127 matches
-
Calea Victoriei; Într-o piesă de teatru jucată la Londra la sfâșitul secolului trecut apare o familie de bătăuși - familia Hooligan - iar manifestările huliganice sunt astăzi inteligibile și În esperanto; melodia Charmante Katherine cântată cu cuvinte nemțești și cu acompaniament de flașnetă produce cuvintele „caterincă“ (=flașnetă) și „șarmanka“ (În rusă = flașnetă), dar nu e imposibil ca ea să aibă și o legătură cu armele sovietice din al doilea război mondial: „Katiușele“; „dame Jeanne“ pleacă din Franța și ajunge În Italia „damigianna“ transformându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de teatru jucată la Londra la sfâșitul secolului trecut apare o familie de bătăuși - familia Hooligan - iar manifestările huliganice sunt astăzi inteligibile și În esperanto; melodia Charmante Katherine cântată cu cuvinte nemțești și cu acompaniament de flașnetă produce cuvintele „caterincă“ (=flașnetă) și „șarmanka“ (În rusă = flașnetă), dar nu e imposibil ca ea să aibă și o legătură cu armele sovietice din al doilea război mondial: „Katiușele“; „dame Jeanne“ pleacă din Franța și ajunge În Italia „damigianna“ transformându-se până la noi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
la sfâșitul secolului trecut apare o familie de bătăuși - familia Hooligan - iar manifestările huliganice sunt astăzi inteligibile și În esperanto; melodia Charmante Katherine cântată cu cuvinte nemțești și cu acompaniament de flașnetă produce cuvintele „caterincă“ (=flașnetă) și „șarmanka“ (În rusă = flașnetă), dar nu e imposibil ca ea să aibă și o legătură cu armele sovietice din al doilea război mondial: „Katiușele“; „dame Jeanne“ pleacă din Franța și ajunge În Italia „damigianna“ transformându-se până la noi În „damigeană“ și tot așa până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Ciorba, purceii de lapte, sarmalele și tortul supraetajat se aflau în frigidere, urmând a fi puse în valoare după sosirea invitaților. La cinci metri de masa nupțială, pe un soclu, se găsea orchestra compusă din șase țigani: acordeon, țambal, tobe, flașnetă și orgă. La ora șapte seara am ajuns noi. Ne-am pus în capul mesei și ne-am tras sufletul. Ni l-am tras o jumătate de oră, o oră, o oră jumătate. Nimeni. Maria a plecat să dea telefoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pe scara de lemn, strigătul sacagiului, afară, imediat acoperit de zdrăngănitul roților butoiului pe piatra de râu cu care e pavată strada, tu, care odinioară luceai atât de vie, o voce de bătrân, uscată și plângăcioasă, aco perită imediat de flașnetă, o ușă deschizându-se, un plâns înăbușit, el, neavând ce face, schimbându-se de pe un picior pe altul, cu ochii uscați, pe când eram în lume tu singură și eu, o voce de bătrân, insuportabil de uscată și plângăcioasă, și el
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ceilalți nu puteau participa. După aceea, reîncepu tabloul și-l termină în trei zile. îl duse la școala de artă și-l agăță în sala de ședințe, unde rătăci printre ceilalți studenți duși pe gînduri sau care vorbeau ca niște flașnete. Era sătul de el acum, părea supralicitat și plicticos, dar încă se aștepta să eclipseze lucrările celorlalți și se deprimă văzînd alte două lucrări la fel de bune. Acestea prezentau interiorare de bucătării obișnuite. Vopselele erau bine mînuite pentru a reprezenta figuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
sânt un leagăn în care îți suspini viața. Femeile nu ni le-ntind decât ca să plângem în ele. Ceața e neurastenia aerului. Acele glasuri din afunduri, pentru care ți-ar trebui accentul unui Iov asasin... Ce înger nebun cerșește cu flașneta pe la o inimă fără porți? - Sau m-am dezlipit din suferința lui Dumnezeu? În fericirea și nefericirea în dragoste, cerul, de-ar fi de gheață, n-ar putea domoli beția răzvrătită a sângelui. Moartea-l încălzește și mai tare și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
își cereau întruna dreptul la viață, toate astea erau cam nepotrivite cu hainele grele, cenușii. Abia după câteva ture, Petrache își dădu seama de potriveala gleznelor și a brațelor ei. Aurica dansa în ritmul muzicii care se auzea ca o flașnetă. Mai continuă câteva clipe și după ce călușeii se opriră. Poate că aștepta ceva, pe căluțul ei, legănându-și capul și înălțând umerii, când unul, când celălalt, și atunci Petrache se încu metă, întinse brațele și o luă de subsuori. Fata
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
