120 matches
-
cât toate zilele. Fii binevenit, zise el bucuros. Privește! spuse arătând spre o bucată de acoperiș care se sprijinea doar în patru șuruburi firave. Ce-ar trebui să văd? Chiar nu înțelegeam. Ce trebuia să văd? Băieți, deschideți trapa! Câțiva flăcăi de lângă el își luară uneltele în mână și începură să-și facă de lucru în jurul celor patru șuruburi. El explică: Am tăiat o bucată de acoperiș și... Dar n-am mai auzit în continuare. Deși buzele i se mișcau, vorbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ascultat directivele lui nea Victor și la întoarcerea de la vărsătoare, ne-a dus pe un câmp la un loc știut dinainte, unde, sub o salcie pletoasă era un fel de groapă largă, cu pământ neted și iarbă grasă. - Ei, acum flăcăi, la odihnă! O să rămâneți aici până vin eu să vă iau. Aveți în sacoșă tot ce vă trebuie, mâncați, de closet n-aveți nevoie, trageți un pui de somn, treaba voastră ... Eu trag o fugă până acasă că am treburi
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
în sat și a început să facă negustorie în crâșmă, iar Meer, om gânditor, cu barba neagră, a prins a face alte speculații. Din acea vreme, Haia își aduce aminte de multe lucruri. Acolo era un sat mare; și veneau flăcăi la crâșmă, flăcăi frumos îmbrăcați și voinici, și petreceau. Ei îi era frică de dânșii și stătea într-un ungher privindu-i. Câte unul o apuca de șuvița de păr de pe frunte, îi zâmbea, și-i dădea o bucățică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a început să facă negustorie în crâșmă, iar Meer, om gânditor, cu barba neagră, a prins a face alte speculații. Din acea vreme, Haia își aduce aminte de multe lucruri. Acolo era un sat mare; și veneau flăcăi la crâșmă, flăcăi frumos îmbrăcați și voinici, și petreceau. Ei îi era frică de dânșii și stătea într-un ungher privindu-i. Câte unul o apuca de șuvița de păr de pe frunte, îi zâmbea, și-i dădea o bucățică de covrig. Atunci îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
or mai fi tunuri pentru niște moșnegi ca noi? ― Apoi dacă voi sunteți moșnegi, atunci ci sî mai zâc di mini? - a intrat în vorbă moș Pavel. ― Ei. Pe matale nu te punem la socoteală - a răspuns Dumitru. ― Aflați voi, flăcăi’ tati’, cî șî eu am făcut armata la artilerii. Doamni, cât am mai împins la tun în timpu’ războiului! Eu eram ochitor. Șî dacî aș fi greșât macar cu o gradațâi, apâi nu era bini di mini. Am fost și
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Oprească timpul care trece, La poarta Domnului vor cere, Și îndurare. Din păpădia mijlocie, Un singur puf ai meritat, Căci restul, vor zbura prin sat, La cele ce mi-au adorat, Iubirea-mi vie. La poarta ta se vor opri, Flăcăi cu caii albi, armură, Dar mulți la tine-n bătătură, Vor vrea atât, doar aventură, Prin păpădii. De-a mea iubire, însetate, Mă vor dori și alte fete. Tu m-ai crezut un nătăflete? Iubirea mea, în amulete Purta-vor
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
la mine: făr-de clop nu-s om!» Încerc să le dau exemplul fetelor - mai rușinoase, : n-ar râde lumea dacă ar ieși pe teren Îmbrobodite și cu comănacul pe cap? «D-apăi muierea-i tot muiere - făr-de rușâne...» era răspunsul. Așa că flăcăii, pardon: ficiorii din sat jucau fotbal, volei, handbal, săreau În Înălțime, aruncau sulița... dar, În afară de picioare, numai cu o mână, cu cealaltă se țineau de pălărie! Merg treburile cum merg, până la campionatul raional - aveam o echipă destul de bună... «Ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
vioi ca de obicei. Văzând pe Toader Strîmbu, strigă din prag înăuntru: ― Haideți, Petrică, nu mai stați, c-a venit și Toderiță! Pe când el cobora în uliță, ieși din cârciumă și Petre, înconjurat de o grămadă de oameni, mai ales flăcăi. În urma lor apăru și Cârciumarul, care trase de mână pe Niculae: ― Bine, băieți, băurăți cât v-a poftit inima și acuma plecați neplătiți? Apoi asta-i treabă de omenie, Nicule?... Adică așa să... Petre îi reteză vorba bațjocoritor: ― Ia vezi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și prestația oamenilor de la SMURD. Cum au reușit să vină în zece minute, nu știu. (Mi s-a șoptit după aia, cârcotește, ca la noi, că „au o bază la Tineretului“. Păi, ce să zic? bine c-o au!) Doi flăcăi ca bradul, îmbrăcați la fix, dotați ca-n filme, cu o trusă etajată cât un geamantan, acționând tăcut, cu o precizie de mecanism bine rulat și pentru care umila noastră catastrofă nu era decât un incident minor, ca un antrenament
