192 matches
-
vedeam eu. Copiii care proveneau din oraș erau Îmbrăcați În nuanțe diferite, nimeni Într-o anumită costumație. Chiar și evreii purtau, În afară de obișnuitul pantalon procurat din prăvăliile prezente În fiecare stradă, pe unele chiar cu mai multe magazine, vestă, ilice, flanele ori haină ponosita. Cei care veneau de la sate - fiecare cum Îi Îngăduia pungă și atunci, ca și astăzi, mereu goală - nu-și puteau permite uniformă pe care o pretindea, altădată, școala. Eu, de exemplu, venit de la Seminarul Veniamin Costache, unde
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
stofă din lână, țesuta În urzeala de cânepă de către mama, În casă, bătută la chiua de la Frunzeasca, o localitate dincolo de Ghidigeni, mai departe chiar de Nichișenii noștri, iar peste cămașă din pânză de bumbac, țesuta În casa În patru ițe, flaneaua, Împletita de mama ori de surorile mele din lână de oaie, tunsa de pe oile pe care primăvară și toamnă, pana Începea ori se sfârșea rândul la stana, cu ciobani angajați de obștea satului, le păstoream eu pe islazul din Priponești
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de mama ori de surorile mele din lână de oaie, tunsa de pe oile pe care primăvară și toamnă, pana Începea ori se sfârșea rândul la stana, cu ciobani angajați de obștea satului, le păstoream eu pe islazul din Priponești. Pe deasupra flanelei ori a flanelelor, după cum era gerul de afară, iarna puneam un fel de mantă pe care o purtasem la seminar și care Inca nu-mi rămăsese mică, deși era roasa și rarița Îndeajuns. Era confecționata la croitorul Cotan din Gohor
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de surorile mele din lână de oaie, tunsa de pe oile pe care primăvară și toamnă, pana Începea ori se sfârșea rândul la stana, cu ciobani angajați de obștea satului, le păstoream eu pe islazul din Priponești. Pe deasupra flanelei ori a flanelelor, după cum era gerul de afară, iarna puneam un fel de mantă pe care o purtasem la seminar și care Inca nu-mi rămăsese mică, deși era roasa și rarița Îndeajuns. Era confecționata la croitorul Cotan din Gohor, sat mare, dincolo de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
În după amiaza aceleiași zile la manifestația ce se va organiza În școală, cămin cultural sau primărie. Conf. adresei Prefecturei Vaslui nr. 4084 / 943, vă facem cunoscut că Domnul Mareșal Antonescu a ordonat ca sătencile să lucreze benevol pentru ostași flanele, pulovere, mănuși, ciorapi etc. din lână proprie. Luați Înțelegere cu organele Administrative și Întreprindeți o propagandă cât mai intensă, În rândurile sătenilor. Vă punem În vedere a da tot concursul la colectele ce se fac de către consiliul de Patronaj, la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
plecat relativ devreme. Nu terminasem Transfăgărășanul, însă începusem partea cea mai ușoară, pantele nemaifiind abrupte. Și peisajele, deși sălbatice erau altfel, fiindcă treceam și prin pădure. De reținut pentru acel început de zi, frigul mă obligă să îmbrac "maximul” de flanele. Așteptam (oarecum...) să iasă urșii la șosea (fusesem avertizați de cabanier), numai că singurele vietăți care ne-au blocat drumul au fost vacile, culcate chiar pe mijlocul drumului. Un bucureștean care venea din sens opus, deschise geamul mașinii să mă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
să nu menționez c-am trecut pe lângă un fel de casă unde lătrau niște câini, după timbru, destul de mari. Ploaia devenise o amenințare împotriva căreia n- aveam ce face. După mausoleu s-a terminat urcușul și mi-am pus flaneaua groasă, fiindcă la vale nu mai era nevoie să dau din picioare și m-ar fi putut lua frigul. Dintr-o casă stingheră a ieșit o bătrânică, (probabil stârneam interesul cu bagajului special), care spre bucuria mea, a pronosticat că
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
cei din satele și comunele învecinate și-au adus o substanțială contribuție materială la înfăptuirea independenței naționale. Populația țării s-a angajat în sprijinirea și întărirea armatei prin ofrande cât se poate de variate (făină, pâine, brânză, haine și lenjerie, flanele și cojoace etc.), subscripții bănești pentru cumpărarea de arme și muniții, toate în numele libertății și independenței. Semnarea Convenției româno-ruse (4 aprilie 1877) la București, la 17 aprilie, a fost anunțată prefecturilor din județele Iași, Roman, Tecuci, Vaslui și Fălciu, de către
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
