87 matches
-
de impermeabilitate. De exemplu, gradul cel mai ridicat de impermeabilitate îl prezintă gresia silicioasă, materialul constituent determinându-i masivitatea. În România, morfologia axată pe gresii este specifică zonei flișului cretacic și paleogen (gresiile de Kliwa și Tarcău). Tot în zona flișului, conglomeratele se înscriu prin forme semețe și o morfologie pseudocarstică. Un relief specific se întâlnește în Ceahlău, Ciucaș, Bucegi. Când gresiile sunt dure și intens diaclazate (cu crăpături), apar forme cu aspect semeț, unde există un grad de fragmentare accentuat
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
subpolar, modelarea argilelor se face predominant prin procesul de solifluxiune. În România morfologia dezvoltată pe argile este prezentă în numeroase unități cum sunt: Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc, Câmpia Moldovei, Colinele Tutovei, Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor, zona montană a flișului, zona subcarpatică. Una din trăsăturile de bază ale acestui tip de relief este dată de rețeaua hidrografică, care prezintă văi largi, marcate frecvent de mlaștini care uneori întrerup firul apei. Versanții prezintă pante de obicei mici și foarte mici, interfluviile
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
trăsături proprii de pitoresc ...<footnote Victor Tufescu, Pe valea Moldovei, Editura Științifică, București, 1970, p. 118. footnote> . De la Vama, valea Moldovei care-și recapătă direcția longitudinală în prelungirea afluentului său Moldovița cu care confluează, se lărgește din nou în formațiunile flișului paleogen care se succed ca niște fâșii paralele ...” 2. Această vale îngustă de forma unui defileu face parte din cele 330 de depresiuni, câte sunt în spațiul georgrafic românesc, ocupând circa 30% din teritoriul montan. „Remarcabile, din acest punct de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
reliefului atinge 560 m”<footnote Ioan Iosep, Dragomir Paulencu, Harta geomorfologică a depresiunii Vama, în “Lucrările științifice ale cadrelor didactice”, vol. I, Suceava, 1970, p. 359 footnote>. Din punct de vedere geologic, depresiunea (bazinul depresionar) Vama 6, este sculptată în flișul a două unități: a șisturilor negre (cretacice) și a celei de Tarcău (paleogenă). În prima unitate se remarcă gresia dură de Prisaca sau de Tomnatic, gresie care silește valea să se îngusteze în defileul numit de localnici Strâmtura Roșie” <footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
stau în beton stăpîni mai buni decît lucrurile, vrăbiile din betoane. Ora 8,10, în personalul Buzău Ghimeș, în stația Onești, ziuă cu pojghiță pe băltoace, Trotușul cenușiu, dilatările de soare pe dungi, cu mult mai teșite straturile pe coastă, fliș spintecat, stîna cu țărîna înghețată, bolovani oile, halta Trotuș frămîntare submontană, noapte și zi fac două călătorii, nesiguranță din adînc, bătaia soarelui într-un greabăn în Munții Berzunți, bate cu bruma, strălucește, fumuri divergente într-aceeași mahala, adierile le frîng
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lei/15.946 dolari. Cum s-a arătat mai sus, județului Rădăuți i s-au adus prejudicii în valoare de 33.787.500 lei/13.515 dolari, reperezentând costul a 135.150 kg orz.1 De la locuitorii din zona munților flișului, cu soluri brune și brune acide, cu orizont de humus de grosime mică, cu întinse suprafețe de păduri de rășinoase mai exact din județul Câmpulung Moldovenesc au fost luate circa 20.980 kg orz, care au totalizat aproximativ 5.045
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
din lume este Nordvestfyord din Groenlanda: 314 km lungime. FIRN zăpadă care se păstrează de la un an la altul, dar a cărei structură și volum se modifică prin topire, recristalizare și tasare, devenind granulară; el alimentează masa ghețarilor; sinonim: névé. FLIȘ formațiune geologică specifică, alcătuită din strate groase de roci sedimentare cutate; exemplu: el alcătuiește șirul muntos din estul Carpaților Orientali și toți Carpații Curburii. FLORĂ totalitatea speciilor de plante dintr-o regiune actuală sau dintr-o perioadă geologică. FLOTĂ totalitatea
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
sunt unitari și reprezintă o îmbinare de structuri hercinice (cutate și fragmentate sub formă de blocuri), structuri cutate alpine și structuri vulcanice. Apeninii Nordici (de la pasul Altare la izvoarele Tibrului) reprezintă un sector asemănător ca relief și structură cu Carpații flișului, atingând altitudinea maximă în Alpii Toscani (vârful Cimone, 2163m). Apeninii Centrali (de la izvoarele Tibrului la izvoarele Volturno) reprezintă sectorul cel mai înalt al Apeninilor, înălțimea maximă găsindu-se Apeninii Abruzzi, în Masivul Gran Sasso d’ Italia (vârful Corno, 2914m). Apeninii
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
înalță o serie de culmi de peste 2000m altitudine. Formele carstice se întâlnesc mai ales în nord (Podișul Karst), iar spre sud carstul este mai puțin dezvoltat pentru că grosimea și puritatea calcarelor scade, acestea alternând cu gresii și alte formațiuni de fliș. Zona estică a Munților Dinarici și Pindului este cea mai veche, fiind predominant alcătuită din gresii și șisturi cristaline paleozoice. Doar izolat sunt prezente calcarele, însă, ca urmare a compoziției chimice diferite a acestora (procent mare de silicați, insolubili), procesele
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Moldovei lipsescă zăcămintele bogate în fier, acestea nu lipsescă cu totul, „o parte din necesarul de metal era procurat prin exploatarea lentilelor feruginoase din depunerile sedimentar aluvionare sau din lentilele de siderit intercalate în rocile marno-calcaroase din zona carpatică a flișului” Descoperirea unei cantități mari de arme și unelte din fier atestă o intensă activitate de prelucrare, care se desfășura la locul sau aproape de sursa de minereuri. Dacă o bună parte dintre uneltele și armele descoperite erau din producția locală, nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înțelesul fundamental „a mișca repede (o nuia) prin aer și a produce un sunet șuierător cu ea“. Se poate presupune, așadar, că la originea sa îndepărtată este interjecția fâș, care exprimă șuieratul sau fluieratul, mai exact o variantă a acesteia, fliș, cu un l expresiv, ce însoțește adesea un f inițial (rom. flacără < lat. facula; rom. flămând < lat. famelicus „înfometat“). De la acest fliș s-a format substantivul flișcă „lovitură, palmă; fluier; femeie vorbăreață“ (toate sensurile se referă la șuierat). Frișcă nu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
la originea sa îndepărtată este interjecția fâș, care exprimă șuieratul sau fluieratul, mai exact o variantă a acesteia, fliș, cu un l expresiv, ce însoțește adesea un f inițial (rom. flacără < lat. facula; rom. flămând < lat. famelicus „înfometat“). De la acest fliș s-a format substantivul flișcă „lovitură, palmă; fluier; femeie vorbăreață“ (toate sensurile se referă la șuierat). Frișcă nu ar fi altceva decât o variantă a lui flișcă „lovitură“, de unde ulterior „nuia“. Cum s-a ajuns însă la sensul de „smântână
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]