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
zale pân- în pământ, Care n-am văzut de când sunt. Și dnia-lui s-o sculat Pe ochi negri s-o spălat, Pletele ș-o pieptănat, La icoane s-o-nchinat, În toiag s-o rezemat Și pe șarga s-o aruncat. Trageți, flăcăi Hăi, hăi, hăi! 295 {EminescuOpVI 296} Ș-o pornit paisprezece pluguri Ca să are șesurile, Dealurile și piscurile Și să samene grâu de vară Și secară Pân în sară Să răsară. Și era grîu-n spic ca vrabia, În grăunte ca mazărea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Dar curva de moară Când a văzut atâtea cară, Cu povoară A pus coada pe spinare Ș-a plecat la lunca mare- Lunca mare Frunză n'are, Lunca mică Frunza-i pică, Tot în patru se despică. Ia mai trageți flăcăi, Hăi, hăi! Dar morărița meșterița O luat o mână de tărâțe, Și tot pru! pru! pru!, moara mea, Pîn-a pus mâna pe ea. Ș-o luat-o de obstast Ș-a dat-o la morăraș. Dar morariu meșter bun (... barba
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lui în c... ) I-o turnat un maiu la șăle Ș-o așezat-o pe măsele, Ș-o suduit-o de lumină Să dea bine la făină, Dar nu curgea făină, Ci curgea mărgăritari Ca la boerii cei mari. Trageți flăcăi, Hăi, hăi! Da țiganul de la moară Hătu-l-o'n c... mamă cioară, Cu ochii boldiți Cu luleaua-n dinți, Mucii îi curgea Luleaua-i stingea, O adus o iapă șargă, 296 {EminescuOpVI 297} Din picioare bătea, Din nas sforăia, Cu nările
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Până când, într-o zi, Fu rândul lui Nică, Pe Bălan a se sui, Dar el murea de frică. Ușa încetișor scârțâi, Sosi un elev de-afară; Nică spre ușă o zbughi Și spre casă parcă zboară. În spatele lui deodat’, Doi flăcăi urma-i luară, Nică tare s-a speriat, De frică era să moară. Nică fugea, fugea, fugea, Fugea mâncând pământul, Băieți și ei alergau, Alergau ca vântul. Lângă un păpușoi s-a pus, La țărâna lui Nic-a stat, Până când flăcăii
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
voiau să cunoască peripețiile prin care au trecut unii marinari în profunzimea oceanelor spre a descoperi popoare necunoscute până atunci europenilor... Legalitatea s‐ a ocupat cu interes și de uniformele elevilor de la Școala normală: „Toți cunosc cum acești elev i, flăcăi prin etatea lor, purtând cămașe peste izmene încât c ând îi priveai îți făceau impresia unor țărani de carnaval, ceea ce provoca râsul și dezgustul publicului. Ei bine, azi grație inițiativei domnului Radoveanu, directorul Școlii normale, elevii au lăsat costumul primitiv
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
uite lumea la ele ca la fîntînă. înainte de a se duce fata la joc, să spele oglinda, și cu apa aceea să se spele ea, zicînd: „Cum nu poate nimenea să se gătească fără oglindă, așa să nu poată nici flăcăii juca făr’ de mine.“ Fetele care vor să placă se împodobesc cu flori, dar, rupînd ele florile, nicicînd nu le pun imediat la brîu sau sîn, ci le trag peste foc sau flacăra unei lumini, crezînd că apoi vor fi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înainte de răsăritul soarelui, fata care merge să se spele la un izvor să se spele din partea din care răsare soarele și să zică: „După cum așteaptă oamenii ca să răsară soarele, așa să mă aștepte și să mă dorească și pe mine flăcăii.“ Fetele fură strune de la scripcă și le leagă la mînă, ca să fie așa iu bite cum îi iubit tonul strunelor. Cînd vine popa cu căldărușa la Bobotează, fetele mari iau mărgelele de la gît și le pun în pragul ușii, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rămas fermecată de ceea ce a văzut aici, așa că a hotărât de una singură să rămână pe aceste meleaguri în mijloc de pădure. Vestea că o frumoasă prințesă, de neam ales, locuiește în pădurea Măgurii s-a răspândit iute până departe. Flăcăi de pe toate meleagurile au venit în căutarea ei, cu gând s-o ieie de nevastă, dar nimeni n-a găsit-o și nici n-a văzut-o cum arăta la față, în carne și oase. Dar totul a fost zadarnic
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
