181 matches
-
a bunelor întreprinderi ale umanității: „De la chinezi au învățat toate neamurile de pe pământ cum se lucrează mătasea și nu numai atât; de la ei au deprins și arta de a naviga cu busola ori de a turna tunurile cele mari și flintele, precum și de a tipări cărți”. Adevărate sau nu, aceste semne ale unei „politii” diseminate îmbracă un avertisment cordial: paginile care urmează - cu o sistemă ce pleacă de la istoric și geografic pentru a îmbrățișa toate structurile însemnate ale unei entități constituite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
una din porțile orașului, cu o bucată de zid, închidea înăuntru ciudatul său apartament. Camerele se situau la înălțimi diferite, trepte de coborîre sau urcare erau peste tot. Cotloane întunecoase, ascunzători ingenios mascate, fante pentru arcași și mai tîrziu pentru flinte, terase pentru butoaiele cu smoală clocotită și o mulțime de mijloace de apărare făceau din apartamentul lui Hans o atracție și un îndemn spre meditație. Apartamentul era amenajat numai cu mobile din lemn adus din România. Parchetul, scările, geamurile, toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
așa transferul magic se poate îndeplini, iar victoria flăcăului este desăvârșită, căci el supune nu numai haosul, ci se învinge și pe sine, dominându-și aspectul instinctual. Arhaicitatea confruntării elimină armele sofisticate, care dau omului o superioritate artificială în fața naturii: „Flinta ar bufni,/ El ar auzi,/ Și-ndatăar sări/ Două-trei sărite,/ Până-n vârf de munte,/ Până către-Ardealu,/ Că-i locu cu dragu./ Cu flinta nu-și dare,/ Și mi-l săgetare” (Voineasa - Vâlcea). Deși efectul asupra fiarei este același și ea sare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sine, dominându-și aspectul instinctual. Arhaicitatea confruntării elimină armele sofisticate, care dau omului o superioritate artificială în fața naturii: „Flinta ar bufni,/ El ar auzi,/ Și-ndatăar sări/ Două-trei sărite,/ Până-n vârf de munte,/ Până către-Ardealu,/ Că-i locu cu dragu./ Cu flinta nu-și dare,/ Și mi-l săgetare” (Voineasa - Vâlcea). Deși efectul asupra fiarei este același și ea sare peste munți, săgetarea este preferată fiindcă respectă modelul arhetipal, din zorii civilizației, când viața omului era legată strâns de cea a animalului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aflu altă viață. Am stat la o stână. Câtăva vreme m-a uitat făcătura nenorocirilor. Ci într-o zi trecând spre munte cu turma, văzut-am un poteraș ticălos, batjocuirind o muiere tânără. Doi pumni în fălci, i-am smuls flinta, i-am rupt-o în genunchi și i-am aruncat-o în cap. Musai ca să-mi sting mânia. Așa am deschis iar vrana nenorocirilor. Fugind de răul poterilor mi-a ieșit în cale buluc de turci ; mi-au luat pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nume evreiesc, originar din Chișinău. Pătrundem apoi într-o sală de arme dispuse în standuri, sub sticlă: lănci, halebarde, armuri și coifuri împodobite cu pene, spade, topoare, arbalete, pumnale cu zimți - tot ce se poate imagina. Și arme de foc - flinte, muschete, pistoale, archebuze. Un arsenal spectaculos, evocând diferite epoci din istoria castelului. Oricât de semeți s-au ținut cei ce l-au locuit, până la urmă, timpul, Marele Adversar, i-a învins pe toți. Ce melancolic să rătăcești prin aceste săli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
eu cu el alăturea și să lăs să cadă o stâncă de pe marginea groapei peste mine, or gândeam să mă-mpușc și eu și să sfârșesc cu mizeria ce se numește viață. Pe-o stâncă, departe, sta un român cu flinta-n soare și păzea privind în nouri. Un vultur ținând în căngile lui de aramă o turturică albă zbură asupra capului meu croncănind și dând din aripi, apoi se - nalță rotindu-se în sus, în nori, speriat de prezința mea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
păzea privind în nouri. Un vultur ținând în căngile lui de aramă o turturică albă zbură asupra capului meu croncănind și dând din aripi, apoi se - nalță rotindu-se în sus, în nori, speriat de prezința mea. Românul și-ntinse flinta și punctul cel negru, ce plutea, din aer și dete foc - atunci, rostogolindu-se prin aer, căzu vulturul cu turturică cu tot în prăpastie. - Răzbunarea! murmurai eu. De ce să mor pîn-a nu-l răzbuna. După aceea am vreme și de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să Încalțe sandale de paie noi. Nu purtați sandale cu curelele desfăcute după mersul pe drumurile de munte. Dacă baretele s-au rupt, legați-le Îndeajuns de strâns astfel Încât, dacă se udă, să nu vă roadă picioarele. Pușcași, tăiați fitilele flintelor la lungimea de un picior și legați-le În mănunchiuri de câte cinci. Obiectele nefolositoare, ca pachetele rămase de la merinde și efectele personale sau tot ceea ce v-ar stânjeni mișcările libere ale brațelor și ale picioarelor trebuie să fie aruncate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
