3,215 matches
-
era primitoare, un apartament mare, cu trei camere, cu niște paturi în care încăpeau lejer trei persoane și care după un foc bun în șemineu, a devenit foarte călduros și prietenos. În noua noastră reședință temporară ne aștepta Andrei, un flăcău în toată firea, de 13 ani, cu părul negru, ondulat, lăsat în plete, venit între timp de la școală. Deja știa să vorbească bine atât norvegiana cât și engleza, fiind stabiliți în Kristiansund încă din august, anul trecut. Am uitat de
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418110191.html [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
Mi-au venit în minte, aduse de un gând răzleț, următoarele versuri despre demnitate scrise în urmă cu peste o sută de ani: . Din zei de-am fi scoborâtori, C-o moarte tot suntem datori! Totuna e dac-ai murit Flăcău ori moș îngârbovit; Dar nu-i totuna leu să mori Ori câine-nlănțuit. ( G Coșbuc - Decebal către popor ) Acest mesaj a lui Decebal, regele dacilor m-a purtat fulgerător pe tunelul istoriei, și scanner-ul memoriei căuta, căuta acea rugăciune a
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_in_eternitate_elena_armenescu_1358189076.html [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
ei se dădură lângă gard și-și scoseseră puțele lor mici să urineze. N-aveau pantaloni, erau îmbrăcați în cămăși albe, largi, probabil din ciolofibră sau din americă, care le-atârnau până la călcâie. -Bă, veni un vecin la mine, un flăcău care a făcut războiul, care trăsese cu coada ochiului în căruță, ia privește și tu ce-i în șușleț! Mă dădui mai aproape de căruță și privii pe sub coada ochiului. -E o fată, zise ăla, să fiu al dracului dac-am
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
a lăsat în viață,să pot intra și eu în apă Prutului...în sfântă zi de 6 mai a anului 991! Ce dacă erau picerele cam betege,răsuflarea mai grea, bătrânețile mai dureroase!Doar inima îmi era că a unui flăcău care se ducea că vântul la dragă lui.... Mi-am mai alinat dorul după ciutura fântânii...! Da nu am putut pune piciorul pe pământul meu drag! Am sărutat și eu florile și le-am aruncat în apă Prutului...cu gândul
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1476506410.html [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
este una foarte idilică, sau așa a rămas în memoria autoarei, deși izbucnise războiul din Coreea, deși abia se terminase al doilea război mondial, deși traversase o perioadă de secetă și foamete cumplită, deși era noroi pe ulițe din pricina căruia, flăcăii erau siliți să meargă pe catalige! E o lume veche care se înfățișează ochilor noștri, cu toate aspectele sale bune și rele. Vizita în primul oraș apropiat a autoarei constituie, fără doar și poate cea mai mare aventură a copilăriei
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_celor_patru_maini_cronica_literara_la_cartea_melania_cuc_si_menut_maximinian_cartea_cu_coperti_de_sticla_c.html [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
Se adună azi la porți tot românul de cu zori Cu mănunchi de crizanteme și cu alte multe flori, Depănând povești din viața României iubitoare Au uitat de-orice necaz, azi e zi de sărbătoare. Caii tropăie-n grădini cu flăcăi frumoși călare Asta-i sfânta Românie, țară dulce, roditoare, Steagul flutură în vânt glorios.- Privește-n zare! Cerul scrie un poem...România lângă soare. La multi ani România și români de pretutindeni. Sursă foto- internet Referință Bibliografică: ODĂ ROMĂNIEI / Ana
ODĂ ROMĂNIEI de ANA PODARU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_podaru_1480603768.html [Corola-blog/BlogPost/370507_a_371836]
-
