296 matches
-
prețios latinizantă vizibil agreată de poet). Cu ambele volume ale seriei (al doilea apare în 1903), nu pregetă să candideze la un premiu academic, gest dezinvolt, ce pune în vizibil dezacord pe doi dintre „nemuritorii” raportori. Continuă a-și exersa floreta în Epigrame (1908); rezistă mai ales cu hazul scos din lumea literară (voga flatând sau gafele unor confrați sunt „ținte” și pretexte predilecte) și trece printre clasici între urmașii breslei (Sofronie Ivanovici, N. Crevedia, A. C. Calotescu-Neicu îi află locul în
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
bibliografice: Cezar Ivănescu, Mariana Codruț, LCF, 1981, 33; Liviu Antonesei, Dragostea și melancolia, „Dialog”, 1983, 4; Al. Călinescu, Lirism și luciditate, CRC, 1986, 38; Adrian Marino, Portret și autoportret, TR, 1986, 48; Nicolae Manolescu, Antiromantism, RL, 1987, 2; Al. Călinescu, Floreta cuvântului, CRC, 1989, 14; Gheorghe Grigurcu, Profilul unei poete, SLAST, 1989, 32; Mircea Mihăieș, Strigăte și șoapte, O, 1989, 38; Valeriu Cristea, „... inima mea blândă de iubire”, RL, 1989, 39; Daniel Dimitriu, Tabieturile..., ATN, 1990, 4; Coșovei, Pornind, 56-59; Alex.
CODRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
din surse umane în era de după Războiul Rece, dar, în general, „noua ordine mondială va genera sisteme tehnice care vor servi drept sabie, mijloace de ultimă oră în culegerea informațiilor, iar operațiunile de spionaj bazate pe surse umane vor fi floreta, fiecare fiind folosite judicios în funcție de necesități”. Turner, „Inteligence for a New World Order”, Foreign Affairs ’70, nr. 4 (toamna 1991), pp. 151, 159. 87. În cei zece ani în care a lucrat pentru serviciile de informații americane, Col. Ryszard J.
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și două antologii care includ, într-o selecție greu de contestat, piese importante ale producției nuvelistice din perioada postbelică. Ca un spadasin încercat [...], Regman folosea cuvântul ca pe un mulinet care știa să rănească fără a ucide; fraza lui era floretă, nu iatagan. De altfel, aceste fraze erau adevărate tezaurizări de limbă română sprințară, abundentă, neașteptată și consistentă în chiar întortocherile ei. Nici metoda critică nu diferea de acest model general. Tipică pentru criticul nostru rămâne maniera de a aborda „critica
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
partea a doua urmau să ia cuvântul, vorbind despre Însemnătatea zilei, rectorul Universității, A. D. Xenopol, și un elev desemnat al Liceului Național. Partea finală era dedicată activităților sportive organizate pe platoul din fața grădinii Copou, diferite Întreceri: urcarea catargului, scrimă cu floreta, alergări „de iuțeală”, finala concursului de oină antrenând și deconectând elevii participanți la aceste manifestări. Alți elevi Își puneau În valoare talentul În executarea unor dansuri deosebite (Dansul Marinarilor, Brâul), recompensate cu acordarea unor premii, pentru ca finalul să aparțină tuturor
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
nu în cea istorico-sociologică tradițională, care lucrează cu doar trei generații pe secol.) O complicație suplimentară este introdusă de dispersia geografico-instituțională a celor ce se înfruntă în războaiele culturale românești. Dincolo de variabilele individuale (unii sunt polemiști eleganți și folosesc mănuși, florete; alții dau cu barda, atacă la baionetă, în grup etc.), împrejurarea că intelectualii și nucleul lor dur actual, universitarii (aflați în mare ascendență de prestigiu, dislocându-i din conștiința publică pe scriitori, începând cu poeții), trăiesc atât în țară, cât