valuri, se acoperiseră de sânge și praf. În timp ce forțele clanului Tokugawa presau din ce În ce mai aproape, intrând În bătaia armelor, Kyutaro privea atent, până când, În sfârșit, dădu comanda: — Foc! În clipa aceea, Împușcăturile dezlănțuiră un vuiet asurzitor și un zid de fum. Flintele necesitau Între tragere și Încărcare un răstimp de vreo cinci sau șase respirații, chiar și pentru oamenii cu multă experiență. Din acest motiv, se folosea un sistem de salve alternative. Astfel, după fiecare rafală, o alta se repezea asupra inamicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
viteji împotriva asupritorilor patriei! "Frunză verde pălămidă, Plină-i țara de omidă, De omidă ungurească Și de gârgără săsească! Măi copii, copii români, De-aveți suflet, de-aveți mâini, Hai cu lelea la plivit, La plivit, la curățit; Cine are flintă grea Puie șapte gloanțe-n ea; Cine are topor mare Scoată-mi-l la foc de soare; Cine are bardă mică Facă-i buza subțirică, Când s-a repezi prin gloate Să deie sărut de moarte. Eu n-am flintă
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
flintă grea Puie șapte gloanțe-n ea; Cine are topor mare Scoată-mi-l la foc de soare; Cine are bardă mică Facă-i buza subțirică, Când s-a repezi prin gloate Să deie sărut de moarte. Eu n-am flintă, n-am secure, Nici am ghioagă din pădure, Dar câți dinți eu am în gură Îs făcuți pe mușcătură". Ce vor face bărbații într-o țară unde femeile au atâta energie și unde se perindă asupritorii demni de ură? Sunt
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
bogății și lingușitori ai fanarioților. Poporul le poartă o ură puternică. "Alelei! pui de ciocoi! De te-aș prinde la zăvoi, Să-ți dau măciuci, să te moi, De piele să te despoi. Ca să-mbrac cu pielea ta Pistoalele și flinta, Vântul să nu le pălească, Ploi să nu le ruginească". Forța fizică este prima datorie. Ovidiu a fost disprețuit pentru că nu știa decât să cânte și să se plângă. Un bărbat demn de acest nume trebuie să știe să se
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
așternuturi, spre disperarea celor mai buni fii ai poporului, ajunși, între timp, în luxoase vile cu piscine la Șosea, în cochetele rezidențe de pe cucuiele Carpaților, în parcurile de vânătoare, înconjurați de colecții de artă și pe pereți cu panoplii cu flinte și pistoale mari burghezi ce nu se cunoșteau, cu fii și nepoți gata să devină baroni. Adio, atunci, luptă de clasă, la, la, la Lenin, bla, bla, bla Stalin, trecuse veacul de chin, lin te-nveșmânta uitarea. În societatea fără
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
șocant. Se bazează pe o argumentație implicită, susținută în fundal de melodia Amintire cu haiduci a lui Valeriu Sterian (,Unde s-au dus? Cînd au apus/ anii de sus ai gloriei lor?/ Unde-s pistoalele, unde-s pumnalele,/ Caii și flintele haiducilor?") și avînd în prim plan, pe ecran, textul: "Peste 30 miliarde de euro vor intra în România. Îi ia cineva?". Desigur, episodul e urmat, liniștitor, de îndemnul înțelept și legal " Accesează fondurile europene prin CEC Bank". Esențială este însă
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]
-
dar e afumata, pastorala, ca la Salvador Roșa,... numai cu spațiul fără fund al epicii italiene": "Prin crângul acesta unde cântă cucul, Ah, pe-aci odată fluiera haiducul!" (ceea ce nu sună rău de tot, din contră n.n.) "... El încet cu flinta strânsă-n subtior... Își repezea plumbul brânci la țintă În potera deasă-si descarcă a flinta." Citesc din numărul 42 al venerabilei strămoșești, Bibliotecă pentru toți apărut în ianuarie 1896, închinat lui Alexandru Depărăteanu născut în 1834, 16 ani înainte de
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
Prin crângul acesta unde cântă cucul, Ah, pe-aci odată fluiera haiducul!" (ceea ce nu sună rău de tot, din contră n.n.) "... El încet cu flinta strânsă-n subtior... Își repezea plumbul brânci la țintă În potera deasă-si descarcă a flinta." Citesc din numărul 42 al venerabilei strămoșești, Bibliotecă pentru toți apărut în ianuarie 1896, închinat lui Alexandru Depărăteanu născut în 1834, 16 ani înainte de apariția lui Eminescu. Steaua lirica a vremii era Dimitrie Bolintineanu. Să n-avem pretenții. Poetul din
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