92) Toți Munții noștri poartă în pântecele lor, plămada sfintelor și mucenicelor Altare. Toate câmpiile noastre poartă în sânurile lor busuiocul sfintelor moaște ale biruitorilor daci. Toate văile și vâlcelele noastre și-au țesut covoarele verzi din vinul jertfei falnicilor flăcăi ai Neamului. Toate Apele creației, poartă în scutecele lor cristaline, șoaptele și murmurul Doinelor nepieritoare. În clopotul inimii Mariei dangăne tot plânsul, întreaga sărăcia, nefasta urgie, rușinoasa înstrăinare, zborul frânt al nădejdii, norul lăcustelor pustiitoare, prăpădul păgân, care clocotește în
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
I-a plăcut vocea plină de culoare, frazarea inteligentă, sinceritatea simțirii, dar i-a surprins mai ales stilul autentic al cântecului popular, proaspăt și nealterat, ca un fruct cules de-a dreptul de pe ramura lui. „Strigă în horă ca un flăcău din Țara Oașului, mi-a șoptit la ureche. E, într-adevăr uimitoare! Transilvăneancă? m-a întrebat. Nu, i-am răspuns râzând. E dintr-o mahala a Bucureștilor. E la ea acasă în toată țara, ca orice artist adevărat. Mi-ar
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
din 24 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Prin sate și azi, se mai păstrează, încă, tradiții și obiceiuri rămase din străbuni, iar o sărbatoare cu simbolistică adâncă, îngemănează anotimpurile-succesiuni. Datini multe se primeneau la sat odată, când în poiană fete, flăcăi se-ntâlneau, horele cu strigături se-ncingeau-ndată și doar, prin lăsarea serii se domoleau. Iar când Făurar se-apropie de sfârșite, e Dragobetele sau ,,Cap de primăvară'', păsările pădurii prin triluri-s ademenite și se-mperechează chiar, de-i frig
DRAGOBETELE ( SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI) de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1487918339.html [Corola-blog/BlogPost/385092_a_386421]
-
de-i frig afară. Gătiți în straie tradiționale, băieți și fete merg la pădure să culeagă primele flori, gingășii ghiocei și brândușele amorțite, căci primăverii îi sunt cei dintâi, vestitori. Dragobete- zeul iubirii, din ere străvechi, întruchipat într-n chipeș, flăcău, iubareț seduce tot ce-i iese-n cale, ca un deochi, și-apoi sărută fetele ce-l cred un drumeț. Dragobetele-i ziua când triumfă iubirea, e simbolul dragostei supreme, la români, iar datinile și tradițiile au însăși, menirea, să arate
DRAGOBETELE ( SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI) de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1487918339.html [Corola-blog/BlogPost/385092_a_386421]
-
pentru volume egală cu un metru cub, întrebuințată la măsurarea lemnelor așezate în stive.] ghi lemni pintru care chi tocmeșchi, ca sâ-l cumpiri ghin păduri. - Ghini, Ghini, mai grăim noi măi Gligor, ghispri treaba asta, reveni el cu discuția la flăcău. Tu sâ-mi spui cam pi când ț-ai dori să chie căsătoria, cu fata mai ghiscut eu acasâ, ăista-i treaba noastrâ, a me șâ a mumă-si. - Dapâi nea Vasâli dacâ stau șâ mă gânghesc, cu cât îi mai apropiatâ
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
șirag Pe sânii de fecioara... Obrajii....câmp de maci aprinși Și gură....primăvară... Trupul de viespe se ascunde În falduri și dantele... Bat picioarele pe câmp Strânse în obiele... Iar când noaptea peste șatra Îmbracă totu-n stele... Sunt toți flăcăii-n jurul ei Mânați de gânduri rele... Toți o iubesc cu foc, dar ei Nu-i pasă nici de fel... Ea s-a născut și a crescut, Și va trăi doar pentru "EL" Feciorul ei cu păr bălai ... Citește mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ada_segal/canal [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
munți și valuri...Joacă galbenii șiragPe sânii de fecioara...Obrajii....câmp de maci aprinșiși gură....primăvară...Trupul de viespe se ascundeîn falduri și dantele...Bat picioarele pe câmpStrânse în obiele...Iar cand noaptea peste șatrăîmbracă totu-n stele...Sunt toți flăcăii-n jurul eiMânați de gânduri rele...Toți o iubesc cu foc, dar eiNu-i pasă nici de fel...Ea s-a născut și a crescut,Si va trăi doar pentru "EL"Feciorul ei cu păr bălai... XV. ÎMPLETITURI DE CONDEI