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
repede și cu furie. Ce ne ramînea de făcut? Dintre numeroasele stratageme șiretlicuri, scamatorii și alte asemenea rafinamente admirabile, la care e silit să recurgă adesea vînătorul experimentat, nici una nu se compară cu manevra subtilă denumită „aruncarea lăncii“. Exercițiile cu floreta sau cu spada sînt un fleac pe lîngă ea. Nu e folosită decît în cazul unei balene care se încăpățînează să fugă prea repede; principala caracteristică a acestei manevre este distanța uimitoare la care e aruncată lancea, cu mare precizie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
1971 și 1980, activist la Comitetul Central al Partidului Comunist Român. A colaborat la „România literară”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Viața românească”, „Familia”, „Săptămâna”. Debutează ca poet în anul 1969, în „România literară”. Debutul editorial are loc cu volumul de epigrame Floreta de argint, apărut în 1973. Dacă primele volume, Floreta de argint și Ascensor pentru cuvinte (1975), îl recomandă pe B. drept un poet epigramatic din categoria ironiștilor de rafinată tradiție (Cincinat Pavelescu și Al. O. Teodoreanu), alte apariții editoriale, ca
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
Comunist Român. A colaborat la „România literară”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Viața românească”, „Familia”, „Săptămâna”. Debutează ca poet în anul 1969, în „România literară”. Debutul editorial are loc cu volumul de epigrame Floreta de argint, apărut în 1973. Dacă primele volume, Floreta de argint și Ascensor pentru cuvinte (1975), îl recomandă pe B. drept un poet epigramatic din categoria ironiștilor de rafinată tradiție (Cincinat Pavelescu și Al. O. Teodoreanu), alte apariții editoriale, ca Dimineața apelor (1976), O ființă (1977) și Centurile de
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
poeticii tradiționale: „Crizantema își susține teza de doctorat. / Subiectul: zăpada clorofilei. / Soarele - prezent în comisie. / Exigent. / Încordat. / Aici nu există sentimentul / coborâtor / al / milei. / Aleargă printre nori / catapeteasma zilei.” Alte poezii surprind expansiuni ale eului, în dorința de autodefinire. SCRIERI: Floreta de argint, pref. Nichita Stănescu, București, 1973; Ascensor pentru cuvinte, București, 1975; Dimineața apelor, București, 1976; O ființă, București, 1977; Centurile de siguranță, București, 1979; Zidit în fereastră, București, 1984. Traduceri: V. A. Slepțov, Vremuri grele, București, 1974; R. I.
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
Traduceri: V. A. Slepțov, Vremuri grele, București, 1974; R. I. Rojdestvenski, Poeme, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1970; Osip Mandelștam, Silentium, pref. Romul Munteanu, București, 1980, Versuri, București, 1984, Tristia, București, 1994 (în colaborare cu Puiu Brăileanu). Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Floreta de argint”, LCF, 1973, 16; Nicolae Prelipceanu, „Floreta de argint”, TR, 1973, 18; Daniel Dimitriu, „Floreta de argint”, CL, 1973, 14; Poantă, Radiografii, I, 195-197; Al. Condeescu, Neliniștea și speranța poetului, LCF, 1979, 29; Lit. rom. cont., I, 542, 721-722
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
R. I. Rojdestvenski, Poeme, pref. Mircea Iorgulescu, București, 1970; Osip Mandelștam, Silentium, pref. Romul Munteanu, București, 1980, Versuri, București, 1984, Tristia, București, 1994 (în colaborare cu Puiu Brăileanu). Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Floreta de argint”, LCF, 1973, 16; Nicolae Prelipceanu, „Floreta de argint”, TR, 1973, 18; Daniel Dimitriu, „Floreta de argint”, CL, 1973, 14; Poantă, Radiografii, I, 195-197; Al. Condeescu, Neliniștea și speranța poetului, LCF, 1979, 29; Lit. rom. cont., I, 542, 721-722; Liviu Papadima, Valeriu Bucuroiu, „Zidit în fereastră”, TBR