15.457, 27 lei. Persoane particulare au donat diverse materiale. De exemplu, locuitorii din comunele Șchiopeni, Mălăești, Idrici, Corni, Târzii, Crețești, Grumezoaia, Tămășești, Dodești, Urdești, Bârsești, Cozia, Zberoaia, Duda, Grozești, Răducăneni au oferit pentru armată cantități însemnate de: scamă, cămăși, flanele, pânză, încălțăminte. Femeile și-au îndeplinit cu demnitate și onoare datoria față de patrie, față de soții, copiii, părinții, rudele și compatrioții plecați să lupte pe front. Comitetele de femei (Doamnele Române) din Fălciu și Huși au contribuit prin numeroase ofrande venind
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu mai trebuiau să fie. Vrăjmașul însă, drept cadou de Anul Nou, începu mai întâi rechizițiile cu zahărul și urmă cu automobilele, benzina, petrolul, țițeiul, spirtul, sticle goale, butoaie și o listă lungă de alimente. Apoi 20 000 cămăși, izmene, flanele, brâuri, ciorapi, plăpumi, perne, saltele și 1 000 blănuri. Ce blesteme s au ridicat din inimile și gurile celor care au rămas dezveliți în casele înghețate, fără lemne și cărbuni! Unde era o familie numeroasă, lăsau o singură plapumă, sub
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
masa cea lungă, maicile circulau împrejur, îi serveau și le vorbeau cu dragoste. Bieții oameni erau într-o stare de jale: slabi morți, murdari, desculți, curgeau zdrențele după ei. S-au găsit pentru cei mai goi câteva cămăși, izmene, ciorapi, flanele și chiar pantofi. Fiecare a primit, pe lângă pâinea, pe lângă strachina lui, și un ștergar. Maicele au promis să le mai facă ciorapi de lână, flanele și chiar rufe. În zilele următoare, Lia a scos din cuferele ei îmbrăcăminte și livrele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
curgeau zdrențele după ei. S-au găsit pentru cei mai goi câteva cămăși, izmene, ciorapi, flanele și chiar pantofi. Fiecare a primit, pe lângă pâinea, pe lângă strachina lui, și un ștergar. Maicele au promis să le mai facă ciorapi de lână, flanele și chiar rufe. În zilele următoare, Lia a scos din cuferele ei îmbrăcăminte și livrele aduse din casa d-nei Stolojan și le-a făcut haine, cu ajutorul maicelor. Sus la dânsa se organizase un adevărat atelier. În fine, se crease o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
puțin așa mi-a spus tata. Bunicul era însoțit la baie cu pistolul în ceafă. Percheziția a durat cam cinci șase ore. Ore de coșmar. Spre dimineață, unul dintre securiști ne-a cerut să-i dăm ciorapi de lână și flanele călduroase. Apoi au pus sigiliu pe odaia bunicului, pe care l-au dus ținându-l strâns de brațe, ca pe un criminal periculos, spunea Andrei Voiculescu, nepotul poetului, în ziua de 8 aprilie 1985, răspunzând întrebărilor lui Vasile Mănuceanu la
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
poveștile continuau în umbra sufrageriei, și cei doi nu erau deranjați de nimeni, căci părinții erau plecați la servi ciu. Daniel simțea cum o toropeală plăcută îl furnică prin vine, iar bunica vorbea și, din cînd în cînd, își aranja flaneaua întinsă peste rotunjimile obișnuite la orice femeie de la o vîrstă încolo. În scurt timp, ajun gea inevitabil la episodul cu bunicul. Într-o vacanță deci, în gară la Titu, se întîlnise cu viitorul ei bărbat, Puiu Bădescu. Acesta, proaspăt învățător
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
amintirilor, care de data asta o năpădeau de-a dreptul, băiatul observa cum ea pornea să crească puțin cîte puțin, rotunjindu-se și rume nindu-se ca o gogoașă atunci cînd se face bună. Își sufleca ciorapii, își trăgea din nou flaneaua și se apuca să vorbească cu înflăcărare despre cum rămăsese ea singură cu copiii sau despre cum numai ea știa cît pătimise pentru că nu voise să se încurce cu un alt bărbat ; că bine nu avea să le fie copiilor
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ziua acesta, toate fetele mari își pun nu știu ce sub pernă“, „țăranii ung cu usturoi grinda“ etc. Fetele mari de la țară sunt însă conștiente că mult mai eficientă pentru viitorul lor amoros este discoteca de la căminul cultural. Iar țăranii, îmbrăcați cu flanele luate din talcioc, se uită la domnul acela de la oraș care soarbe pofticios din borșul dumnezeiesc - făcut după o rețetă tradițională, dacă nu chiar neolitică (cu muguri de trestie și șapte tipuri de pește) - șiși înmoaie pâinea în sosul conservei