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ada_segal/canal [Corola-blog/BlogPost/379613_a_380942]
-
de săruturi. Urcându-se deasupra lui Mircea își permise, în răgazul dintre două sărutări, să-i studieze construcția atletică, în bătaia lunii prin fereastră și a luminii slabe de la veioza ce abia sclipea sub abajurul mat. Avea un corp perfect flăcăul, musculos, mâini păroase, bicepși frumos conturați, nasul drept și lung, maxilarul puternic, iar pe fața sa se citea virilitatea bărbatului tânăr și sportiv. Pozițiile lor se succedeau continuu, când bărbatul era între șoldurile fetei, când fata încerca tăria virilității masculine
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425974717.html [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
agale degetele pe tot corpul ei, până a ajuns cu ele în dreptul triunghiului umezit de dorințe și înfierbântări, unde, cu mângâieri ușoare peste ridicătura de deasupra petecuțului șaten, făcea ca tensiunea în corpul fetei să crească și mai tare, când flăcăul în mișcarea dinamică a celor două corpuri, ce tot încercau să-și armonizeze ritmul, se juca cu vârful degetelor în umezeala călduță. Sfârcurile fetei erau ca niște coloane mândre și tentante, de aceea el le devora cu buzele și le
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425974717.html [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
și răbdarea necesară s-o facă. Implozia se declanșă cu toată intensitatea de care era capabilă, în cavitatea ascunsă de finețea mătăsoasă, devastată de lichidul ce inunda în zvâcniri cutremurătoare fierbințeala locașului așa de primitor și atât de frământat de flăcău, ascuns între șoldurile frumos proporționate ale tinerei sale iubite. - Ai fost fantastic, Mircea! Mulțumesc, armăsarule! Ah, vino să te sărut dulce! Cât de mult te iubesc, spuse a nu știu câta oară. A fost nemaipomenit de plăcut. Ce zici, după
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425974717.html [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
din FLUIERUL piciorului sau din GURA sobei...Dar ce culme ar fi să pui o cojoacă țărănească pe UMERII dealului, să tunzi PĂRUL din livadă, să vorbești o LIMBĂ de pământ,să mănânci MĂRUL discordiei sau MĂRUL lui Adam? Niciun flăcău nu s-ar însura cu FATA morgana,să-și facă și el, ca omul, o FAMILIE de cuvinte.Doamne ferește să auzi că un țăran ar vrea să are um CÂMP magnetic,sau să-și aprindă becul din dormitor la un
CE NOROC! de JANET NICĂ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_noroc_.html [Corola-blog/BlogPost/356992_a_358321]
-
vedeau feciorii, care și la ce se pricepe fiecare dintre fetele prezente. Fiecare fecior avea numele scris pe trei țăruși: pe unul scria țuică, pe altul, vinși pe al treilea, bere. Cei trei țăruși reprezentau nota de plată pentru fiecare flăcău, acolo însemna ce și cât a băut, iar plata se făcea de Sfântul Ion, când se terminau sărbătorile... „Spiritul Crăciunului, atmosfera aceea de sărbătoare de la Sebeșul de Sus, cu obiceiurile și tradițiile sale, mirosul îmbietor de sarmale, cârnați afumați și
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
În tradiția populară se zice că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare; - Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare. Se crede că teiul ferește gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor și de aceea flăcăii le aduc din păduri după care se sfințesc la Biserică, iar credincioșii le iau acasă și le pun la icoane; - Tinerii și tinerele ce urmeaza sa se casatoareasca împletesc coronițe din spice de grâu și flori de câmp pe care
