statele Unite, E. Thorndike a început și el cercetări experimentale asupra animalelor. Cei doi savanți n-au știut nimic unul de altul mai mulți ani, deoarece unul publica în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
reflexului condiționat clasic, ci acționează în mod adecvat. Se reproduce acum comportamentul real al animalelor: tigrul nu așteaptă să-i apară antilopa sub nas, ci pleacă la vânătoare, pășește contra vântului etc. Progrese s-au obținut și în Rusia. Un fiziolog a secționat în creierul unui câine doi nervi motori care aveau funcții diferite: unul comanda mișcările unui picior, celălalt, ajungând în faringe, declanșa tusea. Sudând invers cei doi nervi („anastomoză încrucișată”), câinele înțepat în picior începea să tușească, și invers
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nervos central care înregistrează dacă răspunsurile la excitanți sunt sau nu adecvate. Dacă nu sunt, el nu le acceptă și comandă alte încercări. Organul acesta cu funcții de control și reglare l-a denumit „acceptorul acțiunii”. Sintetizând și alte cercetări, fiziologul rus a schițat o schemă mult mai complicată privind reflexul condiționat. Se are în vedere că excitanții nu stimulează un singur centru senzorial, întrucât organismul ține cont de întreaga ambianță. E vorba deci de o „sinteză aferentă”. Apoi animalul înlocuiește
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nimică necum să facă eforturi de memorare. Febra a activat însă engramele formate. Scăzându-i temperatura ea nu și-a mai amintit nimic. Alte argumente sunt cazurile de memorie excepțională, semnalate încă din secolul trecut. În zilele noastre, Al. Luria, fiziolog și psiholog reputat, a examinat cazul unui ziarist capabil să rețină exact fraze lungi în limbi pe care nu le cunoștea, cât și serii formate din multe zeci de cuvinte necunoscute Ă prezentate o singură dată. Memoria de lungă durată
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de unde vin ideile creative. Cu alte cuvinte, dacă am ști ce știe cel care gândește creativ, am putea înțelege cum a apărut ideea nouă. Ca exemplu, să examinăm situația de mai jos, prezentată de DeBono (1968): Timp de mulți ani, fiziologii nu au putut înțelege rostul buclelor largi pe care le fac tuburile subțiri din rinichi: s-a presupus că ele nu au nici un rost și nu sunt altceva decât un vestigiu din evoluția rinichiului. Apoi, într-o bună zi, un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
simplu, un alt exemplu de recunoaștere a unui lucru familiar. Comportamentul inginerului poate fi explicat prin teoriile recunoașterii tiparelor; nu este nevoie de o teorie a creativității pentru a înțelege ceea ce a fost el capabil să facă. Doar de pe poziția fiziologului uluit apare ceva care necesită o explicație în termenii gândirii creative. Astfel, dacă am putea intra în baza de date a celui care gândește creativ, am privi, poate, gândirea creativă ca pe un proces bazat pe aplicarea directă a cunoștințelor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
orientări este cea care asociază noțiunea de elită celei de timp liber. Parabola albinelor și a trântorilor Presupunem că Franța îi pierde subit pe primii săi cincizeci de fizicieni, pe primii săi cincizeci de chimiști, pe primii săi cincizeci de fiziologi, pe primii săi cincizeci de matematicieni, pe primii săi cincizeci de poeți, pe primii săi cincizeci de pictori, pe primii săi cincizeci de sculptori, pe primii săi cincizeci de muzicieni, pe primii săi cincizeci de literați; pe primii săi cincizeci
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
1984), care deschid seria romanelor (Cocoșul de tablă, 1989, Învierea lui Lazăr, 1994, Păcatele lui Dumnezeu, 1995, Liturghia satanică, 1996) și a culegerilor de povestiri printr-o mitologie htonică a unei comunități rurale de regn incert, înfiptă în lut prin fiziologii vegetale, trăind în subteran prin rădăcini și tuberculi și amestecându-se la suprafață cu fauna domestică. Cocoșul de tablă este un roman autobiografic scris la persoana întâi, care narează viața unui copil dintr-un sat din Oltenia, fiu de țărani
LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
-
uniație de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea. La noi au circulat și manuscrise în limba greacă cu un cuprins similar, dar acestea sunt târzii, din secolul al XVIII-lea. În legătură cu ciudatul și singularul Fiziolog copiat de ciubucciul Andonachi Berheceanu, M. Gaster amintea în anul 1888 un manuscris dintre anii 1750-1780 cu Întrebările și răspunsurile lui Panaiot și Azmit. Tot Gaster, peste aproape un deceniu, în Grundriss der Romanischen Philologie (1901), a folosit un codice
INTREBARILE LUI PANAIOT FILOSOFUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287569_a_288898]
-
Efecte insolite se percep în Hatmanul Baltag, „imitațiune după Dickens”, în colocviul eroului cu sinistra nălucă a disperării și a sinuciderii. Textul a fost prelucrat, într-un libret, de I.L. Caragiale și Iacob Negruzzi. Scriitorul încearcă și o literatură de fiziologii în Agatocle Leuștean, Chip din lume și în Două zile la Slănic, unde înrâurirea lui Caragiale este evidentă, îndeosebi în zugrăvirea lui Nae Peruzescu, fante de mahala, arhivar și publicist, fanfaron și incult, folosindu-se de o frazeologie ce trimite
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
carte populară. Inițial acesta a fost numele presupusului autor care ar fi alcătuit prin secolul II d.Hr., în Alexandria (Egipt), o carte de simbolică decodificând „natura” (grecescul physis) făpturilor (animale, plante, pietre, cele patru „elemente” fundamentale). Cu trecerea timpului, Fiziologul a devenit titlul cărții înseși, în care dintre făpturi erau reținute deseori doar animale, de unde și titlul de Bestiar, dat în Evul Mediu. Cercetătorii raționaliști moderni au privit această scriere (răspândită în numeroase variante în toate limbile europene) mai mult
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
clar declinul intelectual”. În anii următori, A.-J. Festugière și B.E. Perry nu se arată mai îngăduitori față de scrierea alcătuită probabil de vreun „om simplu pentru oameni simpli”. Mai înțelegător se dovedește N. Cartojan, care vorbește totuși, în 1929, despre Fiziolog ca despre „tratatul de științe naturale din care s-a hrănit mentalitatea naivă a Evului Mediu”. După război, prin anii ’60, Fiziologul era privit în continuare, în cursurile universitare românești, drept „un manual popular de zoologie cu pilde morale”, „foarte
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
vreun „om simplu pentru oameni simpli”. Mai înțelegător se dovedește N. Cartojan, care vorbește totuși, în 1929, despre Fiziolog ca despre „tratatul de științe naturale din care s-a hrănit mentalitatea naivă a Evului Mediu”. După război, prin anii ’60, Fiziologul era privit în continuare, în cursurile universitare românești, drept „un manual popular de zoologie cu pilde morale”, „foarte elementar și naiv”, unde „învățăturile morale sunt introduse în mod silnic, fără nici o legătură”. Aproape concomitent, în 1968, apăreau lucrări precum cea
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
legătură”. Aproape concomitent, în 1968, apăreau lucrări precum cea a lui Dietrich Schmidtke, Geistliche Tierinterpretation..., unde se operau cu finețe distincțiile necesare între alegorie, fabulă, parabolă, tâlcuire, simbol, semn. Analize atente au demonstrat că de-a lungul Evului Mediu, în ce privește Fiziologul nu interesa opoziția adevărat/neadevărat din perspectiva științelor naturii, ci posibilitatea oferită de însușirile unui animal de a servi drept significans în construirea unei similitudo fie spiritual-teologică, fie moral-didactică. Așa se explică alcătuirea unor istorisiri, astăzi numite „fantastice”, relative la
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
o inventare a valorii simbolice, ci ca o încercare de a o identifica exact acolo unde fusese imprimată de la geneză. Descifrarea valorii de signum al lumii și al făpturilor create a fost însă ținta multor scrieri medievale. Ceea ce șochează în Fiziolog nu este această preocupare, ci imageria bestială, un fel de horror al realității spirituale. Acestei adevărate estetici a urâtului îi poate fi clarificată intenționalitatea numai prin referirea la teoriile lui Pseudo-Dionisie Areopagitul despre încă și mai vechile „comparații contradictorii”, „asemănări