sunt bucăți rupte din viața poporului moldovenesc. Soacra și nurorile ei, Stan Pățitul, Badea Ipate etc. Sunt oameni vii, țărani din Humulești, țărani din plasa Muntelui din județul Neamț. Și vestiții năzdrăvani Ochilă, Flămânzilă și Păsări-Lăți-Lungilă, și Gerilă și Setilă sunt flăcăi șugubeți și „ai dracului-, ca și dascălii Mogorogea, Trăsnea și ceilalți din Amintiri, numai cât tratați epic. Și chiar capra și iezii ei nu-s decât megieși ai feciorului lui Ștefan a Petrei, o biată văduvă cu trei copii. Puneți
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de boi Înco roată măi flăcăi Hăi, hăi De veți trăi și vom meni Și la anul vom veni Și atunci să vă găsim Cu holde bune și bogate Coșarele înfundate Cu grâu și cu popușoi Ia opriți pe loc flăcăi La anul și la mulți ani Aho Conpus de Vasile I. Plugar Hârsova Vaslui”. h. Cum a „câștigat” la Vaslui alegerile din noiembrie ’46, Blocul Partidelor Democrate Organizat sub imensa presiune a celor peste 600.000 de militari sovietici ce
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
o nevastă care să-i facă cinste. Maria Lupului, născută Suciu, venise aici din Călnaci. Era fata lui Neculai de la Poartă și nu era deloc cheie de biserică. Rea de muscă, de felul ei și iubăreață foc, prefera mai ales flăcăii mai tineri și bărbați feroce. Unul Bocuțu din Zăpode, bărbat tânăr și arătos, este prins de soțul Încornorat În patul conjugal, cade răpus Într-o zi de iarnă, Împușcat de soțul cu nume de Lup. Deși nu a fost Împușcat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Satul Își tocmea păstori Încă din timpul iernii. Doar cei mai mici dintre copii aveau de păzit cârlanii, după ce se Încheia anul școlar. De multe ori mulți dintre ei Îl Încheiau mai repede. Bărbații care erau mai În putere și flăcăii mai lucrau și la plute. De fapt, se spunea așa la munca de transport a buștenilor la Fabrica de Cherestea. Denumirea de plutărit se păstrase din bătrâni, când lemnele, după ce erau aduse la apa Mureșului, se făceau plute și erau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
câte o babă, mai auzi clopotele bisericii. ... Dar ... ce frumos cântă tot felul de păsări și în special privighetoarea ... Ce năvalnic sar emoțiile când pășești pe prispa satului; apare instantaneu lumea copilăriei cu oamenii de odinioară, cu țâncii, adolescenții, sau flăcăii care eram antrenați într-o imensă devenire a naturii înseși dar mai ales a personalității noastre. Aveam vise ... dar „folclorice”; avem dorințe greu de exprimat, aveam chemări și către frumoasa vecinului dar și către lumea necunoscută, aia ... de la tren, în
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
iarnă. E rost să se taie între ei. — Să așteptăm să vedem și minunea asta. — Minunile trebuie ajutate, măria ta. Vătaful vorbea într-un fel repezit mâncând de multe ori vocalele și cum discuția lor se făcea în șoaptă în timp ce flăcăii din ceata cealaltă dansau stăpâniți de ritmul lăutarilor, vodă își încorda toată luarea aminte ca să priceapă tot. N-am știut că ești vătaf de călușari. — Eh, ce nu face omul ca să poată să colinde timp de o lună toate coclaurile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
10: Și din brazdele mănoase se ridică sfânt belșugul Pe vâlcele arcuite de la margini de izvoare Pasc În iarba de mătase mii de turme de mioare; Recitator 11: La cosit, la plug, la sapă sau la seceriș de grâu Vezi flăcăi cu spete late, cu mijlocul strâns În brâu Recitator 12: Sărbătorile de-a rândul pretutindeni joacă hora Și-o blândețe fără margini vezi În ochii tuturora! Cor vorbit: Astfel, de-ai veni pe-aici vreodată și-ai voi apoi să
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
cicluri care concordă celor patru anotimpuri: obiceiuri de primăvară, de vară, de toamnă și de iarnă, aceste din urmă fiind deosebit de vaste, pe întreg teritoriul folcloristic, încărcate de semnificații și simboluri pentru cultura noastră populară. Conform tradiției după lăsarea secului, flăcăii din comună, ce vor îmbrăca costumele căiuțiilor, al caprei, caută și împacă muzicanți Îlăutariă care îi vor însoți la parada mascaților, desfășurată inițial în fața mulțimii adunate în centrul satului în ultima zi a anului, apoi se transferă pe la casele gospodarilor
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]