180 matches
-
drăceasca și ce mișcări lascive, Pe langă Ciocciolina maestre sunt și dive Nedomolite fiare cu poftele canine Mi-am zis plin de-ncântare: -Aici este de mine! Dar timpul simt că trece și frate-miu la dracu, Mai multe, măi flămânde.Astea îmi pun capacul! Și-ncep de la o vreme să strig dup-ajutor Dar toți bărbații frate stăteau într-un cuptor. Și dârdâiau de frig și-urlau că vai de ei, Veniți în ajutor, oh voi fârtații mei. Dar frații
FANTEZIE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371203_a_372532]
-
alții”. Dumnezeu continuă modelarea. O trimite și la Casa Speranței din Constanța. Copiii bolnavi de SIDA au și ei nevoie de dragoste. Ea le-o oferă. Își petrece și acolo mult din timpul tinereții. Câtă suferință ! Atâtea ființe neajutorate sunt flămânde după bunătate. Duhul Sfânt însă știe să producă această roadă în sufletul Ligiei, așa cum spune ea însăși: “ Eu cred că în acest timp Dumnezeu m-a pregătit de fapt pentru ce va urma să fie în viața mea. N-am
LIGIA NICHESCU de LIDIA ILIESI în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344926_a_346255]
-
văd măcar o dată-n viață/ cum ar putea să guste/ veșnicia.”, Spovedania lui Flory) și se „proiectează” într-o viziune la Cina cea de Taină, între „pescarii aleși”, îndrăznind să cerșească lui Iisus „o fărămătură” din pâinea frântă și pentru „flămânda și sărăcuța de afară” (Epicleză). Și încă mai dinapoi, din miezul genetic al omului, acesta este înscris pe trasul liturgic - oricât s-ar rătăci în uitare - și este chemat să repete Marea Dramă și Jertfă a Fiului. În pofida celor ale
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
gustul tău de fruct abia în pârg iar patima prin pori cât se prelinge eu obosesc de-atâta dor și sârg vântul e vânt și pleacă să colinde iar eu adăst în urma lui cuprins de sațul de a fi oprit flămânde miros și gust din care m-am aprins *** nu-ți fie teamă, borangicul ... nu-ți fie teamă, borangicul din ia spumă de pe tine să-l smulgi, iar sânii și buricul, să-i lași novici pe mâini străine dă-ți sânii
IUBIREA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377848_a_379177]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > DE-A-NDOASELEA Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1628 din 16 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Setos... Tu mă vei căuta în miez de noapte Să faci din inocenta mea iubire; Flămândă... Vreau sa faci din ea trăire, Când vei sorbi sărutul meu din șoapte... Voi colora ochiade printre rânduri Solare, selenare-n panta rei Găsite Între rătăcite gânduri. Vei face serenade din dorințe Când ochii mei îi va privi Pe-ai
DE-A-NDOASELEA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374803_a_376132]
-
Și verile și iernile rotindu-se în jur în groaznicul adînc 36, Enion, oarbă și de ani încovoiata, plîngea pe vîntul pustiit: "De ce strígă Corbul și nimeni de el n-are milă? De ce cad Vrabia și cu Prihorul în iarna flămînda? Neputincioase, tremurînd stau ele pe tufe desfrunzite sau friguroase pietre 440 De căutarea hranei ostenite prin pustiirea de zăpadă, Cu inimioara rece, si cu limbuta mistuita care cîndva în bucurie fără griji Dăruia cîntece de mulțumire unduitoarelor cîmpuri de grîne
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
durere. Bolnave-n cruntă suferință, plutind pe vînt, Se aplecară-n jos către adîncuri două nări, Si o a cincea vîrstă se-ncheié și-o groaznică durere. Bolnavă-n cruntă suferință, năuntrul coastelor umplute-n jur cu aer, 240 O peșteră flămînda, rîvnitoare. De-aici gîtleju-i se nalta Croit aidoma unui canal; apoi, precum o roșie văpaie, o limbă-a foamei Și a setei se ivi, si o a șasea vîrstă se-ncheié, de groaznică durere. Turbat și-înăbușit de chin, el brațul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Acvila cea aprigă, acum cu penele-amorțite-n frig, Cîndva aidoma splendorii soarelui, acum lăsate-n jos pe noapte friguroasa, Plutește în înalt cu áripi frînte, privind cu Lacom Ochi Pînă ce Omul părăsi-va-un trup ce stricăciunii e supus; ea, flămînda, cum geme îl aude, 520 Și-acuma vajnicele-i gheare și le-înfige-n stîncă ascuțită, Și-acum greul văzduh cu uriașele-i arípi îl bate. Alături zace Leul mort, și-n pîntecele sale viermi La moartea-i se-ospătează pînă ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