acele ceasornicului ca pe unul singur. Lăsă pensula și paleta să cadă. Închise ochii. Îl cuprinse o sfârșeală caldă, toate chipurile pe care le desenase începură să se învârtească în jurul lui, ca un balans de călușei, în ritmul muzicii de flașnetă pe care o ascultase în copilărie. Pe măsură ce muzica se auzea de tot mai departe, caruselul se învârtea tot mai încet și, în cele din urmă, când orologiul din Piața Mare vesti miezul nopții, se opri. Pictorul se lăsă, moale, dar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îți pierzi pofta de mâncare culturală: nici un fel nu te mai atrage, nici o carte nu-ți provoacă apetit cerebral. Cărțile edificatoare sânt monotone și își propun experiențe de care nu ești în stare; Kierkegaard pălăvrăgește enorm; Hegel e ca o flașnetă; Levinas e mediocru; Hesse e plicticos; Cioran e minunat, dar previzibil și îți taie și mai mult pofta de mâncare. O dezabuzare stupidă ― și totuși explicabilă? ― a pus stăpânire pe mine: majoritatea cărților mă plictisesc, filozofia mi-a devenit de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Cadâr - Bizim, negustor de mărunțișuri înainte de a trece Podul Pescăriei. Victor Ion Popa a evocat în „Take, Ianke și Cadâr” un climat familiar al orașului natal de altădată, cu prăvălii modeste pe‐o uliță pustie, cu cântecul trist al unei flașnete, case cu geamlâc, garduri de șipci, o liniște cuminte a sugerat esența unei atmosfere de târg provincial, după cum a tipizat, fără a copia, oameni autentici, într‐ o sinteză artistică a omeniei.” G.G. Ursu din Amintiri despre Academia Bârlădeană din „Bârladul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
suferința în dragoste, umilitul Bizu e prea copleșit de importanța momentului și izbucnește în lacrimi în prezența femeii, impresionat atât de gândul inevitabilei despărțiri, cât și de melodia sfâșietoare a unei romanțe sentimentale executate tocmai atunci, în apropiere, la o flașnetă. "Valul muzicii" precizează cu claritate raporturile dintre cei doi amanți, limpezind, după spusa naratorului, "apele sufletului". Nesigur pe el, cu toate că simte imboldul unor atingeri mai îndrăznețe, Bizu ezită s-o sărute pe Diana, căreia îi explică metodic mobilurile comportamentului său
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
rol, chiar și acela de bufon, când existența sa capătă note grotești, lumea e un bâlci, alienarea reifică universul: 10. Muzica este un element important, poetul percepând lumea la nivel auditiv. În poezia bacoviană întâlnim instrumente muzicale (clavir, vioară, țambal, flașnetă, flaut, fluier, liră), compoziții muzicale (simfonia, marșul funebru, valsul), zgomote (foșnete, gemete, plânsete, suspine, oftaturi), verbe auditive care exprimă spaima (strig, plângând, scârțâie), muzicalitatea interioară realizată prin alternarea vocalelor cu consoanele și prin repetiție; 11. Cromatica are anumite sensuri în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
publicului românesc? Și oare numai hazardul a făcut ca personajele romanelor lovinesciene să verse lacrimi grele la contactul cu formele elementare de artă, de tipul romanței sentimentale, unde emoția se exprimă nestingherit în toată splendoarea sa animalică? De ce numai glasul flașnetei 99, și nu alte sonuri mai elevate, izbutește să trezească la viață mereu, în literatura criticului, nostalgia după copilărie și locurile natale, adică fibra temperamentală moldovenească? La toate acestea Lovinescu se mulțumește doar să schițeze, hieroglific, răspunsurile, deși ideile de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Cu... — Singurele cururi care intră-n discuțies cele pe cario să le futem n cartieru roșu. Acu trage-ți haina pe tine și hai să ne facem de cap. Îi ultima noastră zi! Îl conduc pe Bladesey până În cartierul roșu. Flașneta borăște niște muzică olandeză de atmosferă. Tipul care o Învârtește Își Întinde pălăria să-i punem monede În ea, da-și pierde vremea cu mine. Fiecare bănuț e rezervat pentru curve și droguri. Până și potolul a devenit un lux
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și al personajelor. El nu poate decât să se bucure văzând-o agonizând. Nu este decât o "mașinărie", "un basm de adormit copiii", în care nu există "niciun cuvânt despre viață, nici cea mai mică grijă pentru adevărurile omenești. O flașnetă unde se învârt niște păpuși", scrie Zola în Convorbirile dramatice (Les Causeries dramatiques). Cât despre operă, este un spectacol pe care-l detestă și a cărei lipsă de realism o biciuiește în nenumărate rânduri. Cu mult înaintea lui Brecht, îi
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