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
fel de horror al realității spirituale. Acestei adevărate estetici a urâtului îi poate fi clarificată intenționalitatea numai prin referirea la teoriile lui Pseudo-Dionisie Areopagitul despre încă și mai vechile „comparații contradictorii”, „asemănări neasemenea”, „figuri nepotrivite (rușinoase)”. Paradoxul înșelător al simbolisticii Fiziologului, aparența de juxtapunere ilogică, de relații asimetrice, de labirint provin nu doar dintr-o căutare voită a „asemănărilor nepotrivite” (căutare pornită din motive similare cu cele invocate de Pseudo-Areopagit pentru descrierea ierarhiei cerești), ci și din eliminarea premeditată a oricăror
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
asemănărilor nepotrivite” (căutare pornită din motive similare cu cele invocate de Pseudo-Areopagit pentru descrierea ierarhiei cerești), ci și din eliminarea premeditată a oricăror clarificări asupra valorilor simbolice ale detaliilor din istorisirile despre animale. Cele mai vechi manuscrise românești (păstrate) incluzând Fiziologul datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de-al XVIII-lea. Anterior au circulat și manuscrise cu text slavon, iar câteva pilde din Fiziolog au fost inserate în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. În
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
ale detaliilor din istorisirile despre animale. Cele mai vechi manuscrise românești (păstrate) incluzând Fiziologul datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de-al XVIII-lea. Anterior au circulat și manuscrise cu text slavon, iar câteva pilde din Fiziolog au fost inserate în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. În artele plastice sunt prezente nu doar animale cu funcție simbolică, ci și scene inspirate din narațiunile Fiziologului. Într-una din primele copii păstrate (cea a ieromonahului Serafim
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
circulat și manuscrise cu text slavon, iar câteva pilde din Fiziolog au fost inserate în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. În artele plastice sunt prezente nu doar animale cu funcție simbolică, ci și scene inspirate din narațiunile Fiziologului. Într-una din primele copii păstrate (cea a ieromonahului Serafim de la Bistrița, îndată după 1700), istorisirile despre animale sunt puse sub semnul apostolului Luca, patronul pictorilor, așezare grăitoare pentru această carte legată deopotrivă de arta cuvântului scris sau rostit și
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
așezare grăitoare pentru această carte legată deopotrivă de arta cuvântului scris sau rostit și de artele figurative. În manuscrisul considerat cel mai vechi, cel al lui Costea Dascălul din Șcheii Brașovului (deceniul ultim al secolului al XVII-lea), pildele din Fiziolog sunt numerotate în continuarea capitolelor din Floarea darurilor (pentru a cărei alcătuire autorul acestei din urmă scrieri chiar apelase la Fiziolog), dovadă că brașoveanul interpreta acest repertoriu drept „carte de înțelepciune”. Așezarea în alte manuscrise alături de hagiografii sau de „cuvinte
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
mai vechi, cel al lui Costea Dascălul din Șcheii Brașovului (deceniul ultim al secolului al XVII-lea), pildele din Fiziolog sunt numerotate în continuarea capitolelor din Floarea darurilor (pentru a cărei alcătuire autorul acestei din urmă scrieri chiar apelase la Fiziolog), dovadă că brașoveanul interpreta acest repertoriu drept „carte de înțelepciune”. Așezarea în alte manuscrise alături de hagiografii sau de „cuvinte” de edificare sugerează întrebuințarea în predici a pildelor din Fiziolog fie ca semnificant pentru realizări spirituale, fie ca ajutor mnemotehnic. Textele
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]