BOCȘA, Nicolae (26.XI.1905, Flămânda, azi Jiana, j. Mehedinți - ?), poet. Este fiul Elenei și al lui Constantin Bocșa. După clasele primare (1912-1917), absolvite la Flămânda, B. urmează din 1919 Școala Normală în Turnu Severin. În septembrie 1925 revine ca „lucrător” în comuna natală, iar după
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
BOCȘA, Nicolae (26.XI.1905, Flămânda, azi Jiana, j. Mehedinți - ?), poet. Este fiul Elenei și al lui Constantin Bocșa. După clasele primare (1912-1917), absolvite la Flămânda, B. urmează din 1919 Școala Normală în Turnu Severin. În septembrie 1925 revine ca „lucrător” în comuna natală, iar după definitivat se transferă la Cioroboreni, tot în județul Mehedinți, unde funcționează ca învățător până în 1965, când se pensionează. Își publică
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
mănăstirile lor, private, ale lor sau ale familiilor lor259 ori în alte lăcașuri de reculegere. Mănăstirile particulare - domnești sau boierești Bistrița Craioveștilor, Brâncovenii a acelorași, Stăneștii a marelui postelnic Gruia, Călinul Buzeștilor, Comana lui Radu Șerban, pe atunci doar paharnic, Flămânda Rudenilor, Polovracii marelui postelnic Dancu Pârâvanu etc.), veritabil fenomen istoric românesc de sursă bizantină 260, subordonate dreptului cutumiar și putând fi lăsate moștenire, le ofereau adăpost. Este posibil ca monahul Nicodim - în viața lumească marele vornic Nistor Ureche - să fi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
locaș zidit de el. După cum, la fel, cu destule decenii înainte, marele vistier Eremia - cel care uneltise, în 1523, contra lui Ștefăniță Vodă - să-și fi găsit liniștea, sub numele de Evloghie, la mănăstirea sa din Sălăgeni. Rudenii înălțaseră Mănăstirea Flămânda. Poate acolo s-a retras - devenind Theofil monahul - paharnicul Teodosie, fiul marelui logofăt și cronicar al lui Mihai Viteazul, Teodosie Rudeanu. Despre alt Rudeanu, Tudor, fratele cronicarului, știm cu siguranță că a îmbrăcat rasa de călugăr, numindu-se Teofil, la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Pano (Pană), om de credință al lui Simion Movilă, și-a găsit mormântul la Mănăstirea bucureșteană Sfânta Ecaterina, căreia i se zice și „mănăstirea lui Pană vistiernicul”; cronicarul lui Mihai Viteazul, marele logofăt Teodosie Rudeanu, a fost îngropat la Mănăstirea Flămânda (la 28 mai 1621), ctitoria sa; marele vistier Stoichiță, apropiat al lui Radu Șerban, a ridicat o mănăstire la Strâmba, satul său, și a fost înmormântat acolo; Ștefan din Cioroiași, mare ban al Craiovei (rang dat de Alexandru al II
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
găsit ducând gânduri brumate, purtate în noi de milenii. Idei neuitate zburdau de fericire nepământeană spărgându-se în spume! Scrâșnea afânat Verde Împărat! În magazinul de abțibilduri se vindeau la solduri iubiri veșnic noi aflate la concurență cu însetatele buze, flămânde de-atâtea bunătăți, dornice de mulțumiri ricoșate în timp! Elipsele cu centrele asimetrice, intersectate pe nicăieri se zbăteau îndrăcite prin grădina împărătesei în ținută prea elegantă. În infinitul ușor depărtat și-n opoziție continuă ai pus la copt acoperind prăpăstiile
Dans haotic by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83734_a_85059]
-
de i s-o rupt carnea de pe umăr așa de rău?” „Nu știu, mamă Irinuță. Poate.. l-o lovit cineva cu toporu’ sau cu baltagu’ pe la spate, că altfel...” „Petruță, du-te și vezi de cai și vite. Or fi flămânde și însetate”... Trecuse deja de nămiază și lotrul n-a dat nici un semn de viață. Răsufla din ce în ce mai anevoie. Vinețeala se întindea văzând cu ochii. Hangița plângea mocnit, frecându-i fruntea și mâna sănătoasă... Privea la chipul lui, care încet-încet devenea
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
și hai la dans! Săracul era cam perplex, iar ritmul fiind extrem de dinamic am început să țopăim până la extenuare - pentru el, pentru mine nu! Am avut tot felul de parteneri în acea seară, iar o prietenă, văzându-mă atât de flămândă de dans, mi-a oferit, cu destulă reticență, să-l încerc pe soțul ei. Am acceptat râzând, convinsă că va fi un eșec total, când colo, partenerul s-a dovedit un dansator emerit. Ajunsă acasă la patru dimineața, după o
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