e propice.“ Și închise ochii cu intenția de a se gândi la Eugenia. A gândi? Gândul acesta i se diluă, topindu-i-se, și-n scurt timp nu mai era decât o polcă. Sub fereastra dormitorului său se oprise o flașnetă și cânta. Iar sufletul lui Augusto răsfrângea note, nu gândea. „Esența lumii e muzicală! - își zise Augusto când muri ultima notă a minavetei -. Și Eugenia mea nu e tot muzicală? Orice lege e o lege a ritmului, iar ritmul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
-i mai răspundă, ieși din odăița locuinței de portar. Întâlnindu-se cu portăreasa, îi spuse: — Nepotul dumitale e înăuntru, doamnă Marta, spune-i să se hotărască odată. Și Eugenia ieși cu capul sus pe stradă, chiar în clipa când o flașnetă ataca o polcă îndrăcită. „Groaznic, groaznic, groaznic“, își zise fata și nu o porni, ci o luă de-a dreptul la fugă în jos pe stradă. X A doua zi după vizita sa acasă la Eugenia și la aceeași oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
demnitatea mea și carnea ei văzută din spate, de la gleznele goale și subțiri, la mușchii pătrați ai gambelor ce ieșeau la lumina de sub rochița de batist. Stătea câteva secunde lungi cu privirea cine știe unde, cu urechea atentă la un cântec de flașnetă, abia perceptibil, și care răzbea până la noi, dintr-o curte închisă ca de pușcărie, cu zidul de beton. E bătrânul flașnetar orb. Vine regulat în curtea noastră. Are o barbă scămoasă, ca din bumbac galben și decolorat. Un umăr îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
curtea noastră. Are o barbă scămoasă, ca din bumbac galben și decolorat. Un umăr îi este mai înălțat și ține o mână sprijinită pe curbătura ciomagului, mult prea înalt, cu care cercetează zidurile cenușii, înainte de a face un pas. Sprijină flașneta pe piciorul ei de lemn subțire și învârtește manivela până când i se azvârle un ban dintr-o fereastră. Portarul îl culege și-l depune în pălăria întinsă a bătrânului cu carnea veștedă și macră, o carne cu pielea zbârcită, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de a muri și de a ucide îmi taie respirația. Albertina bate la ușă: cineva mă cheamă la telefon. Eva fuge în camera ei ascunzându-și fața în borul pălăriei, în timp ce din curte se aude deslușit, un cântec scurs din flașneta bătrânului cu barba galbenă: A fost în Schoeneberg În luna mai... „În cartea despre carne, se cuvine să vorbești de Johann Tzindl, o speță de țăran corcit. E gaza mea din Oberholabrun, - ține să mă limpezească Ferdinand Sinidis și continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
în continuare -, ci găina masivă, apoi un corp de păsăre alungit ca un băț și peștele turtit, conceput într-o formă frântă, erau cele care dădeau direcția. Peștele se baza pe primele desene pe tema Calcanul, iar în poezii precum Flașnetă cu puțin înainte de Paște și Apă mare, un text care a generat prima mea piesă de teatru, am găsit tonul până atunci căutat doar în joacă; acesta începea să fie favorizat de aerul Berlinului, amestecat cu praf de cărămizi. Pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
muzicale 3630 Fabricarea instrumentelor muzicale Piane și alte instrumente muzicale cu coarde sau claviatură. Instrumente muzicale de suflat, orgi, acordeoane. Instrumente muzicale electronice. Alte instrumente muzicale (inclusiv instrumente de percuție, instrumente muzicale mecanice de tipul cutiilor muzicale, casetelor muzicale și flașnetelor); cornuri de vânătoare; fluiere, goarne și alte instrumente de suflat care emit sunete de apel sau semnalizare. Piese și accesorii de instrumente muzicale, metronoame, diapazoane etc. Excepții: Fabricarea microfoanelor, difuzoarelor și altor articole similare se încadrează în clasa 3220 (Producția
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
din portretul umanității noastre fără muzee, săli de concert, teatre, biblioteci, serbări, dansuri și mâncăruri alese? Din păcate, spectacolul tranziției nu ne lasă răgazul de a vorbi despre lux cu miez și cuminte. Așa cum patriotismul a fost confiscat de câteva flașnete obraznice, luxul a fost confiscat de o mână de țoape. El este practicat ostentativ, incult, fără vocație, ca încununare a unor cariere bazate pe malversațiune și impostură. Toate viciile luxului ies astfel, necenzu rate, la iveală: ostentația, violarea moralității și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Mi-am spus În sinea mea, cu mult calm și Încredere: „Se mai Întâmplă! Nu au nimic asupra lor fraudulos!” Când credeam că lucrurile decurg normal, potaia roșcată, un „Bubico” australian, se Întoarse brusc și manevrând din coadă ca o flașnetă Începu să latre. Pe loc, doi vameși au ajuns În preajma mea și m-au rugat să-i urmez. Nu Înțelegeam exact ce se petrece. Zâmbetul mi-a dispărut și ochii s-au adumbrit, o panică iguanică mă cuprinse din creștet
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]