RUSALII 2014 Superstiţii şi obiceiuri de RUSALII by http://uzp.org.ro/rusalii-2014-superstitii-si-obiceiuri-de-rusalii/ [Corola-blog/BlogPost/93124_a_94416]
-
alb cu pietre rare Și un brâu roșu i-a cusut Cu perle sclipitoare. Pe cât creștea de frumușel, Înalt și lat în spate, Și straiele creșteau pe el Ca neaua de curate. Și peste ani din an în an, Frumos flăcău crescuse, Înalt ca trunchiul de castan Și mândru se făcuse. Cu ochii verzi, păr mătăsos Ca de tăciune negru, Cu mustăcioară de-abanos, Era frumos de-a-ntregul. Din glas și fluieraș cântând Înduioșa amarul Cu mierea vorbei și având Sărut
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Navalnciul_poem_dupa_lg_romeo_tarhon_1361971923.html [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
Acasa > Manuscris > Foileton > TELEVIZORUL REPARAT. Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1596 din 15 mai 2015 Toate Articolele Autorului Am fost și eu tânăr. Chiar căsătorit cu doi flăcăi care astăzi sunt ingineri la casa lor și mi-au făcut nepoți. Dar Dumnezeu a fost sever cu mine chemând la el soția mea dragă prea devreme. Aveam puțin peste 40 când am pierdut-o. Puteam să-mi refac viața
TELEVIZORUL REPARAT. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431674591.html [Corola-blog/BlogPost/370393_a_371722]
-
nu a reușit. Poate, din două, reușesc eu să fac unul bun. Am acceptat stabilind vizita pentru sâmbătă când aveam program scurtat. Sâmbăta pe la unu am plecat împreună de la serviciu. Acasă o aștepta mămica ei care ne-a servit masa. Flăcăul căpătase permisiunea să viziteze pe tătic spre a mai discuta despre noul calculator atotpotent. După masă m-a condus în cămăruța de mansardă care servea drept cameră de oaspeți. Pe o masă erau cele două televizoare. În cameră era sufocant
TELEVIZORUL REPARAT. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431674591.html [Corola-blog/BlogPost/370393_a_371722]
-
ce te pot ajuta? Dar dă-mi voie să-ți prezint logodnica. Roșie ca focul Anica se prezentă. Era șocată de noul epitet folosit de Ionel. Încă nu avea glas așa că și-a șoptit doar numele și atât tot! Ambii flăcăi au zâmbit pe sub mustață și și-au continuat conversația întreruptă de prezentare. - Ionele salvează-mă! - Ai probleme cu Mira? - De fapt cu familia ei. Unde putem sta de vorbă? - Păi ieșim în larg pe iaht. - Bună ideea. Ne putem îmbarca
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-3- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430204056.html [Corola-blog/BlogPost/366211_a_367540]
-
spus slujbașii că n-ai somn și umbli noaptea! - Boierule, mă dor mădularele și le mai dezmorțesc din când în când prin ogradă! - Bine, bine, dar pe ziduri ce cauți? Cum reușești să urci acolo unde și cei mai vânjoși flăcăi se tem să se cațere? Dacă aluneci și cazi? - Sunt crescută în muncă, boierule! Sunt învățată să colind câmpurile ca să-mi dezmorțesc picioarele! - Eu nu te țin închisă. Ești liberă să te plimbi pe unde dorești. Dacă vrei, îți pun
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1423317262.html [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
erau produs autohton care nu costa prea mult, mâna de lucru fiind ieftină. Acum magazinele oferă minunate cuie de oțel, nichelate, frumos ambalate, dar produse în străinătate, pe care ai noștri le plătesc cu bani grei. Și mai vin... tot flăcăii care ni le vând sa se amestece în politica internă, dându-ne sfaturi „bune” care să le aducă tot lor foloase. Întotdeauna razboaiele, haosul și dominația au umplut doar buzunarele speculanților. Îmi pun intrebarea, de ce o fi câștigat din nou
MEMORIA PENIŢEI (2) – CINE TRAGE SFORILE? de GEORGE ROCA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_2_c_george_roca_1356866264.html [Corola-blog/BlogPost/359110_a_360439]