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
1970; Osip Mandelștam, Silentium, pref. Romul Munteanu, București, 1980, Versuri, București, 1984, Tristia, București, 1994 (în colaborare cu Puiu Brăileanu). Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Floreta de argint”, LCF, 1973, 16; Nicolae Prelipceanu, „Floreta de argint”, TR, 1973, 18; Daniel Dimitriu, „Floreta de argint”, CL, 1973, 14; Poantă, Radiografii, I, 195-197; Al. Condeescu, Neliniștea și speranța poetului, LCF, 1979, 29; Lit. rom. cont., I, 542, 721-722; Liviu Papadima, Valeriu Bucuroiu, „Zidit în fereastră”, TBR, 1985, 284; Dicț. scriit. rom., I, 389; Popa
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
din album, înec argumentele așternute persuasiv în asprul arzător al avalanșelor de altădată. Bagajul bântuitelor banchize îmbină gămăliile capriciilor și clocotesc de speranță; dangătul viu perceput în inevitabilele iubiri mă amețește îmi descalță efectul poveștilor fără adresă în împunsături de floretă. Înăbușim torța mânuitorilor de cuvinte, ne-avântăm țipând legenda manuscrisului în ruine, colonizăm mosoare fumegânde alternând dezmierdările. Sub acoperiș, în colțul casei, se sărută două turturele.
Carapacea by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83725_a_85050]
-
să i se potolească respirația greoaie. După ce-și revine, începe să se simtă vinovat. Ar fi trebuit să rămână cu Bridgeman. Ar fi trebuit să-și scoată cureaua cu cataramă și s-o învârtă în aer ca pe o floretă, să-i pună pe fugă. Pe toți? Înjură, își scoate cravata și-și ia haina sub braț. Apoi, o pornește cu atenție înapoi, pe drumul pe care a venit. Bărbații au dispărut. Se asigură că nu mai sunt acolo. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
întrebările și asta mă face să fiu mândru de tine... Am rămas tăcut, fără să-mi iau nasul la purtare, ci am primit lauda ca pe o binecuvântare...În tot acest timp cât întrebările și răspunsurile se încrucișau ca două florete, am stat proțăpiți în capul Uliței Tărbujenești. După o vreme, bătrânul a reluat vorba: Îți spuneam că pe această uliță îi mare înghesuială de negustori și tot felul de meseriași. Uite că ne și întâlnim cu unul. Mai bine spus
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cadou de la Body Shop care era la reduceri... un curs de italiană de la Linguaphone pe care trebuie neapărat să‑l încep... o chestie pentru saună facială... Și, mândre nevoie‑mare pe masa de toaletă, o mască de scrimă și o floretă pe care le‑am cumpărat ieri. De la un magazin de caritate, cu numai patruzeci de lire! Ridic floreta și fandez spre reflexia mea din oglindă, așa ca să văd cum îmi stă. E chiar o coincidență, pentru că de ani de zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
să‑l încep... o chestie pentru saună facială... Și, mândre nevoie‑mare pe masa de toaletă, o mască de scrimă și o floretă pe care le‑am cumpărat ieri. De la un magazin de caritate, cu numai patruzeci de lire! Ridic floreta și fandez spre reflexia mea din oglindă, așa ca să văd cum îmi stă. E chiar o coincidență, pentru că de ani de zile aveam de gând să mă apuc de scrimă, încă de când am citit articolul ăla din Daily World. Știați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