nici măcar consilier cultural la Banca tuturor religiilor, barem membru cor. al Academiei Române, basta membru în consiliul de administrație al audiovizualului, decorat în gradul de cavaler, când la mormântul dumneavoastră nu se va trage cu tunul și nu se vor destupa flinte - Purgatoriul vă așteptă! în Iad, scandal, deranj, înghesuială, nervi, lume cu probleme care mai de care, ploi de foc, o schimbare catastrofală de climă, servicii execrabile. Dincoace: liniște, tristeți senine, chilii silente cu locatari discreți adaptați meditației, un singur anotimp
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
ghitaristului Zsolt Bende din Ungaria. Ambele au beneficiat din plin de resursele energetico-ritmice furnizate de remarcabilii lor bateriști, Richard Hollander și, respectiv, Marton Juhasz. Oarecum pe coordonate similare s-a situat și cvartetul italian al pianistului de origine chiliană Antonio Flinta. Compozițiile sale atent elaborate sunt bine valorizate de saxofonistul Piercarlo Salvia, contrabasistul Roberto Bucci și bateristul Claudio Gioannini, realizând un act de balans între tehnica interpretativă, referințele la etapele istorice ale jazzului și creativitatea contemporană. După cum era de anticipat, unul
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]
-
grijă printre trofee. În fiecare încăpere îmi oferea explicații, cănd grave, cănd ironice, ca unul care a trăit și încă mai trăiește bucurându-se de comorile lui. Cu barbuta lui albă semăna cu un fetiș din Șamoa. Mi-a arătat flintele și pistoalele mari cu care-și urmărise dușmanii și învinsese antilopa și tigrul. Își istorisea aventurile cu o voce egală, șoptita. Era ca și cum ar fi intrat soarele în ciuda ferestrelor închise, lăsând să pătrundă o rază firava, ca un fluturaș zburdalnic
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
ritmuri central-oriental-europene, pigmentate cu rezonanțe exotice. Balogh evidențiază potențialul poetic al țambalului și urmărește, mereu "pe fază", meandrele improvizatorice ale lui Dresch și Kovacs. În ultima gală am făcut cunoștință cu grupul pianistului de origine chileană, stabilit la Roma, Antonio Flinta. Sunt explorate valențele trio-urilor intimiste, în descendența lui Bill Evans. Secția ritmică strălucește mat în fundal: Claudio Gioannini, laborios și creativ la baterie, Roberto Bucci la contrabas. Piesele de predilecție sunt baladele, pe când în compozițiile sale mai dinamice Flinta
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
Flinta. Sunt explorate valențele trio-urilor intimiste, în descendența lui Bill Evans. Secția ritmică strălucește mat în fundal: Claudio Gioannini, laborios și creativ la baterie, Roberto Bucci la contrabas. Piesele de predilecție sunt baladele, pe când în compozițiile sale mai dinamice Flinta are suflu scurt și recurge (poate prea des) la ostinato-uri abuzive. Grzegorz Karnas e unul dintre puținii cântăreți semnificativi de pe scena jazzului actual. Tinerii muzicieni care-l înconjoară reprezintă cu onoare redutabila școală de jazz din Polonia: Michal Tokaj
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
în pădurile din apropiere; nici vorbă de păduri prin zonă, acestea fuseseră vândute pe nimic în ultimul secol, împreună cu toată clorofila din jur, împreună cu toate cuiburile de vrăbii, nimeni nu mai știe dacă fuseseră unii spânzurați, sau dacă-și uitaseră flintele atârnate; oricum, ar trebui să mă reîntorc să închid gura sobei, cu un retez mai bun, unul care să nu mai ruginească niciodată; guma de șters bucuria poeții nu mai au timp să se apere cu nimic, strada lor e
Poezii by Mircea Stâncel () [Corola-journal/Imaginative/3944_a_5269]
-
S-adape lutul sterp în care-mi cresc cuvintele Sa-nece ciutura melancoliei. Doamne! Ai strâns sihăstria pădurii și-a haiducilor vină Si-ai făcut pântec de liniște S-adune-n hârbul de ură chirpic de hodina S-adoarma războaie pe tăcutele flinte. Doamne! Ai strâns în ulcele sămânță de ler Si-ai sadit-o în tâmpla mea arsă Sa-nfrunzeasca mlădițe pe lujer de fluier Din dor și jelanii rămase acasă. ac CIREȘII În cireșii târzii de afară Inflorit-au gânduri de
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
aleanuri înăscute, Ca un îndemn moșnean: să mă strecor Cu o desagă de mălai spre ciute. Ninsori printre copii; sub pat, ninsori: Voi azvărliți cazonele ghiozdane, Ademenind școlarii silitori Spre tămbălăul speciei umane. Ninsori iscând galop în bidivii Și-n flinta mea chemări către pădure, Să mă dedau la iepuri cenușii, împrăștiind halice într-aiure. Ninsoare agresată, nu arar, De câte-un Crivăț dres cu falconide, Ca-ntr-un tărâm crispat și funerar, Când șișca nopții borta și-o deschide. Ninsoare
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]