și hai la dans! Săracul era cam perplex, iar ritmul fiind extrem de dinamic am început să țopăim până la extenuare - pentru el, pentru mine nu! Am avut tot felul de parteneri în acea seară, iar o prietenă, văzându-mă atât de flămândă de dans, mi-a oferit, cu destulă reticență, să-l încerc pe soțul ei. Am acceptat râzând, convinsă că va fi un eșec total, când colo, partenerul s-a dovedit un dansator emerit. Ajunsă acasă la patru dimineața, după o
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
unui glas divin. Se vede că e din prima perioadă a creației sale. Nici măcar nu știu dacă rechinii au urechi. Oricum, Baby Îmi amintește mereu de un rechin. Doar că ea caută să prindă bârfa după care e atât de flămândă. Mi-am terminat punch-ul. Cel puțin, de data asta eram pregătită. — Mai târziu mergem la cină, În oraș, spuse Baby, fluturându-și mâna Într-unul dintre gesturile ei largi. Neapărat trebuie să vii și tu, Sam. Am presupus că evenimentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
fost să fie așa. Atunci de ce simt eu că depinde de noi, întreabă ea, înfricoșându-mă cu încrederea ei, iar eu încuviințez, bine, dacă așa simți tu, dar lasă-mă, cel puțin, să îți aduc ceva de mâncare, sigur ești flămândă, însă ea spune, nu mănânc până nu se face tati bine, privesc în jurul meu cu disperare, nu mai știu ce să spun, nu mai știu ce să fac, numai să sper că timpul va trece mai repede, îl așteptăm, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
un ceas. Trecură prin Ruginoasa, prin Bîrlogu, prin Babaroaga, prin Gliganu. Pe când alergau acum spre Lespezi, văzură de departe un cârd de ciori, poate câteva sute, de-a curmezișul șoselei, o împroșcătură de cerneală pe o colosală coală de hârtie. Flămânde și obraznice, ciorile numai când sania era să dea peste ele zbucniră brusc de pe pământ cu zgomotos fâlfâit de aripi și croncăneli. Iapa înaintașă, într-un acces de spaimă, făcu o săritură în dreapta să se ferească parcă de primejdie, în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
un moment doar lacome copile. Bineînțeles, s au grăbit a-mi da în primul rând detalii ce se știu de la doamna general Averescu, despre trecerea Dunării : aceasta s-a făcut pe un drum construit chiar de noi prin lunca de la Flămânda (cam mlăști noasă), trupele noastre trecând în bărci și pontoane. Podul pare să se fi terminat, numai că, după câte se aud, ne-ar cam fi bombardat, noi, ca de obicei, ducând lipsă de aeroplane... însă, ascultând, m-a izbit
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
acum veniți la mine - femei cu mâinile și picioarele catifelate ca ale unor regine, femei cu mult mai multe oale și străchini decât aveți nevoie, femei atât de protejate pe patul de la ușă și așa de slobode la gură. Veniți flămânde după povestea care s-a pierdut. Implorați cuvintele să umple marea tăcere care m-a înghițit pe mine, pe mamele mele și pe mamele mamelor mele. Aș vrea să am mai multe de spus despre bunicile mele. E teribil cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
superbe perechi de flori. Fiecare - cu gândurile sale. De unde să știe, ei, că, gândurile le erau identice? Ei, iată, de unde. Pentru că, de parcă un nevăzut suport, magic, declanșase, ceva, În raiul profundei lor intimități, privirile li se ridicară, tresărit, indecent de flămânde, Întâlnindu-li-se, ca două săbii de dor, la nivelul umerilor. Și, În aceeași clipă, se ridicară În picioare. El Înaintă către ea. Cu mâinile Întinse. Ea, sfiicioasă, parcă, totuși, dornică, și le Întinse, drept Înainte. Ademenitor. Cu o ademenire
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
tăcere, privindu-i cu drag, picioarele, de la genunchi În sus, la fustița din material colorat, transparent. I se păru atât de frumoasă, Încât, nu și-ar mai fi mutat privirile, În veci de veci, În altă parte; și, cu ele flămânde, o Învăluia; o Învăluia, Într-o totală uitare de sine, i se păru, ei, când, el, Își mișcă mâna, apucă cu poftă și nesaț, paharul cu apă rece, de fântână, pe care și-l duse, instantaneu, la gură, și, din
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
să aibă un loc în grupul ei sau în familia ei și caută intens să realizeze acest obiectiv. Ea încearcă să dobândească un astfel de loc mai mult decât orice alt lucru și poate chiar să uite cât era de flămândă și cât disprețuia iubirea, considerând-o ca fiind ceva ireal, care nu este util sau care nu are nici o importanță. Acum însă ea simte acut durerea singurătății, izolarea, refuzul, absența prietenilor sau brutalitatea”. Mai mult decât atât, raportul cu ceilalți
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]