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cazul în care se constată situația de sărăcie a unor persoane, de poliție sau alte autorități, acelea să fie din decretul-lege nr.2903 din 20 octombrie 1941, evreii erau obligați să predea următoarele categorii de obiecte: cămăși, batiste, prosoape, ciorapi, flanele de lână, haine, bocanci, paltoane, pălării, pături scutite de predarea de efecte; pentru cei absenți pentru că sunt la muncă de folos obștesc, obligația să fie amânată până la reîntoarcerea lor în localitate. Având în vedere faptul că în vara și toamna
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fiscal din care rezultă venitul persoanei din 19401941. Pentru persoanele fără mijloace Comunitatea a plătit din fondurile ei provenind din donații și efecte necesare într un procent de 15%. Membri comisiei mai că în Dorohoi a fost lipsă de bocanci, flanele și pături fapt ce rezultă și din adresa nr.157941 a Oficiului Camerei de Comerț Dorohoi și că populația evreiască din Dorohoi a făcut toate eforturile pentru a se conforma decretului: s-au predat efecte pentru un număr de 1015
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ceva mai friguroasă ca de obicei, sau măcar nopțile ei, altfel nu se explică o altă cerere venită din partea Ministerului de Interne și adresată Prefecturii Fălciu sub numărul 7887/10 septembrie 1877: „...relativ la nevoia ce are Armata Română de flanele și ciorapi de lână fiind nopțile răci”. La rândul său, prefectul trimisese copia după telegramă polițaiului: „...vă poftescu ca de urgență să faceți călduroase apeluri cetățenilor din acest orașu ca să vină În ajutorul Armatei cu ofrande de aseminea efecte
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Toporăști (idem); Moșia Olănești (datornici răzeșii din Portari); Moșia Boțoaia (datornici C. Gheorghiu, C. Giugiru, Nicu Racoviță și Iacovache Racoviță)”. Iată cazuri când pentru o sumă foarte mică proprietarii Își puteau pierde pământul cumpărat mai Înainte. a.p. Au dat hușenii flanele groase și ciorapi de lână? Ei bine, nu, sau măcar până la data de 18 septembrie 1877 când ministrul de Interne a apelat iarăși la bunăvoința cetățenilor, trimițând la Prefectura Fălciu patetica telegramă (fără număr) pe care o vom reproduce aici
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ministrul de Interne a apelat iarăși la bunăvoința cetățenilor, trimițând la Prefectura Fălciu patetica telegramă (fără număr) pe care o vom reproduce aici: „Am făcut apel la D-nii Prefecți ca D-lor să facă apel la cetățeni pentru ofrande de flanele groase, ciorapi de lână, obiele și orice alte aseminea objecte. Veștminte calde pentru Armata Română, În afara Prefectului județului Râmnicu Sărat care mia trimis deja două colete cu objecte din cele cerute, nici un altul nu mia dat Încă rezultatul apelului făcut
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
slab echipată în comparație cu cea germană, îndura frigul năpraznic al grelei ierni din 1942. în țară s-au format echipe din funcționari, învățători, preoți care mergeau din casă în casă să colecteze obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte, ciorapi groși, căciuli, mănuși, flanele, pentru ostașii care degerau în Rusia. Profesorul Costin sosit la Pungești într-o scurtă permisie a povestit învățătorilor și fruntașilor satului despre realitățile de pe front și starea de spirit a ostașilor români. Le-a spus de propunerile unor ofițeri de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la un sfârșit de zi, băieții de la intrare fiind prinși cu un șeptic ce le anesteziase vigilența, m-am trezit cu "caltaboșul" în dreptul patului meu. Venise frigul de la sfârșit de octombrie și purtam pe mine un "efect civil", respectiv o flanea adusă de mama, iar în mână o "beletristică". Fiind împricinat în ambele delicte, maiorul mi-a ordonat să iau poziția de drepți, congestionându-i-se fața la vederea vestonului meu, care în final de cătănie din cei 6 nasturi regulamentari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
iarna, inul și cânepa, bumbacul și lâna. Vara, femeile mergeau și la munca câmpului, la prășit, la cosit, la treierat, la cules, dar și acasă creșteau păsări și cultivau grădina cu legume. Eram impresionat de dexteritatea cu care împleteau ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie de corp. Cam la aceiași metamorfoză era
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
acasă și de la biserică. Cultiva, în grădină, cânepă, o ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar, iarna „alegea” la covoare sau, printr-o „năveditură” specială în patru ițe, țesea „macaturi”. Seara, și vara și iarna, noi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]