râzând împreună cu Michael și Catherine se evaporă, iar creierul nu se concentreaza asupra clipei de față. Colega mea de apartament Suze se plimbă prin cameră, într‑o pijama antică, în pătrățele. — Ce faci? mă întreabă, curioasă. — Nimic, zic, punând repede floreta înapoi. Doar... știi și tu. Mă mențin în formă. — Aha, zice, neconvinsă. Deci, cum merge împachetatul? Se duce la polița de deasupra căminului, ia un ruj și începe să‑și dea cu el. Așa face mereu când vine la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
era agon (luptă în piață), iar termenul a se juca se diferenția: dacă se referea la jocurile cu zaruri, care erau alea (zaruri) sau la un joc care năștea amețeală ilinx (amețeală), jocurile marțiale păstrează elemente din arta militară: spadă, floretă, sabie, individual sau în echipă, precum apare schema de la ultimele J. O. Ca și într-o limbă scrisă, un echipament sportiv este un rod al unei elaborări savante și complexe, o idee primordială, conformă unei scheme directoare a unei combinări
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
aflau inima și gușa, și aici se Înnoda, ca să se desfacă apoi, luînd forma unui trident răsturnat. O parte, mai groasă, Îi străpungea locul unde ar fi trebuit să aibă viscerele și arăta către pământ ca o spadă, În timp ce două florete Îi străpungeau picioarele și ieșeau În afară simetric, prin gheare. Pasărea se balansa ușor, iar cele trei vârfuri indicau pe podea urma pe care-ar fi lăsat-o dacă ar fi atins-o. „Un frumos exemplar de acvilă regală“, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
vă reteze capul. Știa că amenințările născute dintr-un crescendo retoric generau un afect înspăimântător chiar și în acei domni uscățivi și anemici, cu privirea rătăcită și neobrăzați, mai ales când se apropia ora prânzului. Dacă, vorbind, îi atingea cu floreta ei surâdeau, dar dacă îi lovea cu vârful sabiei în plin, pentru o clipă, ei se înfiorau. Cutezi în continuare să ameninți? Crezi că poți vorbi precum un câine scăpat din lanț? Nu ameninț, văd cum capetele voastre se rostogolesc
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Simplu: un superbebe e copilul unei vedete care pozează cu el în brațe. Vedetă TV, politică, economică, sportivă, oricum un personaj mediatizat. De pildă Diana Lăscărescu (?!), care nu a ratat nici o publicație de gen, Laura Badea sub titlul sinistru „O floretă și un ghemotoc”, Iuliana Marciuc etc. Copilul meu sau al dumitale sunt probabil niște sub-bebe. Ceea ce este oarecum justificat de faptul că noi, ca niște sub-părinți, cumpărăm revista și ne uităm în gura ei. Mă opresc aici întrucât o afirmație
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ASTRU al poeziei românești." - 10.09.2007 25. Alexandru Ionescu însemnări în verde - gri - "Doamnei și dlui dr. Dumitru Marin cu statornică prețuire. Din ziua fermecătoarei serbări a cărții și mai ales a prieteniei" - 18.09.2007 26. Val Andreescu - Florete melancolice (epigrame, fabule, rondeluri și epitafuri) - "Dlui prof. dr. Dumitru V. Marin, o personalitate a Culturii și sprijinitorul nr.1, considerația, stima și mulțumirile autorului Val Andreescu." - Vaslui 16 dec. 2007 27. Alexandru Ionescu - Ciudatele fantezii ale lui Joe Babuinul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Val, n. 25 martie 1949 în Cățelești Bacău. Debut literar ziarul Steagul Roșu, Bacău, poezie. A activat în mai multe cenacluri literare din Vaslui și Iași. Debut în volum, Calul cu potcoave roz (epigrame, fabule, panseuri) 2006, a continuat cu Florete melancolice (epigramă, fabulă, rondel) 2008, Fiorii zborului tandru, (poezie) și Fabule (2008), redactor șef Meridianul. APOSTU, Mihai, n. 4 septembrie 1962, Vaslui (Dodești, comuna Viișoara): A urmat cursurile școlii primare în satul natal, iar pe cele liceale în Vaslui. Debut
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]